Sari la continut

Spune-ți părerea! Intră alături de noi în comunitatea Republica

Vă invităm să intrați în Comunitatea Republica, grupul de Facebook în care contributorii, cei care își scriu aici ideile, vor sta de vorbă cu tine. Tot ce trebuie să faci este să ceri intrarea în acest spațiu al dialogului.

De la regenerarea urbană la smart cities

Orase renăscute

photo icon Orașele în care trăim contează. În proiectul #OrașeRenăscute vom dezbate modul în care orașele din România își pot valorifica viitorul cu ajutorul proiectelor de regenerare urbană. #OrașeRenăscute este un proiect susținut de grupul IULIUS. Sursa: Iulius

Regenerarea urbană, o punte între trecut și viitor

Regenerarea urbană este un concept despre care se vorbește din ce în ce mai mult în ultimul timp, probabil și datorită resurselor pe care țara noastră le va primi de la Uniunea Europeană în următoarea perioadă. Dar ce este acest concept și cum poate fi înțeles mai bine?

Când vorbim de regenerare urbană ne referim la o punte între trecut și viitor, iar pentru a trece această punte, este nevoie de un efort colaborativ care implică viziune, persuasiune și multă răbdare. În acest punct, fiecare locuitor al unui oraș este responsabil de construirea acestei punți. Transformarea unui oraș și reinventarea lui nu se poate face peste noapte, sau mai mult, într-un mandat de primar. Procesul de regenerare urbană este unul care durează între 15 și 25 de ani, iar această schimbare nu trebuie lăsată doar pe umerii autorităților. O transformare urbană se face prin implicarea tuturor actorilor – fie că sunt din sistemul public sau privat, fiind un proces complex care necesită investiții realizate în folosul comunității. Pentru că beneficiarul final este comunitatea, iar locuitorii unui oraș trebuie să se simtă bine și să se bucure de calitatea vieții. 

De aceea, investițiile în revitalizarea orașelor de până acum, inclusiv cele realizate cu aportul mediului privat, care au scos la lumină zone abandonate de viziune, sunt exemple de la care putem dezvolta concepte funcționale personalizate. Există 14 miliarde de euro, bani europeni, pe care orașele îi pot accesa pentru dezvoltare urbană, o parte dintre aceștia fiind destinați proiectelor de regenerare.  De aceea este necesar să fie implementate alături de comunitate, în cadrul unui proces colaborativ, astfel încât să fie cu adevărat utile locuitorilor.

Comunitatea, un rol cheie în transformarea urbană

Există mai multe exemple de proiecte de regenerare urbană în țara noastră realizate cu ajutorul comunității, cum sunt “Ghidurile de regenerare urbană” elaborate pentru Constanța, în 2019. Pentru că orașul nu avea un centru civic, ci centre de cartier neprietenoase pentru locuitori, o echipă de specialiști, alături de comunitatea din Constanța, a implementat în decurs de doi ani o serie de strategii de intervenții urbane. Prin acest proces participativ, centrul vechi al orașului a devenit mai atractiv atât pentru locuitori, cât și pentru turiști.

Un alt exemplu de proiect punctual de regenerare urbană îl reprezintă spațiile din jurul blocurilor ocupate de garaje, ce pot fi reamenajate, cu scopul creșterii atractivității zonelor respective, dar și a calității vieții. De cele mai multe ori, acest tip de intervenții este perceput ca intruziv de către locuitori, de aceea este necesar un dialog transparent și constructiv cu întreaga comunitate, pentru ca spațiile să fie folosite într-un mod util. 

Cele mai vizibile și de impact transformări urbane din România sunt cele ale centrelor vechi ale orașelor, investițiile realizate la Sibiu, Craiova și Oradea fiind exemple grăitoare în acest sens, dar și la Cluj-Napoca sau Iași. Poate că nu întâmplător, o parte dintre aceste orașe înregistrează și cel mai ridicat nivel de satisfacție a locuitorilor față de viața urbană. În Cluj-Napoca, Oradea, Alba Iulia și Iași, gradul de satisfacție a locuitorilor față de viața urbană depășește 90%.

Orașele verzi din Vest, sursă de inspirație pentru proiecte de regenerare urbană

În Europa există mai multe orașe, printre care Barcelona, Amsterdam, Viena sau Copenhaga, unde s-a investit constat de-a lungul timpului pentru creșterea calității vieții locuitorilor.

În centrul Barcelonei, una din trei străzi va deveni, în curând, “axă verde”, care va prioritiza pietonii și bicicletele în detrimentul mașinilor. Pe acele străzi, 21 de intersecții vor deveni piațete publice, așa încât nimeni nu se va afla la o distanță de mai mult de 200 metri de un mic parc. Astfel, orașul va oferi mai multă prioritate oamenilor, și mai puțină mașinilor. De altfel, în Barcelona se dorește implementarea într-o formă mai relaxată a unui program revoluționar care pledează pentru cartiere fără mașini, într-o zonă mai apropiată de centru.

Amsterdam propune o nouă strategie pentru a elimina parcările pentru mașini din centrul orașului. Scopul este de a reduce numărul permiselor de conducere cu 1500 pe an, pentru a se elibera aproximativ 11.200 locuri de parcare până în 2025. În spațiile “câștigate” vor fi plantați copaci și vor fi amenajate parcări de biciclete și zone pietonale. 

De asemenea, în S.U.A., proiectele de regenerare urbană au contribuit la echitatea socială, la crearea mai multor locuri de muncă, intensificând activitatea economică, au sporit sănătatea locuitorilor și au îmbunătățit mediul social.

Mai mult, cercetătorii au studiat dezvoltarea și performanța imobiliară în cele mai mari 30 de metropole din Statele Unite, unde locuiesc aproape 150 de milioane de oameni (echivalentul a 46% din populația S.U.A.) și au ajuns la mai multe concluzii6: în aceste orașe există un scor ridicat de “Walkable city”

(“orașe pietonale”) care se corelează, adesea, cu o mobilitate socială îmbunătățită; s-a mai observat, totodată, o creștere substanțială a valorilor chiriilor pentru spațiile din locațiile urbane pietonale, precum și o creștere a nivelului de educație și a vitalității economice.

Un oraș “smart” este un oraș care pune locuitorii în prim plan

Exemplele de proiecte de regenerare urbană mai sus amintite ne arată că în România este vital ca investițiile în infrastructura “hard” să fie însoțite de componenta “soft”, prin care comunitatea să fie activ implicată în transfomarea orașelor. Este necesar ca proiectele de regenerare urbană pentru care se alocă aceste investiții să fie unele pe care comunitatea le îmbrățișează, proiecte care pun în prim plan locuitorii și nevoile lor.

Aceasta este, de fapt, și definiția conceptului “smart city” - un oraș care se reinventează și în care se realizează procese de regenerare urbană pentru creșterea calității vieții cetățenilor. De aceea, este important ca investițiile pentru acest tip de proiecte să se facă alături de specialiști și experți: arhitecți, urbaniști, peisagiști, oameni care înțeleg aceste intervenții și apreciază calitatea lor.

Provocări pentru orașele din România

În ceea ce privește competiția pentru resursele financiare și umane angrenate în proiectele de regenerare urbană din țara noastră, provocările sunt majore, având în vedere că România are 103 municipii și 320 de orașe. Orașe magnet ca Timișoara, Cluj-Napoca sau Iași au devenit competitive și au avut cea mai mare creștere din Uniunea Europeană, în timp ce orașele din apropierea acestor metropole - Brașov, Constanța sau Craiova, sunt orașe care atrag resurse umane și investiții, ceea ce le dă plus valoare. Pe de altă parte, există orașe mai mici, ca Sibiu, Arad sau Alba Iulia, care au o calitate a vieții resimțită atât de locuitori, cât și de turiști. 

Ce strategie vom adopta, însă, pentru celelalte orașe? Cum construim în următorii 10 ani viitorul orașelor mici, lipsite de resurse? Ce perspectivă au unele orașe monoindustriale sau orașe care geografic nu sunt conectate? Cum facem orașele mici mai frumoase?

Cred că majoritatea orașelor din România nu înțeleg, pentru moment, că au nevoie de o viziune pe termen lung, de planificare strategică și că procesul de colaborare cu locuitorii este absolut necesar pentru transformarea urbană. Orașele care înțeleg competiția pentru resursele umane și financiare și care vor avea parte de o administrație pro-activă și un eco-sistem urban colaborativ și efervescent vor realiza această transformare cu succes. Acelea vor fi orașele “smart”, în care investițiile vor fi folosite pentru implementarea unor proiecte de regenerare urbană utile pentru comunitate. Pentru că noi, la UrbanizeHub, asta susținem și încurajăm: Împreună, modelăm viitorul orașelor.

Orașele în care trăim contează. În proiectul #OrașeRenăscute vom dezbate modul în care orașele din România își pot valorifica viitorul cu ajutorul proiectelor de regenerare urbană.

#OrașeRenăscute este un proiect susținut de grupul IULIUS.

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Fotografia prezinta spatele Palatului Culturii din Iasi - asa cum e acum, in comparatie cu vechiul strand lasat in paragina de Primaria Iasi (putea fi lejer intretinut sa arate bine).

    Dar, daca se compara fata Palatului Culturii de acum 20 de ani cu cea de acum, se va vedea ca in locul unui parc extrem de frumos a aparut o mega-parcare privata, plina mereu de masini - parcare privata a Palas-ului.
    • Like 0
  • check icon
    Exista, pînā acum citeva ore, un comentariu al altui cititor care strînsese cîteva "like"-uri bune...
    De ce a dispărut acel comentariu în timp ce un comentariu (irelevant, in opinia mea) postat de trei ori stă bine-merci în toate cele 3 apariții identice??
    • Like 0
  • Sunt o persoană citadină și-mi iubesc orașul - București. Din păcate capitala este efectiv sub un asediu al posesorilor de mașini ajutați fiind și de edilii orașului. Transformarea multor trotuare în parcări, relațiile nu tocmai urbane între conducătorii de mașini și pietoni, uneori violente cel puțin verbale sunt factori care nu duc la un oraș „smart”.. Bucureștiul nu are o piață publică. De exemplu în timpul Festivalului Enescu o serie de concerte sunt susținute în Piața Palatului. Municipalitatea nu îndrăznește să oprească pentru o lună circulația îngrozitoare de pe Calea Victoriei.Iată o „preocupare” pentru o regenerare urbană. Bucureștiul , din fericire, încă ma are oaze de străzi sau mici cartiere cu o frumoasă arhitectură, cunoscute însă numai de o mică parte a locuitorilor bucureșteni.
    • Like 0
  • Sunt o persoană citadină și-mi iubesc orașul - București. Din păcate capitala este efectiv sub un asediu al posesorilor de mașini ajutați fiind și de edilii orașului. Transformarea multor trotuare în parcări, relațiile nu tocmai urbane între conducătorii de mașini și pietoni, uneori violente cel puțin verbale sunt factori care nu duc la un oraș „smart”.. Bucureștiul nu are o piață publică. De exemplu în timpul Festivalului Enescu o serie de concerte sunt susținute în Piața Palatului. Municipalitatea nu îndrăznește să oprească pentru o lună circulația îngrozitoare de pe Calea Victoriei.Iată o „preocupare” pentru o regenerare urbană. Bucureștiul , din fericire, încă ma are oaze de străzi sau mici cartiere cu o frumoasă arhitectură, cunoscute însă numai de o mică parte a locuitorilor bucureșteni.
    • Like 0
  • Sunt o persoană citadină și-mi iubesc orașul - București. Din păcate capitala este efectiv sub un asediu al posesorilor de mașini ajutați fiind și de edilii orașului. Transformarea multor trotuare în parcări, relațiile nu tocmai urbane între conducătorii de mașini și pietoni, uneori violente cel puțin verbale sunt factori care nu duc la un oraș „smart”.. Bucureștiul nu are o piață publică. De exemplu în timpul Festivalului Enescu o serie de concerte sunt susținute în Piața Palatului. Municipalitatea nu îndrăznește să oprească pentru o lună circulația îngrozitoare de pe Calea Victoriei.Iată o „preocupare” pentru o regenerare urbană. Bucureștiul , din fericire, încă ma are oaze de străzi sau mici cartiere cu o frumoasă arhitectură, cunoscute însă numai de o mică parte a locuitorilor bucureșteni.
    • Like 0


Îți recomandăm

Nomad digital

Marius are 24 de ani și înainte de pandemie s-a angajat pentru prima dată cu normă întreagă. Sau full-time, cum spun colegii. Multinaționala care l-a recrutat i-a oferit un contract pe perioadă nedeterminată, dar, spre mirarea părinților, a refuzat. (Foto: Getty Images)

Citește mai mult