Sari la continut

Spune-ți părerea! Intră alături de noi în comunitatea Republica

Vă invităm să intrați în Comunitatea Republica, grupul de Facebook în care contributorii, cei care își scriu aici ideile, vor sta de vorbă cu tine. Tot ce trebuie să faci este să ceri intrarea în acest spațiu al dialogului.

De la „flygskam”-ul suedez la nerușinarea românească fără limite

Regina Norvegiei la strans gunoi

În 4 iulie 2019 a fost înregistrată cea mai înaltă temperatură într-un oraș din Alaska: 32 de grade Celsius. Recordul anterior, de la aeroportul din Anchorage, a fost de 29 de grade Celsius, pe 14 iunie 1969.

Valurile de caniculă din această vară i-au determinat pe reprezentanții Organizației Națiunilor Unite să ceară măsuri urgente pentru diminuarea efectelor poluării. La finalul lunii iunie, secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a vorbit în termeni extrem de îngrijorători la Abu Dhabi despre o catastrofă climatică. „Suntem aici pentru că planeta se confruntă cu o gravă urgenţă climatică. Schimbările climatice au loc acum şi progresează mai rapid decât prevedeau oamenii de ştiinţă. Ne depăşesc eforturile de luptă împotriva acestora”, spunea Gutteres, conform News.ro, care citează AFP.

Cele mai noi studii relevă faptul că limitarea creşterii temperaturii globale cu +1,5 °C (față de + 3 grade Celsius) până la finalul secolului ar fi posibilă numai prin reducerea cu aproape 50 la sută a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2030, faţă de nivelurile din 2010.

În orașele europene din Vest, primăriile au adoptat gradual măsuri pentru reducerea emisiilor de gaze. Parisul, unul dintre cele mai aglomerate și poluate din Europa, își propune să ajungă la nivelul neutru, adică să producă la fel de mult oxigen pe cât emite poluare până în 2030. Interzicerea autoturismelor pe diesel este anunțată de tot mai multe comunități.

În Suedia a apărut de puțină vreme un fenomen care capătă amploare de la o lună la alta: cetățenii renunță la zborurile cu avionul, preferând deplasarea cu trenurile pe distanțe mai lungi. Flying shame (“flygskam”) a determinat scăderea numărului de pasageri ai Swedavia AB pentru a șaptea lună consecutiv, conform Bloomberg. Operatorul oficial SAS AB’s Scandinavian Airlines a anunțat că a pus la punct un plan concret de reducere a poluării prin schimbarea aeronavelor vechi cu unele moderne, iar strategia este trecerea la avioane pe bază de combustibili bio, în locul celor alimentate cu cherosen.

Studii independente citate de rețeaua națională de radio Suedia arată faptul că poluarea și schimbările climatice sunt cele mai importante griji al adolescenților. Aceștia organizează proteste în fiecare an pentru a-i forța pe liderii politici să ia măsuri.

În România, subiectul poluării din marile orașe apare sporadic pe agenda publică, supusă atenției de organizații non-profit și media. Singurele teme la care populația reacționează pe rețelele de socializare sunt cele legate de defrișările masive. 

La niciun rând de alegeri din ultimii ani (locale și parlamentare 2016) europarlamentare (2019), grija pentru mediu și programele coerente pentru protejarea calității aerului nu au fost subiecte de dezbatere.

În București, măsurătorile făcute de Ministerul Mediului și organisme independente arătau în februarie 2019 că există zone în care nivelul de poluare este cu aproape 400% mai mare decât limitele admise. În foarte multe locuri din Capitală, particulele în suspensie PM10 (praf) sunt, ca medie, duble față de cele admise de legislație. În ceea ce privește limita maximă de PM2,5 (noxe), aceasta a fost depășită cu 476%. Cu alte cuvinte, singurele intervale în care aerul devine cât de cât respirabil sunt orele târzii din noapte, când scade traficul auto. Principalele cauze ale poluării din Capitală sunt numărul extrem de mare de autoturisme, blocajele din trafic și șantierele în care se lucrează murdar, dezordonat și de unde se ridică în atmosferă importante cantități de praf.

Toate aglomerațiile urbane aflate în dezvoltare riscă o creștere însemnată a poluării. Depășiri mari sunt și în Iași, Cluj, Timișoara, Brașov, Constanța. Dacă în București situația este ignorată total de primărița Gabriela Firea și de primarii de Sector, în Cluj, autoritățile par să fi luat problema în serios. Primăria a cumpărat în ultimii ani numai autobuze electrice, a închis mai multe zone șoferilor și le-a redat pietonilor. Primarul Emil Boc a anunțat săptămîna trecută amenajarea a 10 noi parcuri cu o suprafață totală de 110 hectare, în care vor fi investite 100 de milioane de euro. 40% din fonduri provin de la Uniunea Europeană.

În zona rurală, emisiile nocive nu sunt cea mai mare problemă. Acolo, râurile au devenit niște tomberoane plutitoare de dimensiuni uriașe.Iată o filmare care a devenit virală la începutul lunii mai: o viitură puternică aduce sute de tone de gunoi și plastic pe Argeș.

Comunele și satele din sudul țării (și din Moldova) sunt de-a dreptul calamitate. Albiile râurilor și pârâurilor sunt transformate în gropi de gunoi, marginile localităților au munți de deșeuri de toate felurile, de la peturi, până la animale moarte, excremente, uleiuri, îngrășăminte agricole expirate.

Încercări sporadice de a reglementa selectarea separată a deșeurilor s-au transformat în eșecuri. Iată imagini din județele Dolj și Olt. Aceasta este albia cursului de apă care alimentează satul Căciulătești (sursa: Ciprian Aber):

În comuna Poiana Mare și Apele Vii din Dolj, sătenii susțin că autoritățile aruncă gunoiul la marginea pădurilor și apoi acoperă cu pâmânt și ară suprafețele.

Iată cum arată proiectul de colectare a deșeurilor din Sadova, județul Dolj (sursa: Ciprian Aber):

Imaginile de mai jos sunt din județul Olt, comuna Cezieni, de pe malul râului Teslui: 

În octombrie 2018, Bruxelles-ul a demarat oficial procedura de sancționare a României pentru că nu-și protejează cetățenii de poluare. În noiembrie 2018, România și alte 13 state membre au fost avertizate că riscă să rateze ținta de reciclare a deșeurilor municipale (de 50%) pentru anul 2020.

Și tot în noiembrie 2018, România a fost condamnată la Curtea de Justiție a Uniunii Europene pentru că nu respectă legislația privind gropile de gunoi. Decizia Curţii de Justiţie a Uniunii Europene vine după aproape 10 ani de la primul termen pe care l-a avut România pentru a rezolva această problemă. Din peste o sută de gropi, câte erau atunci, oficialii au reuşit să închidă doar o treime, astfel că ţara noastră a fost trimisă în judecată pentru 68 de gropi de gunoi neconforme, scrie știrileprotv.ro.

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Fragmentul: "Suntem aici pentru că planeta se confruntă cu o gravă urgenţă climatică. Schimbările climatice au loc acum şi progresează mai rapid decât prevedeau oamenii de ştiinţă. Ne depăşesc eforturile de luptă împotriva acestora” este mult prea optimist. Savantii au vazut corect ce se prefigura au tot anuntat scenarii de groaza jumatate in gluma jumatate in serios doar doar se va trezi lumea, ei bine lumea nu sa trezit. Mai mult, afaceristi, corporatii, politicieni si alti factori de raspundere au fost mult prea ocupati de a face bani spre a avea timp si pentru altele, ceva cam ca pe la noi. Ca la noi populatia este mult mai inconstienta si nepasatoare. asta este un dat specific romanesc. Discutam cu ani in urma cu un afacerist din Buzau, om informat si cu bun simt, imi spune: glontul a plecat de pe teava, Da, insa nici chiar el nu sa prea omorat cu firea in materie. Fiecare se apara cu invariabilul, nu am nici o putere nu stiu ce sa fac, bla, bla. Asa ca, multi dintre savanti au trecut la urmatorul nivel, afirmand competent;" Nu mai este cu putinta umana de a se face ceva" a se traduce ca deja sistemele care sustin viata(adica nu supermagazinele) au intrat pe trendul de incalzire iar inertia nu va permite o schimbare in bine pentru urmatorii 200 de ani, asta daca s-ar pune "frana" acum. Cu adevarat numai Dumnezeu stie ce va fi cu noi, umanitatea in corpore dar, bine nu va fi cu siguranta. Pai si de unde speranta la mai bine cand omul nu vrea sa stie de Cuvantul lui Dumnezeu, nu da atentie legilor fizicii, de avertismentele savantilor il doare in cot, de natura ce sa mai vorbim, tot ce vrea omul zilei de astazi este sa-si faca mendrele dupa puterea sa. Intre scenariile unul optimist al lui James Edward Hansen(in 50-100 de ani vom avea furtuni cu 800Km/h una din caracteristici) si cel pesimist vezi Guy R. McPherson(Nature Bats Last-vor ramane doar liliecii) in care numaratoarea zilelor umanitatii se termina pana in 2030. E drept tipul a gresit cand a prognozat prabusirea recoltelor de cereale pe glob ar cam fi trebuit sa se intample in acest an. E, dar nu-i timpul pierdut, Doamne ai mila de noi. In fiecare zi trimitem in neantul nefiintei cateva sute de specii de plante sau animale,ei dar ia ghiciti cine se afla in capatul lantului trofic.....Cine are urechi de auzit sa auda, sa caute sa citeasca sa se informeze, sa se pregateasca, Dumnezeu sa ne ierte si sa ne ajute pe noi toti. Hrana noastra cea de toate zilele este din ce in ce mai greu de produs si costa din ce in ce mai mult. Gropile de gunoi ale Romaniei, valatucii de fum negru rezultat din arderea cauciucurilor si alte tratamente binevoitoare aplicate mediului de o populatie in parte inconstienta nu mai sant lucruri importante. Vorba lui Guy R. McPherson, Only Love Remains: Dancing at the Edge of Extinction.
    • Like 0
  • Wall-T check icon
    Nu cred ca ecologia poate avea priza la public, intr-o tara in care nu avem spitale, scoli, drumuri, institutii functionale. E ca piramida lui Maslow. Nu vad un partid politic sa castige alegeri cu o platforma ecologista. In Cluj-Napoca, incepand cu aceasta luna, se implementeaza colectarea selectiva a deseurilor. Salut din tot sufletul initiativa, dar nu pot sa nu ma intreb, dupa ce am consumat energie si efort pentru selectare, unde si cum va fi asigurata reciclarea deseurilor? Am o vaga banuiala ca vor ajunge tot la gramada, in aceasi groapa de gunoi. Primaria ne-a comunicat procedura si amenzile aplicabile, dar nu si ce se va intampla ulterior cu deseurile . Ultima data cand am cercetat, in Romania nu exista nici o facilitate pentru reciclare deseurilor de sticla. Poate o sa le exportam...
    • Like 0
  • Când vezi câtă mizerie este in jur și ma refer acum la mizeria, gunoaiele aruncate de "acest neam de ero(r)i" ce poți spune despre un asemenea popor? Un popor refractar la tot ce înseamnă civilizație și cinste. Asta împotriva mult trâmbițatului rezultat al alegerilor parlamentare și a așteptărilor de la viitoarele alegeri. Rezultatul a fost bun datorită diasporei care s-a acomodat cu un alt stil de viață. De aceea este împiedicată, prin orice mijloace să voteze. Majoritatea "patrihotilor" "mândri că sunt români" sunt perfect oglindiți de personajele din "Las Fierbinți". Chiar și pripășiții la oraș. România este țară cu legi care se fac uitate, atâta timp cât nu sunt lezate mărimile lor.
    • Like 0
  • Protejarea romanilor de poluare inseamna in primul rand arderea la buzunar (amenzi substantiale) a multora dintre noi. E singurul mod prin care putem preveni aruncarea gunoaielor la intamplare. Legat de masini, masuri coercitive - de ex 20 lei ora de parcare in centrul orasului - sunt singurele care ar fi eficiente.
    Din pacate, dat fiind ca suntem o democratie si oamenii sunt cum sunt, putini politicieni ar avea curajul sa implementeze aceste lucruri. Astfel de masuri ar fi extrem de nepopulare - aproape la fel de nepopulare ca si scaderi de salarii - , si ar insemna sinucidere politica pentru primari.
    • Like 3
  • Proiectarea gropilor de gunoi ecologice a adus câștiguri fabuloase proiectantului și celor ce avizează proiectele. Unde sunt punerile in operă? Termenul de proiectare s-a încheiat de mult. Ar fi trebuit să nu mai constituie o problemă, gunoiul.
    • Like 3
  • Gabi check icon
    Un articol bine scris şi care conţine o analiză descriptivă a situaţiei existente. Felicitări d-lui Alex.
    • Like 1
  • Dorin check icon
    Câți dintre primarii pe care i-am lăsat să-și facă singuri salariile și o să le plătim și pensii speciale au gropi de gunoi sau contracte de preluare a gunoiului in comunele și orășele de care ar trebuii să le administreaze cum trebuie?Foarte puțini. Totul cumulat cu nesimțenia și nepăsarea oamenilor,care aruncă gunoiul oriunde ,ne-a adus în situația de a avea deșeuri de toate felurile peste tot.
    • Like 4
  • Sambata, primavara, prima zi calda, parcul Herastrau arhiplin, oameni de tot soiul, cosul de gunoi plin, dedesubt o mare gramada de gunoi, pe alei curat. Adica lumea nu a aruncat la intamplare gunoiul. De obicei cam 10-15% din oameni sunt nesimtiti. Suficient cat sa se umple strazile de gunoi. Nemti veniti in Romania aruncau sticle goale de bere de la etajul 8. Pentru ca aici se putea. Nesimtiti sunt peste tot, dar sunt amendati. Problemele se pot rezolva. Probabil ca Ciolos va da si el macar 2-3 hotarari de guvern la anul. Parca un ministru al mediului de la udmr a pus taxa pe pungi si campurile n-au mai fost atat de ''impodobite''. Se poate!
    Din pacate, politrucii ceva mai competenti au fost inlaturati si au ramas lichelele. Candva, statul avea doar 800 000 de bugetari. Primul-ministru de atunci aducea oameni competenti in guvern, aducea tehnocrati. Acum acel prim-ministru este cel mai injurat om. E o vorba la noi: ''facerea de bine... '' Mai e o vorba: ''pleaca satulul, vine flamandul''. Pai daca vine iar cocolos si va investi iar in rachete, vom avea autostrazi si civilizatie la sfantul asteapta.
    • Like 0


Îți recomandăm

iancu guda - andreearosca.ro

Iancu trăiește printre cifre. Biroul lui e mic și „decorat” cu o grămadă de lucruri care reflectă și preocupările, și pasiunile, și munca lui: pe un perete e un tricou semnat al echipei Viitorul Constanța și alte memorabilia legate de clubul creat de Gheorghe Hagi. Fotbalul e una dintre pasiunile lui Iancu, alături de înot.

Citește mai mult

Tinu Boșinceanu

„Plecarea în străinătate nu trebuie să fie un angajament pe viață, ca o căsătorie - eu sunt român în România sau eu am plecat și nu mă mai întorc înapoi. Societatea a devenit oricum mult mai fluidă și trebuie să privești obiectiv. Mi se pare că asta ar ajuta la întoarcerea mai multor oameni, care or să facă lucrurile mai bune. Și poveștile lor or să inspire”, crede Tinu Bosînceanu.

Citește mai mult