De la „flygskam”-ul suedez la nerușinarea românească fără limite

În 4 iulie 2019 a fost înregistrată cea mai înaltă temperatură într-un oraș din Alaska: 32 de grade Celsius. Recordul anterior, de la aeroportul din Anchorage, a fost de 29 de grade Celsius, pe 14 iunie 1969.

Valurile de caniculă din această vară i-au determinat pe reprezentanții Organizației Națiunilor Unite să ceară măsuri urgente pentru diminuarea efectelor poluării. La finalul lunii iunie, secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a vorbit în termeni extrem de îngrijorători la Abu Dhabi despre o catastrofă climatică. „Suntem aici pentru că planeta se confruntă cu o gravă urgenţă climatică. Schimbările climatice au loc acum şi progresează mai rapid decât prevedeau oamenii de ştiinţă. Ne depăşesc eforturile de luptă împotriva acestora”, spunea Gutteres, conform News.ro, care citează AFP.

Cele mai noi studii relevă faptul că limitarea creşterii temperaturii globale cu +1,5 °C (față de + 3 grade Celsius) până la finalul secolului ar fi posibilă numai prin reducerea cu aproape 50 la sută a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2030, faţă de nivelurile din 2010.

În orașele europene din Vest, primăriile au adoptat gradual măsuri pentru reducerea emisiilor de gaze. Parisul, unul dintre cele mai aglomerate și poluate din Europa, își propune să ajungă la nivelul neutru, adică să producă la fel de mult oxigen pe cât emite poluare până în 2030. Interzicerea autoturismelor pe diesel este anunțată de tot mai multe comunități.

În Suedia a apărut de puțină vreme un fenomen care capătă amploare de la o lună la alta: cetățenii renunță la zborurile cu avionul, preferând deplasarea cu trenurile pe distanțe mai lungi. Flying shame (“flygskam”) a determinat scăderea numărului de pasageri ai Swedavia AB pentru a șaptea lună consecutiv, conform Bloomberg. Operatorul oficial SAS AB’s Scandinavian Airlines a anunțat că a pus la punct un plan concret de reducere a poluării prin schimbarea aeronavelor vechi cu unele moderne, iar strategia este trecerea la avioane pe bază de combustibili bio, în locul celor alimentate cu cherosen.

Studii independente citate de rețeaua națională de radio Suedia arată faptul că poluarea și schimbările climatice sunt cele mai importante griji al adolescenților. Aceștia organizează proteste în fiecare an pentru a-i forța pe liderii politici să ia măsuri.

În România, subiectul poluării din marile orașe apare sporadic pe agenda publică, supusă atenției de organizații non-profit și media. Singurele teme la care populația reacționează pe rețelele de socializare sunt cele legate de defrișările masive. 

La niciun rând de alegeri din ultimii ani (locale și parlamentare 2016) europarlamentare (2019), grija pentru mediu și programele coerente pentru protejarea calității aerului nu au fost subiecte de dezbatere.

În București, măsurătorile făcute de Ministerul Mediului și organisme independente arătau în februarie 2019 că există zone în care nivelul de poluare este cu aproape 400% mai mare decât limitele admise. În foarte multe locuri din Capitală, particulele în suspensie PM10 (praf) sunt, ca medie, duble față de cele admise de legislație. În ceea ce privește limita maximă de PM2,5 (noxe), aceasta a fost depășită cu 476%. Cu alte cuvinte, singurele intervale în care aerul devine cât de cât respirabil sunt orele târzii din noapte, când scade traficul auto. Principalele cauze ale poluării din Capitală sunt numărul extrem de mare de autoturisme, blocajele din trafic și șantierele în care se lucrează murdar, dezordonat și de unde se ridică în atmosferă importante cantități de praf.

Toate aglomerațiile urbane aflate în dezvoltare riscă o creștere însemnată a poluării. Depășiri mari sunt și în Iași, Cluj, Timișoara, Brașov, Constanța. Dacă în București situația este ignorată total de primărița Gabriela Firea și de primarii de Sector, în Cluj, autoritățile par să fi luat problema în serios. Primăria a cumpărat în ultimii ani numai autobuze electrice, a închis mai multe zone șoferilor și le-a redat pietonilor. Primarul Emil Boc a anunțat săptămîna trecută amenajarea a 10 noi parcuri cu o suprafață totală de 110 hectare, în care vor fi investite 100 de milioane de euro. 40% din fonduri provin de la Uniunea Europeană.

În zona rurală, emisiile nocive nu sunt cea mai mare problemă. Acolo, râurile au devenit niște tomberoane plutitoare de dimensiuni uriașe.Iată o filmare care a devenit virală la începutul lunii mai: o viitură puternică aduce sute de tone de gunoi și plastic pe Argeș.

Comunele și satele din sudul țării (și din Moldova) sunt de-a dreptul calamitate. Albiile râurilor și pârâurilor sunt transformate în gropi de gunoi, marginile localităților au munți de deșeuri de toate felurile, de la peturi, până la animale moarte, excremente, uleiuri, îngrășăminte agricole expirate.

Încercări sporadice de a reglementa selectarea separată a deșeurilor s-au transformat în eșecuri. Iată imagini din județele Dolj și Olt. Aceasta este albia cursului de apă care alimentează satul Căciulătești (sursa: Ciprian Aber):

În comuna Poiana Mare și Apele Vii din Dolj, sătenii susțin că autoritățile aruncă gunoiul la marginea pădurilor și apoi acoperă cu pâmânt și ară suprafețele.

Iată cum arată proiectul de colectare a deșeurilor din Sadova, județul Dolj (sursa: Ciprian Aber):

Imaginile de mai jos sunt din județul Olt, comuna Cezieni, de pe malul râului Teslui: 

În octombrie 2018, Bruxelles-ul a demarat oficial procedura de sancționare a României pentru că nu-și protejează cetățenii de poluare. În noiembrie 2018, România și alte 13 state membre au fost avertizate că riscă să rateze ținta de reciclare a deșeurilor municipale (de 50%) pentru anul 2020.

Și tot în noiembrie 2018, România a fost condamnată la Curtea de Justiție a Uniunii Europene pentru că nu respectă legislația privind gropile de gunoi. Decizia Curţii de Justiţie a Uniunii Europene vine după aproape 10 ani de la primul termen pe care l-a avut România pentru a rezolva această problemă. Din peste o sută de gropi, câte erau atunci, oficialii au reuşit să închidă doar o treime, astfel că ţara noastră a fost trimisă în judecată pentru 68 de gropi de gunoi neconforme, scrie știrileprotv.ro.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp