Sari la continut

De opt ani suntem împreună. Vă mulțumim!

Republica împlinește opt ani de existență. Vă mulțumim că ne sunteți alături în această călătorie prin care ne poartă bunul simț, nevoia unei dezbateri de calitate și dorința pentru un loc mai bun în care să ne spunem ideile.

Crima lentă, în imagini martor: ca să nu ziceți că v-a luat prin surprindere tragedia ce va veni

Aglomerație la Metrorex București

Imaginile de marți de la metrou arată ultima redută care sta să cadă în transportul bucureștean. Mersul cu trenul pe sub pământ, repede, dintr-un capăt în altul al orașului, nu mai există ca opțiune sigură, rapidă, pe care te poți baza.

Deasupra intersecțiile sunt paralizate, autoturismele se mișcă precum melcii, transformând Capitala în cel mai poluat oraș din Europa. Mașinile RATB nu ajung în stații din varii motive- pentru că sunt vechi și stricate, pentru că nu există bandă dedicată, pentru că regia are datorii, pentru că e corupție, pentru că mulți șoferi și vatmani sunt, de-a dreptul, nesimțiți și nu vor să muncească.

Serviciile de taxi sunt praf, e plin de evazioniști și infractori, indivizi recalcitranți, violenți, care transportă clienții când au chef, cum au chef, dacă au chef.

Bucureștiul moare sufocat între betoane, trăgând în plămâni plumbul din aer, între claxoane și înjurături. Locuitorii sunt ca-n experimentul acela despre care învăță copiii la școală: dacă pui o broască într-o oală cu apă clocotită, va sări și-și va salva viața la primul contact cu lichidul aflat temperatura înaltă. Dacă pui o broască la fiert în apă rece, cu flacără care crește treptat gradele până după punctul de fierbere, aceasta va muri fără să-și dea seama că este în pericol. 

Cunoscuții mei, din mai toate orașele și regiunile țării, se împart în două categorii: sunt cei care s-au mutat temporar, au stat un an-doi, nu au suportat mizeria, bădărănia din trafic, timpii lungi la volan, aglomerația de la metrou, faptul că n-au pe unde să se dea cu bicicleta sau că taximetriștii nu dau rest și au părăsit capitala, ca să-și salveze viețile. A doua categorie este cea a prietenilor care mor încet, în fiecare zi, precum broaștele puse la foc mic: au accese de furie la semafoare, fac o oră și 20 de minute până la locul de muncă dus, tot atât la întors, se plâng că nu au pe unde merge la plimbare cu copiii, nu mai suportă poluarea, urăsc aglomerația artificială, dar rămân aici. Se sufocă în fiecare minut. Și totuși, aleg să rămână. Recunosc rareori că în fiecare zi viața lor se degradează, că le este tot mai greu să-și păstreze calmul și că stau într-un oraș pe care-l urăsc.

Fotografiile și apoi filmulețele postate marți de internauți oferă toate motivele pentru demiteri în masă la Metrorex București și la ISU. Oare când se joacă de-a exercițiile acelea din plastic, în bătaie de joc și cheamă televiziunile să ne spună că totul este sub control, fac simulările cu mii de oameni în stația de la Victoriei? (foto: David Timiș, Facebook)

Veți spune că Metrorex a ieșit cu explicații, spunând că trei femei au leșinat și că regula este ca persoanele să fie preluate de SMURD, abia apoi să dea drumul la circulație. Oare cât de copilărească poate fi o asemenea procedură? Atât trebuie să facă 2 teroriști? Unul să se prefacă leșinat într-o garnitură iar altul să aștepte miile de oameni la Stația de la Victoriei sau Unirii ca să atace cu impact maxim?

Peste mai puțin de două săptămâni se face un an de la tragedia din #Colectiv. Autoritățile nu au învățat nimic din efectele extrem de grave pe care le poate avea panica în locurile aglomerate. Imaginați-vă că ieri, marți, la stația de la Victoriei ar fi ieșit fum de undeva sau că cineva ar fi făcut o glumă proastă că e incendiu. Mii de oameni s-ar fi călcat în picioare, s-ar fi împins peste peron, pe liniile de rulare. Incidentul de marți dimineață nu este singular, așa cum încearcă șefii Metrorex să spună. În urmă cu câteva zile, unul din supraviețuitorii din #Colectiv, Cristian Matei, posta un filmuleț cu valurile de oameni și se întreba de ce nu iau autoritățile măsuri reale pentru a preveni o nouă tragedie.

Există mărturii care spun că cei aflați la Victoriei nu permiteau ușilor să se închidă și trenurilor să plece și că, în felul acesta, celelalte garnituri aflate în spate nu reușeau să ajungă în stație ca să descongestioneze peroanele. Adevărat, numai că - dincolo de lipsa spiritului civic- unii parcă sunt de înțeles. Dacă ar ști că Metrorex obișuiește să le trimită câte un tren la 40 de secunde, ar aștepta răbdători. Dar cum în orele de vârf șefii Metrorex își arată nepăsarea și incompetența și trimit trenurile la 5 minute, așteptând ca bucureștenii să stea ca vitele înghesuite în staul, călătorii nu au încredere și încearcă să se îngrămădească în vagoane. Unii nu vor să întârzie la muncă, alții merg la cursuri, alții au treburi urgente.

Despre haosul de la Metrorex București am mai scris. Nimic nu este unitar, nimic nu se mișcă, turnichetele stau cu aparatele stricate și acoperite precum luptătorii ISIS, automatele mastodont de eliberat cartele nu funcționează cu cardul, gheretele nu au POS-uri. Semnele din stații sunt diferite de la un loc la altul, nu au menirea de a fi intuitive. Metrorex nu a avut un gospodar care să sfințească locul, ultimul director a ajuns șef la CNADNR. La metrou nu și-a arătat competența profesională, oare ce anume l-a calificat să fie avansat la o instituție cu bugete mult mai mari?

Unii prieteni pe Facebook spun că de vină nu este Metrorex, că iresponsabili sunt toți primarii care au dat autorizații pentru clădiri de birouri fără să aibă infrastructura pentru a permite plecatul și ajunsul acolo. Parțial adevărat, dar nici nu am văzut în ultimele decenii greve la Metrorex în care angajații să ceară alocări bugetare pentru creșterea numărului de trenuri sau manifestații pentru că nu primesc bani pentru trasee și stații noi. Cum nu am văzut nici pe directorii Metrorex ieșind public, în conferințe de presă repetate, pentru a atrage atenția asupra pericolului public pe care-l reprezintă lipsa fondurilor pentru lucrări sub pământ pe timp de boom al investițiilor imobiliare de la suprafață.

Transportul în București este prioritate zero, pentru că această metropolă cu milioane de locuitori moare sufocată. Mi-ar fi plăcut să citesc, pe platforma premierului Dacian Cioloș, un paragraf despre dezvoltarea mobilității în capitală.

Cât despre noul primar, Gabriela Vrânceanu Firea, gravitatea situației în ce privește transportul public și privat o obligă la măsuri dure, care să taie în carne vie, pe modelul marilor orașe ale Europei. Accesul cu autoturismele personale ar trebui interzis în inelele centrale ale Bucureștiului, RATB ar trebui pus foarte repede pe picioare pentru a deveni o opțiune de încredere, iar amenajarea parcărilor subterane și supraterane este o prioritate. Primăria ar trebui să identifice toate posibilele locuri din cartiere în care se pot face aceste parcări, dar și spațiile în care se pot sădi copaci, pentru a se reduce poluarea. Pistele de biciclete ar trebui să fie între principalele griji, iar întreaga activitate de taximetrie reformatată, cu tarife mai mari, dar cu o selecție mult mai dură a șoferilor și firmelor care o practică.

Reglementări dure, amenzi uriașe, taxe mari pentru acces cu autoturismul în zonele centrale, autobuze, tramvaie și trolee care să vină la secundă, piste de biciclete, trotinete și role- numai acest set de măsuri ar mai putea face capitala să respire.

Scoaterea mașinilor de pe trotuare și predarea acestora celor pentru care au fost destinate- pietonii- e o urgență. Bucureștiul a devenit o parcare nemărginită, în care mamele nu-și pot scoate bebelușii la plimbare, oamenii în scaune cu rotile nu pot ieși din casă, iar proprietarii de tancuri pe patru roți ocupă câte patru metri pătrați în fața teraselor. Uneori, ca în imaginea de mai jos, probabil că e nevoie să treci prin terasă și eventual să consumi o bere ca să-ți poți continua drumul.

Vorba unui bun amic, dacă ar fi la modă să ai în proprietate autobuze supraetajate și să te dai cu ele prin oraș, le-am vedea parcate pe trotuare de către îmbogățiții zilei. Și dacă ar deveni trendy să ai combină de treierat, i-am vedea la semafoare, ocupând câte două benzi pe sens, claxonând nervos în prima miime de secundă după ce s-a făcut verde.

În universul lor, mai importante sunt mașinile, poluarea, iar activitățile sportive pe bulevarde în weekend, într-un oraș care moare încet, este blasfemie.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Ai perfecta dreptate si mi se pare ca ai o intelegere buna a ce trebuie facut. Te rog eu, mergi mai departe si spune-ne ce putem face (nu sa mergem la vot, ca e tardiv). Spune ce poate face cetateanul x (eu) si fac

    • Like 0
    • @ Marina Tulitu
      Iti vinzi masina. - best decision I ever made.
      • Like 0
  • dalex check icon
    Cei care au votat-o pe Firea sau nu au fost la vot sunt rugati sa nu comenteze.
    • Like 1
  • Alex Mag check icon
    Repede se uita in 30 octombrie 2018 se vor împlini 3 ani de la #COLECTIV. Pentru mine nu au mai rămas decât decât sufletele lor pe care sunt obligat a le scrie in dreapta si dureroasa amintire: 64 de ființe umane au ars de vii sau agonizând pe un pat de spital: Mihai Alexandru 34 ani, arhitect; Vlad Țelea 37 de ani, arhitect: Cătălina Ioniță 34 ani, arhitect, Laurențiu Vârlan 30 ani; Adrian Rugină 38 ani, producător muzical; Marius Ștefan Rușitoru 27 ani, editor de imagine; Monica Tănăsoiu 35 ani; Claudiu Petre 35 ani, fotograf; Maria Ion 38 ani, văduvă, a lăsat în urmă 5 copii; Hamed-Andrei Ștefan 15 ani, elev olimpic; Simion Alexandru Cătălin 40 ani; Anda Ioana Epure 31 ani; Petre Andrei Bucă 29 ani, arhitect; Mihaela Vieru 31 ani, inginer; Maria Vulcu 29 ani; Valentina Florea 27 ani; Carmen Irina (Karina) Oprița 24 ani, informatician; Matei Gabriel 42 ani, inginer; Radu Palada 35 ani; Nelu Tilie 47 ani, jurnalist; Diana Enache 25 ani, studentă; Nicoleta Baldovin 25 ani, jurist și istoric; Ioan Tripa 45 ani, arhitect; Alexandru-Paul Georgescu 23 ani, student; Constantin Ignat 40 ani, cercetător; Valentin Fieraru 25 ani; Simona Livia Stan 27 ani; Liliana Gheorghe 25 ani, studentă; Mimi Voicu 31 ani, designer; Alexandra Matache 26 ani, jurnalist; Costel Cârlicean 44 ani; Andreea Chiriac 28 ani; Ionuț Cosmin Popescu 32 ani; Daniel Ciobanu 40 ani, cameraman; Ionuț Maior 27 ani, inginer; Tullia Ciotola 20 ani, studentă; Florin Cristian Popescu 35 ani, bodygard, orfan; Adrian Popa 29 ani; Alex Chelba 33 ani, fotograf; Andra Elena Toader 30 ani, fotograf; Serian Mavi 25 ani, lingvist; Alexandra Rădulescu 26 ani; Ayberk Manci 20 ani, student; Dan Matei Alexandru 26 de ani; Bogdan Enache 41 ani; Teodora Maftei 36 ani, jurnalistă şi fotograf; Liviu Zaharescu 25 ani, fotograf; Tudor Golu 28 ani; Elena Nițu 18 ani, elevă; Vlăduț Roberto Andy, a murit în ziua când împlinea 19 ani; Alexandru Pascu 33 ani; Mădălina Strugaru 29 ani; Alex Aliman 28 de ani; Claudiu Bogdan Istrate 22 ani; Loredana Dărescu 29 ani; Ioana Victoria Geambaș 18 ani; Ana Albu 37 ani; Andreea Ștefan 28 ani; Alexandru Mihai Iancu 22 ani, economist; Alexandru Hogea 19 ani, student; Ioana Raluca Pănculescu 36 ani, psiholog; Roxana Boghian 26 ani; Cristian Mitroi 30 ani, artist; Radu Sienerth 22 ani, student; răniți 187 de persoane din care 146 spitalizați, victime ale indiferenței autorităților.
    • Like 0
  • Foarte bun articol! Chiar sunt necesare măsuri pentru un transport civilizat! Printre soluțiile de avarie este și aceea de a te limita la zona in care locuiești cu toate, casă, servici, școală, doctori, distracții și restul orașului să îl vizitezi vara cand sunt vacante de tot felul si e mai puțină aglomerație. O capitală formată din mai multe orase provinciale!!! Nu se mai poate vorbi de spiritul Bucureștiului!
    • Like 1
  • '...noul primar, Gabriela Vrânceanu Firea, gravitatea situației în ce privește transportul public și privat o obligă..." Dacav-ati votat o tata care face statui...
    • Like 0
  • "..pentru că mulți șoferi și vatmani sunt, de-a dreptul, nesimțiți și nu vor să muncească." Tradu, ca n-am inteles, isi iau tramvaiul in geanta si pleaca acasa?
    • Like 0
  • check icon
    in anii trecuti indemnam pe toata lumea cinstita sa plece din romania, acum nu mai fac acest lucru. chestiunea este dramatica, romania este o tara in disolutie, guvernantii au o singura activitate : sa distruga tromania, de sus pana jos.
    deci puteti ramane, spectacolul distrugerii unei tari este unic, istoric, merita sa pierdeti ceva ani :)
    • Like 0
  • check icon
    Bucurastiul are nevoie de o restructurare totala a arterelor de circulatie.Nu-mi propun sa torn gas pe foc dar nu vad nici un comentariu despre biciclete. Bucurestiul poate fi traversat in mai putin de 2 ora pe bicicleta. Poti atinge centrul Bucurestiului plecand de la periferie in mai putin de-o ora.
    In Bucuresti bicicletele pot fi folosite mai bine de 300 zile/an. Este sanatos, nepoluant, mai rapid decat autoturismele. In Copenhaga 63% din totalul populatiei folosesc bicicleta.
    Pe bicicleta vei vedea un alt Bucuresti, unul diferit decat cel pe care-l cunosti. Este valabil pentru orice alt oras. Bicicleta ofera o altfel de viziune, plus ca oxigeneaza mai bine creierul :-) acuitatea vizuala va creste :-) Bucurestiul se va transforma din gri in roz :-)
    • Like 3
  • Marele dezastru de la metrou este doar o chestiunede timp - câte incendii și alte incidente grave se petrec în subteran!... Starea echipamentelor este jalnică - se cumpără ieftin și prost, se înlocuiesc nu preventiv,la norma de uzură, ci doar când cedează. Metroul va genera un „super-Colectiv”, căci nici unul dintre ștabi nu călătorește cu așa ceva și, deci , nu le pasă. Ba, mai mult, fondurile -câte sunt - se dovedsc insuficiente pentru lăcomia lor. Nu sunt destul trenuri pentru că se cumpără din import, la preț dublu și calitate „bon pour l 'Orient”, în timp ce Astra Arad este pusă pe butuci. A pățit cineva, ceva, pentru toate blestemățiile astea? TOȚI SUNTEM VINOVAȚI pentru că la acceptăm prin pasivitatea noastră.
    • Like 2
  • Povestea cu broasca pusa la fiert in apa rece este un mit (anecdota).
    • Like 0


Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult

Testat e Hot

Vreau să vă arăt azi un program inedit de educație la firul ierbii: el începe chiar pe pajiștea a două festivaluri care atrag în fiecare an zeci de mii de tineri și își propune să fie un fel de curs introductiv într-o materie pe care școala românească se jenează să o predea.

Citește mai mult