Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de trei ani. De astăzi vă invităm să ascultați editorialele audio publicate pe platforma noastră, dar și să testați viitorul tehnologiei, implementăm conversația vocală direct în browser, apăsând pe butonul de microfon poți cere acces. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Decizia Kaufland de a deveni mai „verde” îi face pe români să-și schimbe obiceiurile de consum. Directorul de comunicare al companiei: „Vom scoate din sortimentul nostru, până la sfârșitul anului, tot plasticul de unică folosință”

Zilele dese de caniculă din această vară și fenomenele extreme tot mai răspândite geografic și ca frecvență își fac loc aproape violent pe agendele tuturor. Îți dai seama că acel „small talk" proverbial despre vremea schimbătoare (că e cald/ că s-a înnorat/ că vine ploaia și nu ți-ai luat umbrela) s-a transformat în îngrijorări când dialogurile au o singură concluzie: we really need to do something.

Câteva întrevederi diferite pe care le-am avut în ultimele două săptămâni cu reprezentanții de la vârful unor multinaționale cu cifre de afaceri de zeci de miliarde de euro prezente în România au început cu discuții despre canicula prelungită din Europa, codurile emise de meteorologi, viiturile puternice sau turiștii afectați de tornade în colțurile altă dată calme ale Europei.

Începem o scurtă serie de interviuri cu manageri de top ai multinaționalelor din România. Încercăm să aflăm cât de scurtă sau lungă este calea de la vorbă la faptă, de la lozinci și planuri pe hârtie la investiții consistente, ce fac marii jucători privați din economie pentru a-și reduce amprenta de carbon, dar și ce politici de sustenabilitate aplică.

„Vara aceasta au fost 32 de grade Celsius în Alaska, recordul de până acum. Uitându-ne, așa, ușor, cu grijă spre viitor, anul 2030 ne cam bate la ușă. Mai avem 10 ani ca să atingem termenele acordate de ONU pentru implementarea celor 17 principii de dezvoltare durabilă”, spune Valer Hancaș, Directorul Corporate Affairs & Communication Kaufland România, într-un interviu acordat platformei Republica.ro, alături de Katharina Scheidereiter, CSR Manager Kaufland România.

În ultima vreme ne-am stabilizat, e vorba de atitudinea față de angajați și de un principiu de încurajare: greșeala este acceptată, în defavoarea lipsei de decizie. La Kaufland se poate greși.

Valer Hancaș, Directorul Corporate Affairs & Communication Kaufland România

Afaceri și responsabilitate socială. Cât de legate sunt?

Valer Hancaș: Sustenabilitate și CSR fără business, din păcate, nu pot exista. În primul rând, ca să fii sustenabil, trebuie să fii profitabil. Un business profitabil ar trebui mai întâi să devină autosustenabil pentru a se susține pe el și apoi să-i susțină pe alții. Cel puțin în România, în unele locuri, cele două concepte sunt înțelese greșit. Atunci când vorbim despre CSR (corporate social responsability), multă lume înțelege că e vorba despre generozitate, de a dona, de a susține niște cauze printr-o prezență strict financiară în acea zonă. Conceptul de sustenabilitate este egal cu CSR. Sau invers, CSR egal cu conceptul de sustenabilitate. Doar că unele firme încă privesc această răspundere socială ca pe o necesitate de a dona, de a sposoriza.

Deci să donezi nu e suficient?

Valer Hancaș: Donarea este o formă de generozitate demnă de apreciat, dar conceptul de sustenabilitate este cu mult mai complex. Este 360 de grade, dacă vreți: investiții în infrastructura de business, pentru diminuarea amprentei de mediu, prezența în mediile sociale, colaborarea la nivel local cu ceea ce înseamnă producător român. La Kaufland, vorbim despre un procent de 75% produse românești. Parteneriate cu producători mici și mijlocii. Avem o marcă proprie produsă în România care este prezentă în toate magazinele Kaufland din Europa. Încercăm să menținem capitalul aproape de partenerii noștri. Acum 4 ani, ne-am dat mana cu Cooperativa Țara mea. Am început timid, la început erau 30-40 de producători, acum sunt peste 350. Cifra lor de afaceri a crescut de la 1 milion de euro pe an la 1 milion de euro pe lună. Și acoperim o gamă largă de produse, de la paste făinoase, lactate, carne, fructe, la legume, aproape orice.

Care e bugetul anual de CSR au Kaufland România?

Katharina Scheidereiter: Anual investim peste 6 milioane de euro în 5 direcții importante. Prima este educația. Impactul nostru trebuie să fie acela de a ajusta o categorie mare de beneficiari. Necesitatea societății, a comunității sau a mediului în acea privință trebuie să fie evidentă. Acesta sunt criteriile. Aș spune că una dintre principalele ținte este eradicarea abandonului școlar. Suntem foarte prezenți, mai ales în mediile defavorizate, încercând cu mai mulți parteneri să încurajăm mersul la școală.

Cu cine lucrați?

Katharina Scheidereiter: Avem parteneriate cu SOS Satele Copiilor și Organizația Salvații Copii, care exact de lucrul acesta se ocupă.

Care e cauza socială în care vă implicați cel mai mult?

Valer Hancaș: Indiferent de agenda zilei, de dezbateri, de discuții generale sau punctuale, concluzia mea personală e că doar educația poate salva o națiune. Și nu vorbim numai despre educația primară gimnazială, liceu și facultate, ci despre o educație civică în primul rând pe care ar trebui să o dezvoltăm. Vorbim despre educație de la cel mai mic copil pana la persoanele cele mai în vârstă, care la rândul lor au nevoie să se adapteze la condițiile sociale existente, la tehnologie. Iar lucrul acesta se poate face prin educație.

Un tip de educație nonformală?

Valer Hancaș: Un tip de educație nonformală, dar continuă. Sigur, educația în mediul școlar, liceal sau universitar este cea mai importantă. Dar sunt multe alte categorii de persoane care nu mai au nicio legătură cu școala în sine, dar au nevoie de educație. Și această educație se poate face prin dezvoltarea interesului civic al fiecăruia dintre noi.

Katharina Scheidereiter: Față de alte companii mari multinaționale ce aș dori să subliniez este că noi nu avem o fundație a noastră. Anual cei 6 milioane de euro se duc spre mai mult de 150 de ONG-uri din toată țara. În ultimii ani am reușit să susținem și să ajutăm la crearea unor ONG-uri noi, care răspund unor nevoi identificate de curând. Anul acesta am lansat programul Start ONG, pentru cei care nu au curajul sau posibilitatea să se adreseze unor companii mari. Am creat un fond pentru ele, fix pentru ONG-uri mici. Este un proiect de granturi prin care ei aplică lunar și beneficiază de finanțare.

Mai e loc în România pentru ONG-uri? Pare că sunt foarte multe.

Valer Hancaș: E ușor paradoxală această decizie, de a finanța înființarea și funcționarea unor organizații noi. Dacă stai să te gândești, în viitor numărul de ONG-uri ar trebui să se diminueze. Pentru că politicul ar trebui să își asume să intervină din ce în ce mai mult în proiectele sociale pe care ONG-urile le dezvoltă. Se pare însă că nevoia dictează o altă tendință, care este exact invers.

Are România nevoie de sânge? Sunteți cu sigla aproape peste tot unde se organizează acțiuni publice.

Suntem unii dintre cei care am finanțat dezvoltarea aplicației Donorium, lansată anul trecut, în 2018. Celălalt proiect l-am dezvoltat împreună cu partenerii de la Untold, se numește Blood Network. E a treia ediție și i-am susținut de la început. Credem in aceasta cauza. Este un lucru fantastic și are un impact pozitiv extrem de mare. Organizăm, de asemenea, campanii mobile în curtea magazinelor noastre, unde donează angajații și clienții. 

Se vorbește mult despre salarii, că sunt prea mici în Europa. E nivelul salariilor legat de politicile de sustenabilitate?

Valer Hancaș: Categoric da. În ultimii 4 ani, Kaufland România a câștigat cea mai mare certificare europeană, de top employer. Acesta este un proces continuu de verificare, de auditare a tuturor principiilor legate de procesul de resurse umane, începând cu recrutarea, și până la salarizare și dezvoltare personală, performanță și așa mai departe. Procesele noastre față de personal- și aici mă refer la salarizare- nu s-au limitat niciodată la ceea ce înseamnă legislație. Aș putea spune că salariul minim de la Kaufland a fost egal pentru pentru foarte mult timp cu salariul mediu din România. Mai mult decât atât, e important să le oferi angajaților posibilități de dezvoltare în cadrul companiei. E doar un exemplu - avem un fost lucrător comercial care a avansat și conduce acum aproximativ 7000 de oameni.

Vom scoate din sortimenul nostru tot ceea ce înseamnă plastic de unică folosință până la finalul acestui an. Tot ce e de unică folosință, nereciclabil, nu va mai exista în rețeaua magazinelor noastre. Gata cu paiele, cu farfuriile cu paharele din plastic nereciclabil.

Valer Hancaș, Directorul Corporate Affairs & Communication Kaufland România

Cât de greu e să ții un angajat? Cât ajută salariile?

Valer Hancaș: Nu am date exacte despre gradul de retenție - nici din piață, nici din industrie. Cert este că în ultimii ani, lucrurile s-au îngreunat nu neapărat din cauza eforturilor de a-i ține pe angajați în companie, ci mai degrabă de a-i ține pe angajați în România. Am fost și noi afectați de valurile de plecări din ultimii ani, dar nu am fost nevoiți să apelăm la variante extreme, cum e cea de a importa personal, ci mai degrabă ne-am stabilizat. Si asta se datoreaza în mare parte unei atitudini de management pe care am dezvoltat-o împreună în companie în ultimii ani și aplicării unui principiu de încurajare: greșeala este acceptată, în defavoarea lipsei de decizie. La Kaufland se poate greși.

La nivel mai mic?

Valer Hancaș: La orice nivel (n.r. râde)

Care este statementul Kaufland în materie de sustenabilitate?

Valer Hancaș: Statementul nostru în legătură cu sustenabilitatea este diferit de la an la an, în funcție de evaluările și rezultatele pe care le identificăm în cadrul raportului de sustenabilitate. Anul trecut am fost declarați de CSR Index drept cea mai responsabilă companie din România. Raportul pe care-l publicăm în fiecare an este de fapt un exercițiu de transparență- avem detalii privind numărul femeilor comparativ cu cel al bărbaților în rândul angajaților, numărul pozițiilor de management, middle management, pe sexe, pe categorii de vârstă, până la raportarea indicatorilor vizavi de emisii de dioxid de carbon, cantități colectate și reciclate, cantitățile puse în piață de carton de plastic și așa mai departe. Ne propunem, alături de grup, ca până în 2025 să reducem treptat cantitatea de plastic pe care o comercializam.

E o informație pe care nu am spus-o public până acum: vom scoate din sortimenul nostru tot ceea ce înseamnă plastic de unică folosință până la finalul acestui an.

Dacă este reciclabil, da, rămâne. Însă ce e de unica folosință, nereciclabil, nu va mai exista în rețeaua magazinelor noastre. Gata cu paiele, cu farfuriile cu paharele din plastic nereciclabil. Vom fi cu un pas înainte de noua directivă europeană, care prevede acest lucru pana la sfârșitul anului 2020.

Magazinele noastre sunt încălzite și răcite fără să folosească energie electrică sau combustibili fosili. Investim într-o tehnologie performantă care preia prin pompe de transfer termic, căldura sau frigul de la instalațiile care produc frig pentru frigidere, congelatoare și așa mai departe. În timpul verii acestea sunt folosite ca aer condiționat în magazine, iar în timpul iernii sunt pompate în pardoseală ca încălzire. Alte instalații nu există pentru încălzirea sau răcirea magazinului. Mai mult decât atât, cantitățile de energie electrică pe care le achiziționăm provin, în proporție de 99% din surse regenerabile.

Valer Hancaș, Directorul Corporate Affairs & Communication Kaufland România

Ce va leagă de evenimentele mari pe care le susțineți, cum sunt Untold și Neversea? Care este mesajul pe care vreți să-l transmiteți?

Valer Hancaș: În primul rând, mediul de business în retail s-a schimbat în ultimii 5 ani. Un retailer trebuie să fie peste tot. Și aici nu mă refer la locurile pe care trebuie să le acopere, ci la evenimentele din viața de zi cu zi a comunităților. Asta ne-a legat în primul rând de ei, posibilitatea de a fi mai aproape de clienții noștri, sub o altă formă. Nu neapărat printr-o formă de a comercializa ceva ce avem pe rafturi în magazine, ci oferindu-le experiențe. Pentru că da, ca și în cazul mersului la cumpărături, e vorba despre o experiență. Ceea ce ar trebui să ne diferențieze de concurență sunt experiențele pe care le creăm. În timpul parteneriatului ne-am dat seama că există foarte multe direcții și viziuni comune pe care le putem le putem dezvolta.

Sunt spectatorii Untold și Neversea între clienții pe care-i vreți în magazine?

Valer Hancaș: Suntem un retailer modern și foarte adaptabil. Încercăm să identificăm posibilități de comunicare cu publicul nostru și reușim acest lucru. Participanții la festivaluri sunt clienții noștri. Îi regăsim în fiecare zi în magazinele noastre și ne bucurăm să fim lângă ei și în alte medii. Programul BAC de 10 e unul dintre favoritele noastre. Susținem, alături de Untold, participarea necondiționată adică gratuită la festival a absolvenților de liceu care au reușit să ia bacalaureatul cu nota maximă. Le oferim și vouchere de consumație în timpul festivalului, astfel încât să devină independenți de alte condiții de finanțare, cum ar fi părinții.

Untold și Neversea au anunțat că vor să devină primele festivaluri verzi din Europa și că vor să elimine paharele, farfuriile și paiele de unică folosință.

Valer Hancaș: În fiecare an, inclusiv anul acesta, la Neversea am avut o activare, care a venit în aceeași direcție, împreună cu alte două nume mari, Ursus și Coca Cola. Încercam să dăm publicului ocazia de a realiza că acest lucru este posibil. Doi- să-l punem în practică, bineînțeles. Oamenii sunt din ce in ce mai aproape de aceste cauze, sunt din ce în ce mai grijulii. Pe de alta parte, venim și completăm și din zona de business. Aici intervine partea cea mai grea a lucrurilor, partea care nu se vede, de altfel. Investim în infrastructură. Magazinele Kaufland sunt încălzite și răcite fără să folosească energie electrică sau combustibili fosili. Investim într-o tehnologie performantă care preia prin pompe de transfer termic, căldura sau frigul de la instalația care produce frig pentru frigidere, congelatoare și așa mai departe. În timpul verii ea este folosită ca aer condiționat în magazine, iar în timpul iernii este pompată în pardoseală ca încălzire. Alte instalații nu există pentru încălzirea sau răcirea magazinului. Mai mult decât atât, cantitățile de energie electrică pe care le achiziționăm provin, în proporție de 99% din surse regenerabile. Clădirile sunt dotate cu un computer Building Management System, iar în condițiile în care un consumator se duce mai sus decât standardul stabilit se dă o mică alarmă, astfel încât să se intervină asupra lui.

Creștem de la an la an cantitățile pe care le reciclăm. Dacă în 2016 aveam un procent de 85% în ce privește hârtia și cartonul pe care le puneam în piață, în 2017 am crescut la 90%. Tindem să ajungem la 100%. Investim în continuare în aparatele de reciclare pe care le avem în parcările noastre. Avem 16 astfel de aparate, urmând ca până la sfârșitul anului să avem 40 de aparate montate unde clienții pot aduce PET-uri, doze de aluminiu și sticlă, beneficiind astfel de un cupon de reducere pentru un produs pe care-l cumpără.

Ce cantitate de deșeuri reciclabile adunați de la clienții Kaufland?

Valer Hancaș: 32 de tone în primele șase luni din 2019 - pet, aluminiu și sticlă.

Katharina Scheidereiter: Ceea ce e încă important în România este că funcționează bine recompensa. E o stare de fapt. Am avut recent un proiect pilot în magazinul Kaufland din Odăi pe reciclare dedicată strict școlilor de cartier. Rezultatele au fost fantastice. Ideea a fost de premiere a unei școli care colectează cel mai mult.

Valer Hancaș: Interesant este că în 2015 a apărut o idee pe baza unei discuții pur și simplu informale la birou. În 2016 am inițiat prima rețea de stații de încărcare electrice din România, în condițiile în care la vremea respectivă erau 2 la nivel național. În prezent, suntem prezenti în 20 de orașe, iar ONG-urilor partenere le-am oferit câte o mașină electrică tocmai pentru a încuraja acest stil de viață.

Poluare este și atunci când consumi produse fabricate și aduse de la distanță mare.

Valer Hancaș: Vorbim de o mai simplă trasabilitate. Adică eu cunosc cumva produsul. Am un prieten care îmi acordă o garanție suplimentară legată de prospețimea produsului, amprenta de carbon a produsului este evident una diminuată, pentru ca transportul acestuia se face pe distanțe mici. Susținerea locală din punct de vedere economic, industrial, social este fantastică. Există numai beneficii. Noi am înțeles asta de mulți ani. Avem categorii de produse la nivel de zonă, care au posibilitatea să fie prezente în magazine. Și vorbim aici mai întâi de posibilitatea de producție. Din punct de vedere logistic, este foarte complicat să lucrezi cu o gamă de furnizori majoră. Acesta este și motivul pentru care tot timpul, în agricultura din România, îndemnăm la cooperare, asociere. Am mizat pe produse românești și am fost transparenți, am declarat chiar și ponderea acestora care la noi este de aproape 80%- produse și servicii.

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Atunci de ce angajaţii de la tejghea spun că nu au voie să dea măsline vărsate decât în caserolă de plastic, nu în pungă?
    • Like 0
  • Emil check icon
    KAUFLAND, introduceti zona de recuperare a peturilor ca in Germania!
    • Like 0
  • Alex check icon
    La cati bani capata direct si indirect de la primarii aceste pseudo-festivaluri, ar trebui sa fie numite surse de finantare si spalare a banilor pentru mafiile politice. Iar verzi nu sunt deloc. Cati oameni calatoresc pentru a ajunge la ele? Cu sutele de mii, deci consum de benzina si alti combustibili fosili. Cat costa sa manufacturezi alimentele pentru acestia? O gramada de tone de carbon. Instalatiile de facut galagie (ca 10 km in jurul acestor scene nu se poate dormi, si putin le pasa autoritatilor ca nu se repsecta legea linistii publice) functioneaza si ele consumand mii de tone de curent, produs din combustibili fosili, cel putin la Cluj, unde nu sunt hidrocentrale si centrale nucleare.
    Cat despre Kaufland, foarte bine ca elimina plasticul nereciclabil, ca recicleaza, ca folosesc nu stiu ce instalatii de recuperare a caldurii. Dar ca sa ajungem la targetul de 2 tone de carbon pe locuitor (care se presupune ca ar stopa "incalzirea globala") ar trebui sa se inchida toate Kauflandurile si fabricile si sa revenim la nivelul de poluare pe care il avea Romania inainte de primul razboi mondial. Curata utopie.
    Am lucrat in mediul stiintific si stiu foarte bine mentalitatile de acolo, tipul de selectie a personalului si felul cum functioneaza ideologia dominanta. Cand esti tanar nu iti pui probleme si adopti discursul pe care l-ai invatat in facultate, dar daca ulterior iti pui intrebari si cercetarile tale merg in directia opusa curentului vei fi eliminat imediat. De la acest gen de comportamente vine consensul "stiintific" legat de incalzirea globala. Discursurile alternative si analiza rationala a fenomenelor climatice sunt cenzurate si uneori interzise. Iar politicile propuse dovedesc ignoranta crasa a cercetatorilor in domeniile stiintelor economice si sociale.
    • Like 0
  • Marius check icon
    Ce folos daca nu au invatat sa-si respecte clientii ?
    • Like 0
  • Daaa, reduc plasticul dar ne rad padurile! Halal ecologie!
    • Like 0
  • GabiC check icon
    Fain! Bine ca se incepe de undeva. Nu conteaza atat de mult cine, ci mesajul si educatia...
    • Like 1
  • ion check icon
    mai raman nitratii din mezeluri !!!!!
    • Like 2
  • sper sa instaleze ca si in germania aparate de recuperat sticle si pet-uri, contra cost. Nu ofera mult in germania (cred ca 15 euro- centi) dar e coada, permanent coada! oamenii vin sa returneze zeci de sticle de bere/cola etc. pt o chitanta ce o folosesc in magazin.
    • Like 2
    • @ Claudia Olteanu
      storo check icon
      Stii tu ceva dar nu stii tot: in Germania, atunci cind cumperi o apa, o bere sau un suc platesti pretul bauturii + 25 centi in plus, Acesti 25 de centi ii recuperezi de la automatul amintit de tine.
      Asta e valabil pt ambalajele reciclabile.
      Pentru ambalajele reutilizabile ( sticlele de bere, anumite sticle din plastic) suma este de 15 centi, la fel, recuperabila.
      Unii vinzatori ambulanti de bere ( acele terase mobile) pun o taxa de 50 centi pt paharele de plastic pt bere; crede-ma ca nu gasesti UN pahar abandonat pe undeva :))
      Nimeni nu-si permite sa arunce vreun ambalaj gol pt ca: 1 . iei amenda 2: arunci bani, de fapt. Da, exista totusi un procent mic de ambalaje aruncate la cosul de gunoi de pe strada dar acestea sint culese ( vinate) de homeless-i sau amariti.
      Concluzia: nu magazinele ofera bani pt ambalaje, ci clientul plateste un depozit in avans, ca o asigurare ca va recicla acel ambalaj. La fel era si pe vremea ''ailalta'': atunci cind cumparai o sticla de bere sau de lapte, plateai 2 lei '' garantia''.

      Imi aduc aminte ca am facut bani frumos intr-o vara, vinzind din pivnita borcanele mamei care asteptau toamna ca sa fie umplute cu gemuri si zacusca.... imi mai aduc aminte cum, atunci cind s-a prins mama de spiritul meu antreprenorial, mi s-au lungit si inrosit brusc urechile :)) Si acum ca m-au luat amintirile: tot pe vremea''aia'', eram obligati sa reciclam o anumita cantitate de fier vechi, hirtie, sticle si borcane....Adica ''mersul pe jos si apa calda'' au fost inventate mai demult, doar ca unii le-au/le-am uitat. Bine ca nu de tot :)
      • Like 1
    • @ storo
      Stii tu ceva dar nu spui tot: Peste 90% din plastice se intorc la reciclare. Aceasta suma (garantie cum o numesti) ii face pe nemti mai constienti. Dar nu e singurul impact: o data cu introducerea taxarii la cumparare si recuperare pet, nemtii au devenit mai constienti si in final au scazut vanzarile pe la 10-30%, functie de produse. Am intrebat colegii nemti si au zis ca abia atunci au inceput sa se gandeasca daca au cu adevarat nevoie, daca pot sa ia o sticla de 2l in loc de 4 la 0.5l si mai ales ca exista alternative in sticla de sticla.
      Cum niciunul din producatori nu alege sa foloseasca plasticul reciclat in fabricarea pet-urilor, si asta imediat i-a convins pe nemti sa scada si mai mult consumul.
      Sticlele le topesc si toarna iar prin germania dar plasticul e trimis in China/Vietnam/ Cambodgia/ si altele in zona aia, China nu mai vrea sa ia gunoaiele occidentului. Colegii mei nemti sunt afectati de asta si au decis sa scada si mai mult consumul.

      Mie asta mi se pare cea mai mare green-ificare....prin scadere consumului, primul pas si cel mai mare din RRR: REFUSE reuse recycle.
      • Like 1
    • @ Claudia Olteanu
      storo check icon
      Eu cred ca un MARE pas e facut prin aceasta taxare a ambalajelor de orice fel pt. ca nu le mai vezi aruncate peste tot ( notoriu acel filmulet de prin primavara cu riul de plastice luate de o viitura).

      ''REFUSE'' ar fi un al doilea MARE pas dar merge atunci cind ai optiuni insa.....iaurtul se vinde la plastic, mezelurile se vind la plastic, brinzeturile se vind la plastic, apa minerala se vinde la plastic, sucurile se vind la plastic....In magazinele mari ai si optiunea '' sticla de sticla'' dar nu si in cele de cartier.

      Prin observatii directe bi-saptaminale, am observat ca majoritatea nemtilor isi iau apa la pet, bere la sticla, sucuri la pet, plus alimentele ( amintite mai sus) la plastic. Dar mai apoi toate sint colectate separat si reciclate specific. Germania nu e singura tara care procedeaza astfel, desigur mai sint si altele, insa rusinos si trist e ca Romania nu este printre acestea.





      • Like 1
    • @ storo
      Nu am mai luat iaurt in plastic de cativa ani ca gasesc si la borcan si producatorul de unde iau recupereaza borcanele, lapte iau si de la dozator in sticla proprie de plastic si fac iaurt ia 5 min , la branzeturi la piata ne accepta cu caserolele noastre, sucuri le refuz, si apa la sticla iar e o optiune dar si cea de la robinet e ok. Dar na, cand vin in contact zilnic cu nemti, pachetul si apa de acasa e ceva firesc.
      Reciclarea plasticului e o rusine a omenirii, pt ca:
      1. prea putin plastic e reciclabil
      2. se poate face intr-un singur ciclu, datorita structurii
      3. sunt f. putini producatori ce vor sa faca ambalaje in plastic reciclat (costuri, si aspect).
      Nemtii (si nu numai) au inceput sa spuna nu.
      Nu putem refuza orice plastic (vezi instrumentar medical, sau tziplarea carnii pt igienizare) dar putem scadea dramatic consumul de plastic (zau, plastic la castraveti, pepeni, patrunjel, rosii, etc?.
      • Like 1
    • @ Claudia Olteanu
      storo check icon
      Sincer nu stiu cit de putin( sau mult) plastic este reciclabil si cum arata obiectele din plastic reciclat....acum vreo 7-8 ani mi,am luat din din Deca un short facut din pet-uri reciclate si inca il folosesc vara pe mare, e indestructibil :)). Dar cred ca producatorii de plastice pot fi fortati ( legal, desigur) sa foloseasca un anumit procent de materiale reciclabile in procesul de productie.

      Oricum m,as bucura sa vad ca si in Ro lumea sta la coada ( asa cum observai mai sus ca se intimpla in alte tari) sa predea pet-urile, sticlele, cutiile de alu. Si ar fi simplu de implementat: se face copy/paste la sistemul aplicat intr.o tara unde functioneaza sistemul, producatorii mari stiu deja cum sta treaba, le dai 6-12 luni sa implementeze, daca nu ii rupi cu amenzile. Si la fel ii arzi si pe cetateni daca i,ai prins aruncind aiurea.

      Problemele ar fi doua:
      1. nu exista continuarea lantului de reciclare, dupa colectare ( tot gunoiul merge gramada la groapa,noroc cu tziganii care mai sorteaza fierul vechi, ei chiar sint adevarati reciclatori...!!!!)
      2. in pur spirit romanesc, se va face o comisie de lucru parlamentara, interministeriala, transpartinica si transfrontaliera care va studia si aprofunda subiectul pina cind ne vor inghiti gunoaiele ( asta dupa studii de fezabilitate, licitatii pt studii, contestatii, etc), iar concuzia finala va fi ca ''multinationalili si agenturili'' nu vor sa fac nimic pt ca sa ''Romania, be green''

      ...si cred ca mai e unul din categ ''valoare mea'':
      3. '' Ce bai, ma face pe mine 1 leu ?? Arunc-o dracu' ca si-asa e goala---''

      Dar trebuie inceput de undeva...
      • Like 0
    • @ storo
      Apai iti zic eu ca e bine dezbatut unde lucrez: nici 10% nu se recicleaza, si doar cele cu insigna de reciclare: https://www.bbc.com/news/science-environment-45496884 adica peturi, sticlele de lapte si unele bidoane de detergenti. Se recicleaza un singur ciclu.
      Merg f. rar in supermarketuri dar nu am gasit inca niciun produs din ce iau cu mentiunea ca plasticul din care sunt facut ar fi reciclat - Loreal a anuntat ca din 2022 va introduce un sampon cu ambalaj care va contine 25%.

      Ce nu se recicleaza: PVC, folii de plastic si blistere, tevi, scaunele de plastic, rechizite, material medical, etc, dar nici plasticul de la legumele congelate, banda scotch, vesela de plastic si sacosele, styrofoam si plasticele izolatoare, sacii mari de plastic, plasticul de impachetat, paiele si paharele de baut etc etc etc

      In 2015 Romania avea 3 centre de reciclat propriuzis, unde firmele colectatoare sau cetateni (tiganii aia ce strang plastice) aduc peturi si lazi, si unde plasticul este tocat si trimis in alte tari la folosire: una in Bihor, una in Sf Gheorghe, si ( cred) una in slobozia (cea din slobozia -repet- cred- nu mai tin minte face din plastice niste saci/folii, deci ajunge la nivel de produs finit). Sper ca din 2015 sa se fi extins situatia, nu am mai cautat.
      • Like 1
    • @ Claudia Olteanu
      storo check icon
      10% ????? incredibil de putin ! :((
      Plasticul in sine e practic si util in viata noastra de zi cu zi, insa nu stim cum sa il refolosim....Ca daca mergem spre ambalaje de carton/hirtie asta inseamna sa incepem sa taiem si ce a mai din paduri...E o problema mai ampla, la fel ca cea a masinilor electrice care ''nu polueaza'', de parca curentul ar veni doar din priza (e un mic hamster acolo care invirte de nebun o bobina sa-mi incarce mie bateria la masina) sau de parca fabricarea si mai apoi reciclarea bateriilor s-ar face cu producerea de oxigen pur si apa de munte !

      Reducerea poluarii trebuie facuta simultan pe tot globul altfel degeaba reducem noxele in Europa daca americanii nu inteleg notiunea de poluare, chinezii o inteleg dar nu-i intereseaza iar alte tari sint interesate de supravietuirea imediata. Poluarea nu are garduri si nici granitze.

      Poluarea de toate felurile este pretul pe care il platim pt evolutia noastra; si cred ca e momentul sa negociem cu noi insine acest pret .

      IN fine, e un subiect foarte amplu a carui rezolvare incepe cu aruncatul gunoiului la cosh si nu pe strada. Adica ''cei 7 ani de-acasa''.

      • Like 0
    • @ storo
      De cativa ani se dezbate subiectul aici, unde muncesc. Si prea putin s-a zis. Da, plasticul a aparut ca o necesitate doar ca a ajuns la un exces, mai mult de jumatate putem renunta la el si lasat acolo unde e cu adevarat nevoie. E suficient sa ne uitam in jur sa intelegem ca putem fara 100 de sacosele de plastic dar 2 de panza, fara telefon nou la x luni, fara castraveti in tzipla si apoi in caserola/punguta, cu doar 10% din toate hainele astea din plastic si ambalate in plastic si transportate pe plastic, borcan si nu styrofoam etc.
      Cat despre aruncat sau pus la gunoi cu grija, atentie, cea mai mare parte din gunoi tot ars ajunge. Ce e pt reciclat se duce in China, dar china nu mai are nevoie de alt plastic! E o ipocrizie a tarilor europene ce zic: noi reciclam cand reciclatul inseamna doar triat, tocat, ambalat si trimis in china.... REFUSE este solutia.
      • Like 0
    • @ Claudia Olteanu
      Iar lanţurile de magazine s-au luptat din răsputeri să nu fie aşa, pentru că logistica de preluare a peturilor pe bani este foarte costisitoare...
      • Like 0
    • @ Ioana Andrea Diaconu
      In occident lanturile de magazine au subventii pt preluarea peturilor. vanzarile sunt cele care au scazut: oamenii cumpara mai putine si mai lucide.
      Si mai e o problema: nu se pot folosi la prea multe aceste plastice. In vara asta am vizitat o mica parte din reteaua de imbuteliat apa Volvic (Danone group). Prima mea intrebare e: care ambalaje sunt din plastic reciclat? Mi-au aratat un bidon de 8l de un verde ciudat, si explicat ca e scump sa schimbe tot lantul de turnare a plasticelor unde sa se foloseasca plastice vechi, si oricum nu sunt 100% plastic reciclat ci doar o parte. Au zis ca nici nu au suficient plastic de la reciclarie pt cat produc ei .....lumea nu recicleaza suficient de mult pt cat consumam.
      • Like 0


Îți recomandăm

Olguța Totolici

Despre soția lui Dan Barna opinia publică a aflat relativ recent, în momentul în care candidatul la președinție și-a făcut publică averea, iar în dreptul soției câștigurile erau „ascunse”, ca urmare a unei clauze de confidențialitate semnate cu firma la care aceasta lucrează. Intrigată, am dorit să o cunosc pe doamna în discuție, ca să aflu direct de la sursă cine e și „câte parale face”.

Citește mai mult

Marius Manole/Foto: Alexandra Pandrea

„Cred că aș pleca de la educarea profesorilor, de la a-i face ei să înțeleagă că sunt foarte importanți și că trebuie să aplice o altă metodă, nu pe cea pe care o știm noi de demult, cu rigla peste mână, cu învățatul cuvânt cu cuvânt din carte, cu învățatul comentariilor”, spune actorul Marius Manole. (Foto: Alexandra Pandrea)

Citește mai mult