Cine sunt cei datorită cărora șandramaua nu se dărâmă cu totul? Care se implică, care fac lucruri deși, aparent, nu e treaba lor? Care mai țin lucrurile laolaltă, în ciuda a ceea ce vrea cu dinadinsul să dezintegreze?

Pentru locuitorii comunei care nu au un loc de muncă, primăria a organizat, în cadrul unui proiect cu finanţare europeană, un târg de locuri de muncă, la care au participat firme din Parcul Industrial Prejmer care au oferit aproximativ 100 de posturi. Foto: Facebook Primăria Prejmer

Nu este doar despre prietena mea, este despre fiecare femeie care a muncit fără a i se auzi glasul...(Foto: Sciencephoto / Profimedia)

Am plecat din România când eram tânără și răzvrătită.

O chema Mara. E octombrie 2019. Au trecut abia câteva zile de când m-am întors în redacția ziarului în care am lucrat șapte ani. Am șapte ani de experiență de redacție, dar nu ca jurnalist, ci ca specialist PR. Sunt jurnalist cu acte-n regulă doar de câteva zile.

Din boxă răsuna muzică, niște băieți fac tracțiuni și flotări la barele din parc. Sunt la bustul gol, unii dintre ei chiar musculoși, pe ici-colo câte o fată se antrenează în rând cu ei. Un tânăr cu dizabilități la picioare face ridicări cu o greutate legată în jurul mijlocului.

Florentina Filipovici a câștigat, pe când era junioară, titlurile de vicecampioană mondială și de campioană europeană la canotaj. Demnă și luptătoare, tânăra, care a fost diagnosticată cu o boală gravă și care crește singură trei copii, are astăzi nevoie de sprijin într-o bătălie pe care nu o poate duce pe cont propriu.

„Ne dorim un Spital de Pediatrie nou - inexistent în acest moment în Arad. Nu Secții destinate celor mici, împrăștiate prin diferite părți ale orașului”, spune Anamaria Popa.

Mihnea Blidariu, solistul trupei Luna Amară, a povestit, pe pagina sa de Facebook, ce s-a întâmplat atunci când o mamă și un băiat din Ucraina au intrat într-un magazin de muzică din Cluj-Napoca. (Imagine generică / Foto: Getty Images)

Nu pot decȃt să admir extraordinara mobilizare a romȃnilor (şi nu numai) pentru a ajuta cȃt de mult se poate victimele civile ale războiului. Pare că fiecare a sărit să contribuie cu ceva – ba chiar au apărut metode extrem de inventive de a ajuta, depăsind mult clasicele ajutoare financiare sau în alimente/obiecte de folosinţă curentă. (În imagine, refugiați ucraineni la vama Siret (Foto: Profimedia)