Sari la continut

Spune-ți părerea! Intră alături de noi în comunitatea Republica

Vă invităm să intrați în Comunitatea Republica, grupul de Facebook în care contributorii, cei care își scriu aici ideile, vor sta de vorbă cu tine. Tot ce trebuie să faci este să ceri intrarea în acest spațiu al dialogului.

Despre valorile Occidentului ar trebui să vorbim explicit, nu implicit

MAE - SUA

(Foto: Facebook/Ministerul Afacerilor Externe)

Pe data de 19 iunie 2018 s-a semnat, la București, Declarația comună privind implementarea Parteneriatului Strategic pentru secolul XXI dintre Guvernul României și Guvernul Statelor Unite ale Americii. Această declarație comună a atras atenția presei românești pentru faptul că nu s-a menționat explicit nimic despre lupta anticorupție, despre statul de drept sau despre domnia legii (rule of law). Se menționează doar că „Acest parteneriat se fundamentează pe un angajament comun pentru valorile și interesele care stau la baza Occidentului.” 

Este adevărat, valorile Occidentului derivă din ideile și credințele pe care se fondează acesta, și anume creștinism, drepturile omului, egalitatea între sexe, stat de drept, raționalism, laicitate, știință, tehnologie. În mod particular, activitatea politică are în centru democrația, parlamentul și drepturile omului. Având în vedere această înțelegere a Occidentului, nu este nevoie de mențiuni speciale referitoare la stat de drept, la lupta anticorupție sau la domnia legii atunci când, ca și în declarația menționată, se face referire la valorile Occidentului.

Totuși, Occidentul este mult mai mult decât conceptele de mai sus. El este în fiecare moment expresia modului în care se combină o serie de elemente care pot da naștere la ideologii, dintre care unele pot fi foarte periculoase. Una dintre cele mai periculoase ideologii care s-a născut în Occident a fost aceea referitoare la rasa superioară sau la rasa ariană. Jean-Louis Vullierme (O oglindă a occidentului: nazismul și civilizația occidentală, Editura RAO) spune că ideologia respectivă nu a luat naștere în Germania, ci doar „s-a aplicat în această țară cu încrâncenare” (P.15) și că „nu este izolată, ci se înscrie într-o tematică ce și-a găsit în nazism interpretarea cea mai amplă în acel moment.” (P.15). El spune, de asemenea, că ideologia aceasta aparține unui sistem coerent, format dintr-o serie de componente despre care afirmă că „fiecare în parte este periculoasă”. Aceste componente sunt „în orice moment, susceptibile de recombinare”, iar lista lor ar putea fi formulată inițial astfel: suprematism rasial, eugenism, naționalism, antisemitism, propagandism, militarism, birocratism, autoritarism, antiparlamentarism, pozitivism juridic, mesianism politic, colonialism, terorism de stat, populism, jeunism, istorism, scalavagism. Mai trebuie adăugate două elemente esențiale, care nu au nume. Neologismele pe care le sugerez pentru ele sunt „anempatism” și „acivilism”, desemnând respectiv educația de a nu avea niciun sentiment față de suferința celuilalt și absența oricărei protecții speciale acordate populațiilor civile în operațiunile militare sau polițienești.” (P.15).

Vullierme concluzionează că „atomii ideologici erau disponibili în momentul apariției moleculei toxice”, ei atingând în nazism „un potențial maxim, realizându-și în el sinergia cea mai puternică” (p. 16).

Am redat toate aceste afirmații pentru a crea cititorului contextul în care Vullierme spune că „Dacă admitem această interpretare, Nuremberg nu reprezintă doar orașul în care nazismul a primit oprobriul după ce aici primise sanctificarea; nici cetatea în care civilizația occidentală a pus oficial capăt barbariei germane. Este orașul din Occident unde civilizația occidentală judeca, fără a ști sau admite, monștrii pe care îi zămislise” (p. 16). Acești monștri au fost creați prin devierea civilizației occidentale de la valorile ei fundamentale.

Multe dintre elementele incluse în lista lui Vullierme sunt prezente și astăzi, iar unele s-au revigorat în Occident în ultimii ani. Printre acestea din urmă mă gândesc la populism, naționalism, mesianism politic, propagandism, autoritarism și chiar la antiparlamentarism, dacă avem în vedere susținerea democrației directe de către unele partide de stânga. Aceste elemente se pot recombina oricând în mod nefericit pentru a favoriza devierea de la valorile Occidentului.

Revin, cu cele de mai sus în minte, la parteneriatul strategic cu SUA. Având în vedere că soliditatea de facto a statului de drept, a separației puterilor în stat, a domniei legii și a luptei anticorupție sunt permanent subiecte de dispută și divizare în societatea românească, ar fi mult mai bine ca măcar în viitor, o declarație comună referitoare la un parteneriat strategic pentru acest secol cu o mare putere cum este SUA să facă referire explicită la aceste elemente și la sensul în care trebuie acționat în legătură cu ele. Astfel, ar deveni mai clare unele limite care nu pot fi depășite, inclusiv pentru cei care au dubii despre ce înseamnă Occidentul și pentru cei cărora le apare, uneori, compulsiunea de a le depăși. 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Gabriel check icon
    Pare ca articolul ridica mingea la fileu dupa ce se intampla unele lucruri. E foarte greu de anticipat, in special pentru o tara civilizata (a se citi mare putere), in ce directie se pot intoarce lucrurile intr-o tara... Ei includ in parteneriat tot ce cred la momentul respectiv ca fiind definitoriu, fara a putea stii viitorul. La fel s-a intamplat si cu nazismul, greu de prezis. Astazi poate refacem parteneriatul si includem statul de drept dar nu o sa includem drepturile minoritatilor si ne trezim in razboi civil sau cine stie ce genocid. Personal nu cred ca parteneriatele sunt cele ce ar trebui sa ajute in privinta traectoriei unei natiuni, ci apartenenta la diverse spatii, gen UE, schengen, etc. Excluderea pe diverse motive este exact declansatorul unor reactii initiale si mai apoi a unor traiectorii reprobabile.
    • Like 0
  • Pe bune că începi cu creștinismul enumerarea ideilor și credințelor fondatoare ale Occidentului? :)))))))))) Ai scris degeaba restul articolului, din partea mea... poate nu contează pt tine că ai pierdut un cititor, dar am lucruri mai bune de făcut cu timpul meu.
    • Like 1
  • Foarte bun si interesant articol! Este ciudat cum unele evenimente pe care viitorul s-ar putea să le definească drept esențiale, trec aproape neobservate in tumultul cotidian.
    • Like 1
  • Aveți perfectă dreptate. Am, totuși, o nedumerire: spuneți următoarele, " Este adevărat, valorile Occidentului derivă din ideile și credințele pe care se fondează acesta, și anume creștinism, drepturile omului, egalitatea între sexe, stat de drept, raționalism, laicitate, știință, tehnologie. " De ce puneti creștinismulul pe primul loc în enumrarea valorilor?
    • Like 3
    • @ Mariana Ruzisca
      Simplu, fundamentul cultural ,social ,politic al Europei are la bază creştinismul aşa cum zona arabă are specificul ei pornit de la religia musulmană. Doar nu crezi că fundamentul european provine din filozofia lui Marx ?
      • Like 3
    • @ Adi Adrian
      De renascentism/iluminism ai auzit?
      • Like 2


Îți recomandăm

Microsoft Envision Forum

Peste 800 de reprezentanți ai mediului de afaceri au luat parte, la București, la cea de-a VII-a ediție a Microsoft Envision Forum. În timpul conferinței, Gerd Leonhard - cunoscut futurist și autor, Raymond Campbell - fondator și CEO al Phulukisa Health Solutions și Cedric Dumont – aventurier și antreprenor au discutat despre transformarea digitală.

Citește mai mult

iancu guda - andreearosca.ro

Iancu trăiește printre cifre. Biroul lui e mic și „decorat” cu o grămadă de lucruri care reflectă și preocupările, și pasiunile, și munca lui: pe un perete e un tricou semnat al echipei Viitorul Constanța și alte memorabilia legate de clubul creat de Gheorghe Hagi. Fotbalul e una dintre pasiunile lui Iancu, alături de înot.

Citește mai mult