Foto Profimedia
Avem în comun faptul că suntem diferiți! E o zicere despre care nici măcar nu mai știu dacă îmi aparține ori am preluat-o, nu e important asta. Doar că îmi place tare și mă reprezintă, în credința mea.
Deunăzi am avut o conversație cu un coach. Pentru cei mai puțin familiarizați cu activitatea asta, un coach lucrează cu un client, pentru mai binele acestuia, a clientului, așa cum și-l dorește el. Și, în conversația asta, am auzit ceva ce mi-a generat o reflecție profundă.
“Clientul meu, în viața lui, încalcă niște valori care sunt foarte importante pentru mine, în viața mea!”, a spus coach-ul.
“Nu-i treaba ta, în măsura în care nu încalcă vreo lege și nu pune în pericol alte persoane, ori pe el însuși”, i-am spus.
Cum spuneam, am reflectat, apoi, la această zicere. Și am ajuns să privesc la perioada pe care o traversăm acum, tocmai acum, până pe la sfârșitul anului. Încă o dată, repetitiv.
Avem în comun faptul că suntem diferiți!
Începem să vedem nume, persoane, pe care urmează să le votăm. Sau nu.
Văd viitori candidați, oameni numiți prin diverse funcții manageriale din care impactează multe persoane, deși, la viața lor, nu s-au condus nici pe ei înșiși. Ori, poate tocmai asta e criteriul ce îi face eligibili pentru niște liste.
Au fost mereu acolo, au fost mereu trompete, au știut să aducă resurse de acolo unde au fost numiți. Dintre ei suntem chemați să alegem. Cum ne descurcăm cu asta? În viața lor, ei încalcă valori care sunt importante în viața noastră. Este ori nu este treaba noastră, treaba ta, treaba mea? Dacă nu m-ar afecta și pe mine, nu ar fi treaba mea ce fac ei în viața lor.
Doar că deciziile lor determina viața mea, a ta, a noastră. Așa că devine și treaba mea modul în care ei își duc propria viață, modul în care își exprimă propriile valori.
Avem în comun faptul că suntem diferiți!
Prin urmare, voi bifa un nume al cuiva care este diferit de mine? Poate fi da, poate fi nu, fiecare dintre noi va ști asta.
Eu voi spune mereu că poate fi da, cât timp, din ce știu ori simt eu, valorile lui, transpuse în viitoarele acțiuni, nu vor călca în picioare valorile mele, transpuse în modul meu de viață. Unde-l găsesc, care-i ăla, care-s ăia?
Avem în comun faptul că suntem diferiți!
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Ce să mai spui despre „diferențe” când sondajele arată că românul de rând e obișnuit cu răul? Alege periodic „răul mai mic”. Ce să facă altceva când nu are alternativă?
Nu știu alții cum sunt, dar eu când văd variantele la prezidenție mă gândesc cu ce am greșit în trecerea prin viață. Înțeleg că l-am ales pe Iliescu (eu nu!) în „dauna” lui Vadim, pot pricepe că Băsescu ne-a fost președinte două mandate (pentru cei care au uitat: învinșii se numeau Năstase și Geoană). Accept fiecare pas făcut de Iohanis în „întâmpinarea” României Educate. Profesorul și-a făcut treaba. Nu mai contează că a fost nevoie de 10 ani...
Următorul „cincinal” îl vom trăi blagosloviți de cuvântările tovarășului Ciolacu, care se pricepe ca nimeni altul să vândă gogoși. Mă rog, vorbim despre covrigi, care e diferența?
Rândurile de mai sus sunt propagandă electorală...