foto: Profimedia
Dragă Filip,
M-am gândit să-ți spun povestea primului român care i-a explicat Europei cine suntem, cu minte limpede, cu rigoare și cu o curiozitate pe care foarte puțini oameni din vremea lui o aveau.
Numele lui e Dimitrie Cantemir.
Și, înainte să fie orice altceva, a fost un intelectual moldovean.
1. Cine era, de fapt, Cantemir?
Un prinț moldovean, fiu de domnitor.
Trimis ostatic la Istanbul — un soi de „elev de schimb” forțat — dar în cel mai sofisticat oraș al lumii de atunci.
Acolo a învățat (ține-te bine):
- latină, greacă, turcă, persană, arabă
- istorie, filosofie, matematică, muzică
- scriere, geografie, politică, diplomație
Dacă ar trăi azi, ar fi:
- absolvent de Oxford,
- membru în UNESCO,
- cercetător invitat în Berlin,
- scriitor citat internațional,
- și probabil influencer cultural cu 500.000 de urmăritori.
Nu exagerez.
Atât de complex era.
2. Descrierea Moldovei: primul „travel vlog” românesc — doar că genial
Imaginează-ți un documentar despre România, dar filmat în 1716.
Fără drone, fără Google, fără Wikipedia.
Doar cu mintea și ochii unui om foarte atent.
Cantemir descrie Moldova în trei părți:
- Geografia
Dealuri, ape, climă, animale, vegetație.
Dacă ar fi avut iPhone, ar fi pus și multe poze.
- Istoria
Daci, romani, domnii, popoare, migrații.
Nu cu mândrie falsă, ci cu minte limpede.
Oamenii
Cum se îmbracă, cum se ceartă, cum se împacă, cum mănâncă.
Primul român care ne privește cu sinceritate, nu cu poveste îndulcită.
Asta era modernitatea, în forma ei timpurie: să te uiți la tine cu ochi curați. E ceva ce nouă chiar azi ne reușește foarte rar.
3. Istoria ieroglifică: primul nostru roman politic (și surprinzător de actual)
Titlul sperie, dar textul e savuros.
Cantemir face exact ce fac azi editorialiștii (cei serioși) — în special CTP, cu seria lui „guzganul rozaliu” și toată fauna politică.
Diferența e că prințul Dimitrie Cantemir făcea iteratură și îi ieșea impecabil.
În Istoria ieroglifică, personajele sunt animale:
- vulpi șmechere,
- câini credincioși,
- corbi care duc zvonuri,
- lei orgolioși,
- cocoși lăudăroși,
- lupoaice intrigante.
E primul „roman cu cheie” românesc:
toată lumea știa cine e cine, dar nimeni nu recunoștea.
Sincer?
E mai nuanțat decât majoritatea analizelor politice de azi.
4. Ce făcea Europa în același timp?
Aici vine partea frumoasă și un pic dureroasă:
- Leibniz scria filosofie,
- Franța pregătea Iluminismul,
- Anglia inventa romanul modern,
- Rusia lui Petru cel Mare se europeniza,
iar Cantemir era ales membru al Academiei din Berlin.
Da, Filip.
Primul român care a intrat în Europa intelectuală pe bune nu a fost un politician.
A fost un intelectual moldovean.
5. O poveste pentru tine, Filip
Țin minte o fază pe care vreau s-o rememorăm, dacă putem, împreună. Aveai 3 sau cel mult 4 ani, veneam într-o seară de la grădi și m-ai întrebat, serios: „Mami… eu sunt moldovean?”
Ți-am zis atunci, mirată, „Da, ești, sigur că ești”.
Și am aflat că un coleg te întrebase asta, pe un ton de parcă era o vină.
Ți-am zis atunci că, deși ești născut aici, părinții tăi și în general originile tale sunt din Moldova. Și că asta ar trebui să fie o mândrie. Azi îți spun ce nu ți-am spus atunci:
Dacă ai nevoie vreodată să fii mândru că ești moldovean, începe cu Cantemir. Nu cu glume, nu cu povești, nu cu clișee.
Cu omul ăsta: primul român european, primul român cu operă serioasă, primul român cu voce puternică în lume.
Tu vii, măcar un pic, din oamenii lui.
6. Morala episodului
Dragă Filip,
Cantemir e dovada că literatura română veche nu e doar praf pus pe cronici, letopisețe și texte greoaie.
Are și vârfuri.
Are și curaj.
Are și oameni mari.
E primul român care a scris despre noi cu rigoare, cu inteligență și fără exagerări.
E primul care a văzut țara asta (mă rog, Moldova) ca pe o carte — și i-a făcut o descriere pe care lumea întreagă a respectat-o.
7. Exercițiul haios al zilei.
„Istoria ieroglifică a școlii tale”
Inspirată direct din Cantemir.
Reguli:
Alege 3–5 „personaje” din lumea ta: pot fi tipuri de colegi, profesori, figuri publice (NU le dai numele reale, importantă e tipologia, nu persoana).
Transformă-i în animale: vulpe, motan, cioară, urs, mierlă, câine, papagal, arici – ce crezi că li se potrivește.
Scrie câte 2–3 rânduri despre fiecare, ca și cum ai descrie un personaj dintr-o carte, nu un coleg de clasă.
Tonul: jucăuș, ironic, dar fără răutate reală. Ne jucăm de-a Cantemir, nu de-a bullyingul.
Exemplu (generic, despre nimeni anume):
„Era, în școala cea mare, un Corb al Știrilor, care afla înaintea tuturor ce test se pregătește și vestea, c-o mare plăcere, în toate colțurile.
Avea prieten un Motan Somnorilă, mare iubitor de pervazuri calde și de lecții povestite încet, pe care le prindea doar pe jumătate, dar le povestea apoi ca și cum ar fi fost ale lui.”
Dacă zâmbești, ai înțeles exact spiritul lui Cantemir.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
De altfel Basarabia e denumirea dată de ruși Voievodatului Moldovei..
Rușinică.. :))
Da, Cantemir a fost, în final protejatul lui Petru cel Mare, față de ticăloșia domnilor, boierilor pământeni. Tot ticăloșii neamului. Și da, sigur au prevalat interesele rusiei. Asta se întâmplă și s-a întâmplat mereu cu țările mici și dezbinate. Și asta se va întâmpla mereu. Și azi avem "domni", "baroni locali" trădători. Din toate regiunile țării.