În imagine, de la stânga la dreapta: Andrei Negulescu – Director of Strategy, Matricia Solutions, Horia Negulescu – Co-Founder & Managing Partner, Matricia Solutions, Diana Lungulescu – Co-Founder & Managing Partner, Matricia Solutions și Cătălin Safta – CTO, Matricia Solutions
Un caiet de sarcini care în mod normal ar fi avut 90 de criterii ajunge, generat cu AI, la 450. Destinatarul, copleșit, îl trimite și el unui AI să îl parcurgă. Nimeni nu mai citește. Nimeni nu mai gândește.
Andrei Negulescu, strategic manager la Matricia Solutions, companie cu peste 28 de ani de experiență în digitalizarea proceselor de business, descrie o „hemoragie internă” pe care companiile românești o vor resimți abia peste câțiva ani — și explică de ce 97% dintre executivi văd beneficii în folosirea AI, dar doar 29% spun că văd rezultate reale în business.
„Pariul e cam mare". De ce 9 din 10 angajați nu verifică ce le scrie AI-ul
Imaginați-vă că un angajat trimite unui client un document important. L-a scris AI-ul. El nu l-a citit. Nu din rea-credință. „Omul, prin felul în care funcționează, va căuta întotdeauna, în mod natural, varianta cea mai simplă. Iar aici apare și marele avantaj, dar și marele dezavantaj al AI-ului: în momentul în care îți generează produsul final pe care tu trebuie să îl livrezi, oricât de mult ai spune că îl verifici, de cele mai multe ori verificarea va fi superficială. Nu din rea intenție. Pur și simplu pentru că verificarea este un act pasiv, în timp ce crearea este un act activ, care implică efort cognitiv real. Poți să „verifici” fără să citești cu adevărat. Poți să treci printr-un text fără să vezi greșelile, fără să înțelegi în profunzime ce ai în față. Tocmai de aceea foarte mulți oameni nici măcar nu mai verifică output-ul AI-ului. Creierul tinde să accepte mai ușor ceva deja construit decât să reconstruiască logic fiecare pas din spate.”
De aici vine și riscul. „Dacă introduci AI-ul într-un proces în care ai nevoie critică de validare umană atentă, atunci te bazezi pe un comportament uman care, în practică, apare foarte rar. Oamenii nu verifică la nivelul la care credem noi că verifică.
Din motivul acesta, AI-ul funcționează bine în două scenarii clare. Primul: când este folosit de oameni foarte competenți, care îi dau task-uri punctuale, bine definite, pe lucruri automatizabile și care pot observa imediat dacă rezultatul este corect sau greșit. Al doilea: când este integrat în procese de business foarte clare, unde are un rol strict delimitat și unde îți asumi de la început că omul nu va valida fiecare output în detaliu. De exemplu, vine un document, AI-ul (din TaskLight – aplicația dezvoltată de Matricia Solutions) îl indexează, îl clasifică, îl organizează — iar procesul este construit tocmai cu această presupunere în minte.
Problema apare atunci când încerci să combini cele două lumi: să folosești AI-ul pentru a produce output-uri importante, dar în același timp să te bazezi pe faptul că omul le va verifica riguros. „ Acolo pariul e cam mare”.
Studiile îi dau dreptate: 92% dintre utilizatori nu verifică deloc răspunsurile generate de AI. Iar când ceva iese prost și ajunge în exterior, cine plătește? „Orice iese prost dintr-o compania este, într-o oarecare măsură, vina managerului. Nu e vinovat angajatul și cu atât mai puțin algoritmul.”
Trei greșeli clasice prin care o companie se digitalizează „prost”
Andrei Negulescu descrie un tipar repetat în eșecurile de digitalizare din companii locale și identifică trei capcane majore.
Prima capcană: idealismul proceselor. Companiile trec brusc de la procese organice, imperfecte, dar funcționale, la o viziune în care totul va fi „perfect, sistematic, procedurizat până la liniuță și automatizat". Această abordare ignoră realitatea că o aplicație IT nu se evaluează după cum funcționează în scenariul ideal, ci după cum face față excepțiilor, rezistenței la schimbare și proceselor neclare.
A doua capcană: goana după automatizare fără obiective clare. „Sună bine — ce bine o să fie când totul va fi clar și automatizat." Dar fără obiective de business concrete, proiectele se pierd. Deseori principiul Pareto se aplică și în IT. „Poți să obții 80% din obiectivul tău de business cu 20% din efort, iar pentru restul de 20% s-ar putea să fie nevoie să mai depui încă de patru ori atât de mult efort.”
„Multe proiecte IT în România eșuează pentru că nu pornesc de la întrebarea: care este cel mai simplu mod în care pot atinge beneficiile vizate?"
A treia capcană: digitalizarea descentralizată. Fiecare departament primește câte o aplicație, nimeni nu vede imaginea de ansamblu. Soluția nu este neapărat un om tehnic, ci unul care înțelege optimizarea proceselor.
„Digitalizarea într-o companie românească nu se poate face decentralizat. Nu se poate face la nivel de OK, cine are nevoie de aplicație? Departamentul ăsta. Bun. Păi hai, ocupă-te. Nu. Trebuie să existe un om în companie care este dedicate supravegherii și administrării cross-departamental, deci peste toate departamentele, cumva orizontal. O persoană care are înțelegerea felului în care trebuie să funcționeze un sistem IT într-o companie. Asta nu înseamnă că trebuie să fie un om tehnic, nu trebuie să fie un om de IT neapărat, dar trebuie să fie un om care înțelege ideea de optimizare a proceselor și să fi mai văzut proiecte de IT. Acest lucru schimbă radical rezultatul într-un astfel de proces și proiectul de IT trebuie să fie prioritizat. Adică dacă e făcut ca „Hai, ce mai avem de făcut? Mai avem un pic de timp liber. Hai să implementăm un sistem cu care dăm peste cap un departament” - nu e extraordinar”, explică Andrei Negulescu.
„Jocul LLM-ului fără fir”
Dincolo de documentul neverificat trimis unui client, există un fenomen mai lent și mai periculos: ceea ce Andrei Negulescu numește „jocul LLM-ului fără fir" - LLM fiind tehnologia din spatele unor aplicații precum ChatGPT.
Revenind, o buclă în care AI generează volume mari de conținut, iar oamenii, copleșiți de volum, răspund la rândul lor tot cu AI — o spirală în care cantitatea explodează și calitatea dispare treptat, imperceptibil parcă.
Andrei Negulescu are și un exemplu concret. Un caiet de sarcini pentru o licitație ajunge, generat automat, de la 90 la 450 de criterii. Destinatarul, îngropat în pagini, nu mai are altă soluție decât să îl dea și el unui AI să îl parcurgă. Andrei Negulescu estimează că efectele acestei „hemoragii interne” vor deveni vizibile abia în trei, patru, cinci ani — tocmai de aceea sunt cu atât mai periculoase.
Business-ul este despre a genera valoare prin oameni. Dacă oamenii ajung să nu mai fie generatori de valoare, ci doar intermediari pentru informații produse de o mașinărie care pare mai inteligentă decât este, apare în timp o problemă serioasă — o „hemoragie internă” care devine vizibilă abia pe termen lung, în goana după productivitate, vede reprezentantul Matricia. El dă un exemplu: Un caiet de sarcini pentru o licitație poate ajunge, dacă este generat cu AI, de la 90 la 450 de criterii de selecție. În acel moment apare problema practică: îl parcurgi manual sau îl dai mai departe unui AI, care să îl proceseze în locul tău? Pe măsură ce volumul crește, apare tentația de a folosi tot AI pentru a răspunde la conținut generat tot de AI. Calitatea se diluează, iar implicarea umană scade.
„Pentru că crește cantitatea, oamenii ajung să simtă nevoia să apeleze tot la AI ca să răspundă la cantitatea respectivă cu și mai multă cantitate. Dar calitatea se pierde pe parcurs. Și nu numai că se pierde - oamenii nu mai sunt implicați în sarcina”, vede el.
Problema de fond este că un business nu funcționează doar prin atingerea unei destinații, ci prin drumul parcurs de oameni, unde se descoperă oportunități, riscuri și idei. Dacă „te teleportezi la destinație”, pierzi exact acest proces intermediar — iar efectele acestui tip de automatizare se vor vedea, în timp, în fiecare organizație, explică reprezentantul Matricia.
Cum arată o adoptare inteligentă a AI într-o firmă: trei tipuri de angajați, trei abordări diferite
Când o companie apelează la Matricia Solutions cu dorința de a „adopta AI serios", prima întrebare nu este despre tehnologie, ci despre business. „Dacă răspunsul la întrebarea De ce vreți AI? este Păi, că așa se face, nu avem o motivație care să rezulte într-un proiect de succes."
Dacă există însă obiective reale, Andrei Negulescu propune o segmentare a angajaților în trei categorii, cu abordări distincte. În primul rând există oamenii de frondă — cei curioși, plini de inițiativă, care caută mereu metode mai bune. Aceștia primesc licențe puternice de AI și libertatea de a experimenta. Productivitatea lor se va multiplica prin folosirea tool-urilor AI. Mai mult, daca li se da spatial necesar, ei vor creste si productivitatea colegilor gasind modalitati prin care AI-ul poate fi implementat si in celelalte procese, conform acestui model. Apoi vine categoria oamenilor care lucrează în activități ce presupun numeroase interacțiuni umane. Aceștia sunt instruiți prin traininguri să folosească AI pentru reducerea muncii administrative, eliberând timp pentru interacțiunile în care adaugă valoare reală.
Iar a treia categorie – cea a oamenilor din procese liniare — nu ei comandă AI-ul, ci AI-ul este integrat în fluxul lor de lucru, furnizând sau verificând informații automat, fără să îi solicite să „prompteze".
„Este o risipă de bani să dai tuturor angajaților același tip de acces la AI", concluzionează Andrei Negulescu. Diferența dintre un abonament liber la un model generalist și integrarea AI în fluxuri de business predefinite este diferența dintre un instrument pe care oamenii îl folosesc rar și un sistem integrat într-un flux real de lucru.
În timp ce mulți se concentrează pe modul în care AI-ul poate accelera munca și creste volumul, la Matricia valoarea AI-ului se vede în felul în care poate fi folosit pentru a crește calitatea, profunzimea serviciilor prestate de companii. Este o unealtă excelentă. Digitalizarea reală nu înseamnă doar mai multă viteză sau mai multe instrumente folosite individual. Ea depinde de modul în care tehnologia este integrată la nivel de organizație, astfel încât procesele să rămână controlate și înțelese de oameni, și organizațiile devin cea mai bună măsură a beneficiilor aduse de tehnologie.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.