foto: wikipedia
Dragă Filip,
Există o carte în literatura română care e atât de haioasă, de ciudată și de nebunească, încât dacă ți-aș spune că e scrisă în jurul anului 1800 m-ai întreba probabil ceva de genul:
„Dar cum de știa autorul meme-uri înainte să existe internet?”
Cartea asta se numește „Țiganiada”.
Și autorul ei, Ion Budai-Deleanu, e primul român care a făcut haz-de-necaz la nivel cosmic: cu îngeri, draci, războaie, satiră, parodie și oameni care vor să fie eroi, dar nu prea le iese.
1. Cine era Budai-Deleanu?
Un erudit ardelenist, iluminist, om de carte serioasă… care, în secret, râdea de toate convențiile literare.
Dacă ar trăi azi, ar face TikTok-uri explicând Iliada în 30 de secunde. Ceva de genul: „Zeii intervin inutil — episodul 87.”
2. Înainte să-ți explic ce e Țiganiada, trebuie să știi ceva:
Filip, ce e o „epopee”?
Epopeea este, pe scurt, blockbusterul lumii antice.
Genul de poveste în care:
- eroii sunt foarte eroici,
- dușmanii sunt enormi,
- zeii intervin dramatic,
- bătăliile sunt imense,
- totul e spus serios, solemn, mare, ca într-un trailer de film.
Exemplele celebre sunt Iliada și Odiseea. Adică Avengers, dar cu greci, zei geloși și bătălii care țin câteva cânturi.
În mod normal, epopeea e un gen extrem de serios. Ține minte asta, pentru că Budai-Deleanu face exact contrariul.
3. Deci… ce e Țiganiada?
O epopee parodică. O parodie de epopee.
Imaginează-ți ce-am zis mai sus despre Iliada, dar:
– spusă pe un ton autoironic,
– cu personaje care n-au nici cea mai vagă idee ce fac,
– cu îngeri care vin să țină evidența,
– cu draci care comentează sarcastic,
– și cu o „oaste” de țigani care vor să fie eroi, dar nu prea știu cum.
Budai-Deleanu e primul nostru autor care și-a zis:
„De ce să fac literatură solemnă când pot face ceva mult mai distractiv?”
4. Ca să simți gustul umorului din 1800, iată câteva citate scurte
„Să ne pornim, fraților, căci ne-așteaptă fapta mare!”
→ rostit de oameni care n-au idee unde se duc.
„Iar dracul, când văzu, se miră foarte.”
→ reacția universală a oricărui adult care observă elevi într-o pauză mare.
„Fost-au mare zarvă și nu se-nțelegea nimic.”
→ cam ca orice ședință cu părinții părinți în secolul XXI.
„Se certau așa de tare, încât și iadul se speriase.”
→ Budai-Deleanu inventează umorul suprarealist înainte de suprarealism.
5. Povestea, pe scurt
- O ceată de țigani pornește într-o expediție ca să fie eroi.
- Îngerii îi încurajează.
- Dracii îi urmăresc și comentează ironic.
- Domnii îi folosesc în planuri care nu duc nicăieri.
- Toată lumea se ceartă.
- Toată lumea exagerează.
- Și, la final, lumea merge înainte.
Este primul text românesc în care seriozitatea e doar decor, iar adevărul e că totul e o comedie.
6. Hai să vedem ce făcea Europa atunci?
În timp ce Budai-Deleanu scria această nebunie:
- Goethe scria Faust,
- Jane Austen scria Mândrie și prejudecată,
- Beethoven compunea Sonata lunii,
- Napoleon redesena harta Europei.
Europa făcea modernitate.
Noi făceam meta-umor înainte de vreme.
Și Filip, asta e minunat. Mereu am suferit de oameni care nu știu să râdă. Budai-Deleanu cam știa.
7. De ce e important pentru tine, Filip
Pentru că Țiganiada e primul text din literatura română în care poți să râzi cu adevărat.
Și pentru că îți arată ceva despre noi toți: românii au fost ironici, creativi și plini de imaginație înainte de a fi „clasici”. Măcar unii dintre ei.
8. Și acum… spoilerul final
Dragă Filip,
Poate te aștepți ca epopeea să se termine cu o victorie grandioasă. Ei bine… Budai-Deleanu face exact invers:
- nu câștigă nimeni, nimic nu se rezolvă,
- toată lumea se întoarce de unde a plecat,
- iar autorul ridică din umeri:
„Așa-i viața.”
Adică:
viața reală nu e epopee.
Viața e comedie.
Și e mai sănătos s-o vezi așa. Altfel, ai să vezi, o iei razna.
9. Exercițiul haios al zilei
Compune „Epopeea Școlii Tale”
Reguli:
- Alege un erou: un coleg, un prof, secretara, portarul, un copil de la clasa a VI-a.
- Alege un dușman „supranatural”: test neanunțat, wifi picat, imprimanta mereu stricată.
- Include un înger sau un drac care comentează exagerat.
- Scrie solemn, de parcă ai descrie Troia — dar despre lucruri absolut banale.
Exemplu pentru tine, Filip:
„Porni-se-a Mara-n zori spre școala mare,
că tema-n caiet lipsea — ca de-obicei, firesc.
Și dracul zise: «Las’ că scapi și azi, copilule isteț!»
Dar îngerul, din colț, oftă: «Nu cred, măi dragă… azi e test.»”
Dacă ai zâmbit, ai înțeles perfect umorul lui Budai-Deleanu.
De azi pun seriei și hashtag:
#LiteraturaRomanaPovestita
Așa o să se identifice mai simplu toate episoadele.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.