Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Din nou despre băncile românești. Și tot fără dragoste

Acum circa 3 ani, mai exact pe 15 aprilie 2013, publicam în Ziarul Financiar un articol intitulat „Adaosul comercial practicat este de 0-200%. E bar sau banca românească?” Atrăgeam atenția despre comportamentul nerațional al acestora în stabilirea spreadului, adică a ecartului dintre dobânda activă și cea pasivă. La data analizei respective, „marja comercială” practicată era undeva între 90-150%.

Și acum urmează întrebarea tip-grilă care suna cam așa: „Cum credeți că sunt astăzi „marjele comerciale” (spreadul) practicate de către băncile din România în raport cu valorile de mai sus?”

a) mai reduse, starea de concurență din sectorul bancar și atitudinea sănătoasă au determinat acest lucru;

b) relativ identice, nu au fost motive fundamentale diferite pentru a justifica schimbarea acestora;

c) mai mari, nu există concurență reală în sistemul bancar românesc, gradul de concentrare este din ce în ce mai ridicat.

Bănuiesc că fiecare dintre cititori a ales deja o variantă de răspuns. Tabelele de mai jos justifică răspunsul corect. Primul arată ratele medii de dobânzi practicate în sistemul bancar românesc la finele anului 2015.

Tabel dobanzi

Pe baza tabelului de mai sus am determinat diferențialul mediu de dobândă, sinonimul marjei comerciale din sectorul non-financiar.

tabel dobanzi 2

Da, ați citit bine: acesta variază între 350-600%!!!

Adică răspunsul corect era probabil c la puterea a treia.

De ce am revenit la sectorul bancar? Din simplul motiv că suntem la un mic, foarte mic pas distanță de a experimenta rate de dobândă negative la depozite. Ceea ce ar omorî total desigur economisirea.

Rata negativă a inflației din 2015, respectiv -0,93% justifică parțial scăderea accentuată a dobânzilor pasive. Că ținta BNR legată de acest obiectiv nu a fost atinsă, pe mine personal nu mă mai miră. Nu cred că a fost vreodată atins acest obiectiv, oricât ar susține, subiectiv desigur, dl. Adrian Vasilescu.

Ce mă miră este că sistemul bancar autohton este autist. Trăiește în continuare în propria lume, generează în continuare neperformanțe pe care le mută pe umerii clienților, nu își îndeplinește rolul fundamental de a finanța economia reală, preferă varianta leneșă de a finanța aproape exclusiv nevoile guvernamentale. Cu alte cuvinte nu își asumă riscuri, dar caută rentabilitate exagerată. Poate cineva de la Consiliul Concurenței le mai face din când în când câte o vizită…

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Adrian check icon
    dom professor la ase, faceti o eroare grava cand impartiti procente la procente, rationamentul e fel de absurd ca impartirea la zero;
    Daca rata la depozit (sa zicem un cont curent) e de 0% si rata la un credit e de 0.1% cam cat ar fi marja dupa rationamentul de mai sus? Infinit?
    Poate cineva ii explica domnui cu phd sau verificati intai cam ce nazbatii publicati pe aici
    • Like 0
    • @ Adrian
      Pe bune????? e absolut original ce scrieti Dvs. Ma rog, incercati sa scrieti, ca nu v-au iesit cam toate cuvintele in limba romana (vezi 'domnui") Bineinteles ca este absolut corect modul de calcul stimabile
      • Like 0
    • @ Adrian
      Ca lectie gratuita pentru dvs. In cazul de mai sus unitatea de masura este procentul. E similar tonelor, leilor, metrilor patrati, etc., etc. Asta pentru a va usura intelegerea stimate "dom" (citat din dvs.). In acest caz variatia in suma absoluta se exprima in p.p. (nu, nu e PP ala de la Antena 1, sunt puncte procentuale), iar variatia relativa se exprima in procente. Lectia 2 o primit in particular, pe bani
      • Like 0
    • @ Adrian
      Indicatorul evocat de subsemnatul, ma scuzati va rog ca am studii superioare si sunt profesor universitar stimabile!, are bineinteles sens deplin. Exemplul dvs. cu zero la numitor este valabil si ca cifre absolute, nu numai ca procente, dar nu are absolut nici o legatura cu ceea ce scriam eu. Nu m-ar mira sa lucrati in sistemul bancar...ar fi o explicatie pertinenta pentru starea lui jalnica...
      • Like 0
  • MCG check icon
    Sistemul bancar autohton e autohton fiindca are adrese de Romania. In rest, numai de bine. In plus, daca statul roman plateste dobinzi considerate bune pentru tot felul de chestii tehnice si care se sparg tot in capul populatiei/firmelor, de ce s-ar forta?! Si nu in ultimul rind, sistemul bancar e condus la centru de violonisti, pictori si alte soiuri de artisti care se uita in niste cifre, nu inteleg nimic si dau plictisiti din pix: give me more...Creditarea catre firme merge pe principiul supergarantiei. Si bineinteles creaza forte nefavorabile firmelor romanesti...Si dupa ce se vrea supergarantat, se cauta ceva politicieni amatori de aventuri prin locuri calde si se topeste fondul de credite cu un risc minim....Autism e un termen blind.
    • Like 0


Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult