BNR a mutat agresiv în 6 iulie. Dobânda de politică monetară a fost urcată de la 3,75 la 4,75 la sută. Unii analiști au privit înapoi, în ianuarie 2021, când rata era de 1,25 la sută, și au întrebat: “Nu e prea mare diferența? “ (Foto: George Călin/ Inquam Photos)

Chiar dacă politicile monetare vor fi întărite masiv, inflația nu se va reduce relativ rapid și sustenabi la nivelurile dorite până când anticipațiile fiscale nu vor fi stabilizate. Foto: Getty Images

De reținut: 1) guvernatorul nu li s-a adresat românilor, nu s-a adresat publicului larg, ci formatorilor de opinie; 2) nu a pronunțat cuvântul isterie; 3) ceea ce a subliniat că se impune - în împrejurarea în care “trecem printr-o criză și avem un război la ușă” - este ca mesajele adresate publicului să fie transmise cu mai mult calm. “ Să mai bem un ceai de tei!”… (Foto Inquam Photos / Octav Ganea)

Creșterea ratelor dobânzilor produce costuri mari pentru cei îndatorați. Inflația produce costuri pentru toată lumea. Cum ar putea un economist să explice celor îndatorați că băncile centrale sunt nevoite să crească ratele dobânzilor și că nu ele ar trebui, cel puțin nu întotdeauna, antipatizate pentru asta? Foto: Getty Images

Deficitele gemene reprezintă o vulnerabilitate macroeconomică importantă la acest moment. Explic mai jos de ce. În primul rând, se numesc gemene pentru că ele cresc împreună, precum copiii gemeni, deficitul bugetar creează deficit de cont curent al balanței de plăți. Însă copiii ne plac, deficitele nu. Foto: Getty Images

Pentru a reduce inflația, BNR va trebui să continue politica de întărire a politicii monetare. Odată ce inflația va începe să coboare, valoarea reală a datoriei publice va începe să crească în tremeni reali. Pentru ca politica monetară să poată atinge ținta de inflație, politica fiscală va trebui să răspundă prin măsuri care să convingă publicul că valoarea prezentă a surplusurilor bugetare primare reale va crește în aceeași măsură. Altfel, politica fiscală va produce inflație. Foto: Getty Images

Fie că intervin guvernele, fie că intervin băncile centrale, ca să repare ceea ce piețele au stricat, în nicio analiză serioasă din lume nu se ajunge ca astfel de măsuri să fie considerate alunecări către un regim de administrare a prețurilor de către stat. (Foto: Getty Images)

Putem desigur să ne bucurăm și să apreciem, măcar pentru o clipa, faptul că Banca Națională a României nu a intrat în jocuri periculoase. (Foto: Getty Images)

Rețeta e simplă: se iau 50 la sută (sau 75, sau 80 la sută, în funcție de “bucătar”) informații adevărate, imposibil de contestat. Se amestecă cu 50 la sută (sau 25, sau 20 la sută) informații false sau, și mai perfid, informații plauzibile, dar scoase din context. Se servește preparatul cald publicului care, neavând cunoștințe de specialitate, este ușor de manipulat. (Foto Andreas Berheide/ Panthermedia/ Profimedia)

Pe linia exemplelor căutate cu ochii închiși, am fost deseori întrebat de ce BNR nu urmează calea băncii centrale a Statelor Unite ale Americii. (Foto: Inquam Photos / Ilona Andrei)