Tema impozitării progresive a veniturilor revine recurent pe agenda publică. De aceea aș vrea să sintetizez opinia mea despre acest impozit, atât de drag socialiștilor din întreaga lume. foto: Inquam Photos / George Călin

De la început trebuie spus că stimularea natalității – pe care actualul guvern pare dispus să o promoveze – nu poate fi tratată în izolare, fără a se lua în calcul aspecte precum educația și migrația. Aceasta întrucât degeaba ai o natalitate acceptabilă (România se situează pe locul 2 în UE, după Franța), dacă pe durata studiilor tinerii se transformă, în proporție de 40 la sută, în analfabeți funcționali. Și degeaba ai o natalitate și o educație bune (presupunând că ai putea să o corectezi pe aceasta din urmă), dacă respectivii români, odată educați, pleacă din țară. Foto: Inquam Photos / Alexandru Busca

Inflația agresivă a cucerit cel mai înalt vârf în noiembrie 2022. Prețurile au continuat să crească si după acest moment…dar ceva mai încet. Vom încheia anul, așa cum sună prognoza BNR, cu o rată în descreștere de la 8,07 procente în octombrie la 7,50 în decembrie. Foto: Facebook Adrian Vasilescu

Prima mea remarcă este aceea că deciziile de business ale băncilor sunt doar ale băncilor, nu ale Băncii Naționale, iar istoria recentă este cea care a determinat băncile să fie mai prudente. Astfel, înainte de criza financiară mondială declanșată în septembrie 2008, băncile din România, ca de altfel și întreprinderile și populația, au dat dovadă de un optimism excesiv, care a dus la o îndatorare dincolo de cât puteau duce.

Da, inflația pierde deja altitudine. Numai că, dacă inflația nu a început în aceeași zi și la aceeași oră în toate țările, nici sfârșitul ei nu va avea loc în același timp. Contextul global contează însă. A contat când “s-a aprins focul”, contează și acum. Numai că în această fază contextul intern este determinant.

BNR a mutat agresiv în 6 iulie. Dobânda de politică monetară a fost urcată de la 3,75 la 4,75 la sută. Unii analiști au privit înapoi, în ianuarie 2021, când rata era de 1,25 la sută, și au întrebat: “Nu e prea mare diferența? “ (Foto: George Călin/ Inquam Photos)

Chiar dacă politicile monetare vor fi întărite masiv, inflația nu se va reduce relativ rapid și sustenabi la nivelurile dorite până când anticipațiile fiscale nu vor fi stabilizate. Foto: Getty Images

De reținut: 1) guvernatorul nu li s-a adresat românilor, nu s-a adresat publicului larg, ci formatorilor de opinie; 2) nu a pronunțat cuvântul isterie; 3) ceea ce a subliniat că se impune - în împrejurarea în care “trecem printr-o criză și avem un război la ușă” - este ca mesajele adresate publicului să fie transmise cu mai mult calm. “ Să mai bem un ceai de tei!”… (Foto Inquam Photos / Octav Ganea)

Creșterea ratelor dobânzilor produce costuri mari pentru cei îndatorați. Inflația produce costuri pentru toată lumea. Cum ar putea un economist să explice celor îndatorați că băncile centrale sunt nevoite să crească ratele dobânzilor și că nu ele ar trebui, cel puțin nu întotdeauna, antipatizate pentru asta? Foto: Getty Images

Deficitele gemene reprezintă o vulnerabilitate macroeconomică importantă la acest moment. Explic mai jos de ce. În primul rând, se numesc gemene pentru că ele cresc împreună, precum copiii gemeni, deficitul bugetar creează deficit de cont curent al balanței de plăți. Însă copiii ne plac, deficitele nu. Foto: Getty Images