De amatori să se joace de-a profeții lumea e plină. (Foto: Guliver/Getty Images)

1 octombrie 2018: un an de când inflația se joacă din nou cu nervii noștri și cu banii noștri. În octombrie 2017, trecuseră doi ani de calm în sfera prețurilor de consum. (Foto: Guliver/Getty Images)

Supraestimarea PIB potențial din perioada de boom, în care se află acum economia românească, are două consecințe imediate. Prima este aceea că rezultă în subestimarea gap-ului PIB. (Foto: Inquam Photos/Octav Ganea)

Cu alte cuvinte, banii ținuți în bănci vor fi erodați încet, dar sigur, de inflația care va depăși dobânda bancară.(Foto: Guliver/Getty Images)

„Vă doriți această discuție cu BNR-ul?” „Nu știu dacă mi-o doresc, dar voi fi nevoit să o am. În calitate de prim-ministru nu faci numai ce-ți dorești”

Ideea că masa monetară a crescut în trei ani cu 100 de miliarde de lei, stârnind „saltul inflaționist din octombrie”, nu stă în picioare. Inainte de a dezvolta subiectul, invoc o butadă care a făcut epocă în istoria economiei: „A afirma că inflația este un fenomen monetar este totuna cu a susține că o crimă săvârșită prin împușcare este un fenomen balistic”.

„BNR nu simte că ar fi un atac pe moneda națională”, spune Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului BNR, în ziua în care leul a ajuns la un minim istoric în raport cu euro. Declarația a fost făcută în emisiunea „În fața ta” de la Digi24.

Adrian Vasilescu, consultant de strategie la BNR, a explicat că o eventuală impozitare a activelor băncilor comerciale - creditele, plasamentele, clădirile băncilor - s-ar reflecta în relația cu clienții, care ar putea avea dobânzi mai mici la depozite și împrumuturi mai scumpe.(Foto captura video)

Că „ifeneurile” au sărit calul, e un adevăr! Au prins oameni ajunşi în necaz și au urcat dobânzile până unde le-a permis imaginația. Şi cum la unele împrumuturi dobânzile anualizate au urcat până la peste 7000 la sută, nu poate fi decât revoltător. (Foto: Marin Raica / Inquam Photos)

Viceguvernatorul Băncii Naționale a României, Liviu Voinea, a prezentat joi un raport în care a vorbit despre apariția unui nou risc reprezentat de accelerarea creșterii prețurilor imobilelor, în condițiile acumulării unor tensiuni.

Lucian Croitoru și-a lansat cartea intitulată „Despre economie cu și fără formule”, publicată la Curtea Veche Publishing în aprilie 2017.

În loc ca 4,8 milioane de salariați să stea la cozi o dată la șase luni sau la un an ca să își plătească impozitul pe salariu, așa cum prevede sistemul impozitului pe gospodărie, ar fi mai simplu ca statul să determine firmele private, „printr-o lege foarte aspră”, să verse în buget, până la ultimul leu, impozitele reținute pe salarii, spune Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR, într-un interviu pentru Republica.ro. (Foto: George Călin/ Inquam Photos)

„Europa cu două viteze” nu mai sună bine. Conceptul poate duce la confuzii. (Foto: Guliver/Getty Images)

Vineri, de la Statistică, au venit două comunicate. Importanţa lor este cardinală. Fiindcă ne dau noi indicii, semnificative, despre dezvoltarea ţării. Şi, totodată, despre standardul de viaţă al populaţiei României.(Foto Guliver/Getty Images)

„Acest guvern trebuie să înțeleagă că trebuie să apese pe mai multe pedale. Nu se poate înainta doar cu salariile”, a spus la emisiunea „În fața ta” de la Digi24 consilierul guvernatorului BNR, Adrian Vasilescu.(Foto captura Digi24)

Reducerile de TVA au indus o creștere a importurilor, adică au determinat pierderea unei părți a pieței interne de către producătorii autohtoni, și au plasat inflația în afara benzii țintite de BNR.

Moneda națională s-a devalorizat miercuri pe piaţa interbancară. (Foto Guliver/Getty Images)

Gaura de 10 miliarde de lei, pe care Liviu Dragnea spunea că au găsit-o în buget pesediștii, nu există, spune Lucian Croitoru, consilierul guvernatorului BNR. (FOTO: Guliver Getty Images)

Invitat în emisiunea „În fața ta”, de la Digi24, Lucian Croitoru, consilierul guvernatorului BNR, a spus că este nevoie de un mediu de afaceri care să permită celor care vor să investească să se desprindă de stat. (Foto: Captură Digi24)

Totuși, să spunem că băncile trebuie să plătească acum este o ipocrizie. Cu atât mai mult, cu cât băncile nu vor plăti. (Foto: Virgil Simonescu / Inquam Photos)

În acest moment, omul descumpănit dă să plece sau cere sfatul angajatului de la bancă. Banca, prin angajatul său, îl bate pe umăr și îi spune:... (Guliver Getty Images)

Creditarea n-a fost niciodată în exces, cum se bate câmpii astăzi. Intermedierea financiară în România a fost și a rămas la cel mai jos nivel din Uniunea Europeană. (Foto: Inquam Photos / Cornel Putan Alin)

În 2009: pierdut job (eu și soția), căsătorit, angajat din nou (salariu mai mic), probleme cu plata ratelor (vreo 3 rate întârziate), mărire marjă dobândă; 2010 copil, 2012: alt copil, schimbare loc de muncă... (Guliver Getty Images)

Dacă cei care pierd, prin fluctuațiile de curs ale CHF, și pierderea o plătesc eu, contribuabil nevinovat, ar fi câștigat, tot din fluctuații, cum au scontat, împărțeau câștigul cu mine?

„Filozofia aceasta că lovind în companii sau intermediarii pieței, inclusiv cei financiari, nu lovești în ceilalți e păguboasă. Evident că în final vom plăti cu toții” (profesorul de economie Cristian Păun)

Proiectul de lege privind conversia creditelor în franci elvețieni a trecut de Camera Deputaților, care este for decizional pentru acest proiect. (Foto: Marin Raica / Inquam Photos)

Am tot fost întrebat: De ce nu dă BNR banii pentru a fi cumpărată „Cumințenia pământului”? Răspunsul e simplu: pentru că legea îi interzice Băncii Naționale să facă astfel de finanțări. (Foto: Inquam Photos / Octav Ganea)

Chiar dacă România are 103,7 tone de aur, care în funcție de cotația zilnică a aurului, are o anumită valoare în dolari sau euro, este voarte probabil ca numai valoarea cantității fizic prezente în străinătate să fie luată în considerare în timp util.

Banca Naţională a României a făcut publice veniturile celor nouă membri ai Consiliului de Administraţie și pe cele ale directorilor.

Câți dintre cei care au luat credit prin „Prima casa” înțeleg faptul că o inflația anuală de 3,5%, cât este țintă propusă de BNR, va genera un ROBOR de minim 4,5% pe an. Asta înseamnă că dobândă plătită la credit va sări la 6,5% pe an. (Foto Guliver/Getty Images)

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat vineri că din banii pe care BNR îi virează anual la buget ar putea fi alocați cinci milioane de euro pentru Cumințenia Pământului. (Foto Inquam Photos / David Muntean)

Mă număr printre aceia care au susținut cu argumente că libertatea redusă față de corupție și libertatea redusă a proprietății sunt cauza de fond a problemelor majore economice, sociale și politice din România. (Foto Guliver/Getty Images)

În acest articol arăt că atacul declanașat de anumiți politicieni asupra Băncii Naționale a României, direct sau prin prieteni din presă, a apărut ca o necesitate rezultată din echilibrul politic prost născut în 2015, în care niciun partid nu a dorit să-și asume guvernarea. (Foto Inquam Photos / Octav Ganea)

Emisiune TV, acum vreo cinci săptămâni. „O dezvăluire șocantă!” – zice moderatoarea. „Reporterii noștri au descoperit că partea cea mai mare din rezerva de aur a BNR se află în străinătate!”... (Foto Inquam Photos / Justinel Stavaru)

Unul dintre subiectele aduse în discuție zilele acestea este dimensiunea împrumutului luat de România de la FMI în primăvara lui 2009. Ideea pentru care împrumutul de atunci a fost readus în discuție este aceea că ar fi fost supradimensionat. (Foto Guliver/Getty Images)

Fostul viceguvernator al BNR, Bogdan Olteanu, va sta după gratii 16 zile. (Foto Guliver/Getty Images)

Ieri dimineață însă, spre surprinderea și amărăciunea mea, un trecător mi-a strigat, nu doar interogativ, ci reprobativ, cum este când încasezi 30.000 de euro în fiecare lună. (Foto Inquam Photos)

Oricare ar fi dimensiunea salariilor sau a veniturilor la BNR, ele sunt conform legii.

În ultimii douăzeci și șase de ani BNR s-a autopoziționat într-un turn de fildeș. (Foto: Octav Ganea/Inquam Photos)

Guvernatorul Mugur Isărescu a vorbit, în cadrul unei conferințe de presă, despre salariul încasat lunar de la Banca Națională. (Foto: Inquam Photos)

Zi de zi, fiecăruia dintre noi i se servește, la fiecare masă, câte „o porție de... PIB”. Și cu cât PIB-ul e mai mare, sporește și șansa ca bucata din farfurie să fie mai mare. .(Foto: Inquam Photos / Octav Ganea)

Problema separării de facto a puterilor în stat nu poate fi concepută ca aparținând, în termeni de responsabilitate, doar nivelului central sau publicului din marile orașe. (Foto: Inquam Photos / Adriana Neagoe)

Persoanele fizice ce aplică pentru procedura dării în plată prevăzută de Legea nr. 77/2016 beneficiază de scutire la impozitul pentru transferul dreptului de proprietate. (Foto Inquam Photos / Liviu Florin Albei)

Poate că, dacă vor citi acest comentariu, mulți dintre patronii de astăzi, de la noi, vor zâmbi ironic. Îi întreb totuși: știu ei o altă modalitate de a scote la lumină cele câteva sute de mii de companii românești ce merg sub linia de plutire și sunt gata să se înece? (Foto Inquam Photos / Octav Ganea)

Banca centrală poate influenţa creditarea. Dar n-o determină. Ea stabileşte doar „regulile jocului”, fără să iasă din limitele impuse de legile ţării. Şi fără să se amestece în chestiuni ce au în vedere eficienţa activității bancare, dependentă numai de acţionari şi de grupurile manageriale. (Foto: Marin Raica / Inquam Photos)

Ceea ce omite, refuz să cred că fără știință, dl. guvernator al BNR este faptul că o analiză pertinentă se realizează în date reale și nu nominale. (Foto: Inquam Photos)

Problema va fi cum va reuşi Guvernul României să-și organizeze strategiile în aşa fel încât să obţină un PIB sănătos, cu un ritm de creştere sustenabil, făcând faţă riscurilor şi incertitudinilor cu care se confruntă economia noastră.

Textul legii le sugerează celor expuși să-și piardă casa familială prin darea în plată, că… nu-și vor pierde locuințele. Pentru că băncile, imediat ce vor fi notificate cu intenția de a le fi puse în brațe case în loc de bani, se vor grăbi să deschidă negocieri cu debitorii restanțieri, oferind condiții blânde de returnare a datoriilor. Dar cine ar putea să știe, astăzi, cum vor reacționa băncile, ce strategii vor adopta?! (Foto Inquam Photos / Liviu Florin Albei)

Săptămâna trecută, în Comisia Juridică a Camerei Deputaților, a fost repusă pe rol „darea în plată”. La capătul unei ședințe lungi, cu multe momente tensionate, s-a anunțat că rămâne deschisă „cutia poștală” pentru amendamente și propuneri noi. (Foto: Guliver Getty Images)

România a trăit, la un moment dat al istoriei ei, experiența unui model care a propulsat-o între primele 11 țări din Europa ca pondere în PIB-ul mondial. (Foto Guliver/Getty Images)

Eu gândesc că nu creditul lui x sau cel al lui y ori creditul dat de banca x sau de banca y sunt bunuri publice. Dimpotrivă, ele sunt bunuri private. Dar creditul ca instituție, ca valoare socială, ca șansă de creștere economică și de bunăstare este un bun public. (Inquam Photos / Liviu Florin Albei)

Darea în plată impune în mod eronat un risc suplimentar băncii care nu este un risc ce ține de mecanismul de finanțare. Este un risc specific bunului care este achiziționat de către debitor cu capitalul împrumutat de acesta. A pune băncile responsabile gratuit de acest risc care nu este al lor și nu se referă la un bun aflat în proprietatea lor este contra oricărei logici economice. (Inquam Photos / Liviu Florin Albei)

21 martie 2016 bate la ușă. Este data până la care Directiva 17/2014 pretinde celor 28 de state UE – inclusiv României, deci – să-și armonizeze legislația națională în scopul umanizării pieței creditelor. (Foto Guliver/Getty Images)

Banii disponibili pentru plata muncii sunt foarte puţini. Necazul e că preţul modest al muncii se transformă într-un bumerang ce tinde acum să-i lovească pe cei ce-l învârt pe deasupra economiei. (Foto Guliver Getty Images)

Ce mă miră este că sistemul bancar autohton este autist. Trăiește în continuare în propria lume, generează în continuare neperformanțe pe care le mută pe umerii clienților, nu își îndeplineste rolul fundamental de a finanța economia reală, preferă varianta leneșă de a finanța aproape exclusiv nevoile guvernamentale. (Foto Guliver/Getty Images)

Un director în Banca Naţională relata uimit că, la un astfel de concurs, candidaţii au adus atâtea titluri, atâtea diplome şi atâtea recomandări, încât s-ar fi putut umple un vagon. Dar nici unul dintre ei nu a putut fi admis, pentru că era o şocantă diferenţă între ce scria în hârtii şi pregătirea lor. (Foto Guliver /Getty Images)

Reducerile de taxe și impozite, pornite din buna intenție de a spori puterea de plată a firmelor din economie și a populației, nu-și mai ating scopul. Piaţa îşi încasează totdeauna impozitul pe nepricepere şi pe erori.(Foto Guliver Getty Images)

Rata dobânzii de politică monetară a rămas nemodificată, în timp ce rezervele minime obligatorii s-au redus în prima şedinţă de politică monetară din noul an. Un alt impuls, dacă mai era nevoie pentru consum, via credite de această dată...(Foto Guliver Getty Images)

Luni dimneață, nimic nu prevestea transformarea – ba, din contră, părea că partea tehnocrată câștigă tot mai mult teren. Întreg internetul preia formularea cu esență tare lansată de dl Biriș în Republica.ro. (Foto gov.ro)

În România, legile se fac ca drumurile: se dau cât mai repede în folosință și se cârpesc ulterior pe unde este nevoie

Din peste 6 milioane de împrumutați la bănci, 90 la sută dintre ei sunt la zi cu plata datoriilor. Dintre restanțieri, unii nu pot să plătească (lor le este necesară legea), iar alții nu vor să plătească. (Foto Guliver Getty Images)

Soluția care echilibrează această „dilemă” poate fi obligativitatea băncilor de a avea în portofoliu atât produse „cu dare-n plată”, cât și produse standard. (Foto Guliver Getty Images)

Sper ca premierul Cioloș să fi judecat în stil japonez, spunându-și că atunci când împrejurările îți sunt favorabile e ușor să obții rezultate bune. Or, important este să obții rezultate bune atunci când împrejurările sunt împotriva ta.

Salariul minim va îngheța în 2016 dacă nu vor fi create noi surse de bani. Deși cheltuielile bugetare pentru anul viitor la capitolul „personal bugetar” vor fi cu 13 miliarde de lei mai mari decât în acest an, banii nu ajung și pentru creșterea salariului minim. Deocamdată!

Marii retaileri online au raportat vânzări de Black Friday mai mari decât producţia medie de grâu la hectar realizată în epoca de aur de CAP Scorniceşti.

Câștigul mediu al unei familii - adunat din salarii, din pensii, din ajutoare sociale, din munca la negru, din stipendiile trimise acasă de cei peste trei milioane de concetățeni plecați în lume, din alte surse - abia însumează 2200 de lei.

Și iată cum PIB-ul cu care ne lăudăm că este peste media europeană, ne apare ca rezultat al unei nedreptăți cumplite: 250.000 de companii profitabile trag pentru enorma parte neprofitabilă a economiei.