Guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, consideră că pensiile din România ar trebui să crească, dar procentul cu care cresc reprezintă o problemă, în condiţiile în care economia creşte cu 4% pe an. Foto Inquam Photos

De la BNR și Consiliul Fiscal au venit zilele acestea opinii tranșante: legea pensiilor nu poate fi aplicată, ar arunca bugetul în aer.

„Pe partea de venituri ai o problemă și mai mare. O spunem de 4-5 ani. A fost întrecere în reduceri de impozite în România.” (Foto Inquam Photos/Octav Ganea)

E lege: unicul profit pe care Banca Națională este obligată să-l obțină din rezerva de aur, acasă ori în străinătate, îl constituie creșterea credibilității statului în plan internațional. Și atunci, ar putea fi justificată, în aceste zile, reactivarea vocilor care, în spațiul public, învinuiesc de câțiva ani Banca Națională a României pentru că ar fi ratat un profit de 800 de milioane de euro pe care ar fi trebuit să-l obțină de la Banca Angliei? (Foto Guliver/Getty Images)

La începutul săptămânii trecute, în ședința Comisiei Economice a Senatului, ar fi trebuit să fie dezbătut și aprobat prin vot raportul rezultat în urma anchetei privind ROBOR-ul. Cum n-a fost întrunit cvorumul, ședința s-a amânat. Președintele comisiei, senatorul Daniel Zamfir, n-a mai avut însă răbdare și s-a antepronunțat. (Foto Guliver/Getty Images)

Noi, cu 103,7 tone, ocupăm locul 35 în lume. Raportat la nevoi, și la cerințele actuale privind ponderea metalului galben în totalul rezervelor internaționale, avem exact cât ne trebuie pentru ca aurul să constituie un important activ de încredere. (Foto: Guliver/Getty Images)

Dosarul complet al Tezaurului trimis la Moscova în Primul Război Mondial – cu actele originale și pe deplin doveditoare - se află în integralitatea lui la Banca Națională. (Foto Guliver/Getty Images)

„Banca Națională nu avea cum să piardă dreptul de poanson, dreptul de certificare a calității aurului, pentru că nu l-a deținut niciodată.” (Foto Facebook/Adrian Vasilescu)

PSD vrea să aducă în țară rezervele de aur păstrate la Banca Angliei. (Foto: Guliver/Getty Images)

Marea majoritate, dacă nu toate cele 7 societăți de administrare a Pilonului II se gândesc să se retragă din România, a declarat luni Valentin Lazea, economist-șef al BNR, în cadrul Romanian Stock Market Summit, scrie Hotnews.ro.

Într-o scrisoare adresată Ministrului Finanțelor, concomitent cu informarea Șefului Serviciului Juridic al Comisiei Europene, Banca Centrală Europeană notifică încălcarea Tratatului privind funcționarea UE (Constituția Europeană) în cazul adoptării OUG 114/2018. Documentul în cauză este, în esență, un “vot de blam” dat autorităților române. (Foto Guliver/Getty Images)

Se discută zilele acestea despre diferite versiuni de a calcula o rată de dobândă de referință, ce ar putea fi utilizată de bănci la calcularea ratele dobânzilor la creditele acordate clienților nebancari. Scopul acestor discuții este acela de a găsi o formă de calcul care să avantajeze clienții băncilor.

Jurnalistul Cristian Tudor Popescu a declarat, la Digi24, că Daniel Zamfir s-a comportat ca un „politruc anchetator”, la discuția de marți din Parlament, cu Mugur Isărescu.

Consiliul de Administrație al BNR s-a aflat marți, timp de mai bine de trei ore, față în față cu Comisia Economică a Senatului, întărită cu reprezentanți ai altor comisii și cu câțiva invitați. Întâlnirea fiind prezidată de însuși Președintele Senatului. (Foto Guliver/Getty Images)

Audierea guvernatorului BNR în comisiile reunite din Senat a început cu un atac al senatorului ALDE, Daniel Zamfir, la adresa lui Mugur Isărescu. „Nu vom discuta azi despre bonusul de pensionare primit fără a fi pensionat și nici despre afacerile cu vin”, a spus Zamfir. (Foto captura video)

Consilierul premierului, Darius Vâlcov, a declarat duminică, la Antena 3, întrebat dacă ţinteşte postul de guvernator BNR, că în opinia sa nici actualul guvernator al BNR Mugur Isărescu nici el nu pot ţinti acest post, scrie News.ro.

Am putea să avem? Da!...Dacă am avea și condițiile de afară! Unele cercuri politice susțin că le–am putea avea astăzi. În ciuda realității care ne constrânge. Foto Guliver/Getty Images

Balanța comercială e negativă, suntem singura țară din zonă cu așa ceva. (Foto Inquam Photos / Octav Ganea)

Pentru înțelesul politicienilor care au deschis discuția și care nu sunt economiști, scriu aici concluziile: (i) dacă vreți consiliu monetar, ca în Bulgaria, pregătiți-vă să treceți, măcar din când în când la surplus bugetar. Sunt curios cum s-ar face asta în România și dacă s-ar putea evita tăierea salariilor; (ii) cei care cred că se poate ține moneda stabilă și dobânzile mici când se promovează dezechilibre nesustenabile, se înșeală amarnic.

A apărut o poveste de adormit fraierii prin târg pe la noi: băncile manipulează ROBOR, se înțeleg pentru el, sunt instigate de Banca Centrală să o facă etc. Sigur, fraierii lăcrimează. Cântă imnul muți de admirație: tătucii au grijă de noi! Rezolvă lăcomia și ticăloșia unora! Bine le fac! (Foto: Octav Ganea/ Inquam Photos)

Banca Naţională a României (BNR) a anunţat vineri un curs de referinţă de 4,7648 lei.

O întrebare se repetă obsesiv: „De ce nu intervine Banca Națională să oprească deprecierea leului?”...Adevărul este că intervine. O face necontenit, cu mijloace diversificate și eficiente, în baza unor analize aprofundate, ale căror efecte se simt și se văd și cu ochiul liber. Foto Inquam Photos / Octav Ganea

Pentru a plăti un impozit cât mai mic, pe lângă reducerea noilor fluxurilor de credite, băncile își vor trimite în străinătate cele mai bune active, adică vor reduce stocul de credite. (Foto Guliver/Getty Images)

PSD: „Singura instituţie abilitată să administreze «controlat» cursul Leu-Euro este Banca Naţională”.(Foto Inquam Photos / Octav Ganea)

Nicăieri pe Terra, nu a avut nimeni ideea să taxeze activele băncilor plecând de la nivelul atins de ROBOR.

Cu prilejul anului nou, guvernul Dragnea bagă noi membri în statul paralel: Comisia Europeană și Banca Națională a României.

Întrebat cum va afecta această ordonanța băncile și cetățenii, Migur Isărescu, guvernatorul BNR, a spus că trebuie evaluate toate aceste măsuri, pentru că și reprezentanții Băncii Centrale au fost luați prin surprindere de această „trăsnaie". (Foto Inquam Photos/Octav Ganea)

​Sectorul bancar românesc ar deveni neprofitabil începând cu anul 2019, înregistrând o pierdere estimată de 680 milioane lei în anul 2019 şi de aproximativ 3,4 miliarde lei în anul 2020, arată o scrisoare transmisă Ministrului Finanțelor de către Florin Georgescu, prim-viceguvernatorul BNR, document consultat de HotNews.ro. (Foto: Inquam Photos / George Călin)

Guvernul vrea să impoziteze băncile dacă rata dobânzii ROBOR depășește 1,5 la sută. De asemenea, guvernul vrea să impoziteze companiile care operează în domeniul energiei electrice și termice cu 3 la sută pe cifra de afaceri. În sfârșit, vrea să reducă comisionul de administrare a pilonului II de pensii, să permită retragerea din fond, cu o penalizare, și să impună cerințe de capital mai mari, reducându-le eficiența. (Foto: Guliver/Getty Images)

De ceva vreme autoritățile ne asigură, triumfalist-omniscient, că la viitoarea criză, consecințele vor fi mai puțin dureroase datorită reglementărilor pe care le-am dezvoltat, implicând că avem ceea ce de fapt ne lipsește prin însăși constituția noastră, și anume capacitatea de a proiecta procese și instituții economice optime. (Foto Guliver/Getty Images)

„Nu înțeleg ideea cu taxa pe lăcomie, cred că aici e nevoie de o reflecție filozofică ceva mai adâncă. Pentru că nu știu a cui lăcomie este”, a spus la Digi24 Adrian Vasilescu, consultant de strategie la BNR. (Foto Guliver/Getty Images)

De amatori să se joace de-a profeții lumea e plină. (Foto: Guliver/Getty Images)

1 octombrie 2018: un an de când inflația se joacă din nou cu nervii noștri și cu banii noștri. În octombrie 2017, trecuseră doi ani de calm în sfera prețurilor de consum. (Foto: Guliver/Getty Images)

Supraestimarea PIB potențial din perioada de boom, în care se află acum economia românească, are două consecințe imediate. Prima este aceea că rezultă în subestimarea gap-ului PIB. (Foto: Inquam Photos/Octav Ganea)

Cu alte cuvinte, banii ținuți în bănci vor fi erodați încet, dar sigur, de inflația care va depăși dobânda bancară.(Foto: Guliver/Getty Images)

„Vă doriți această discuție cu BNR-ul?” „Nu știu dacă mi-o doresc, dar voi fi nevoit să o am. În calitate de prim-ministru nu faci numai ce-ți dorești”

Ideea că masa monetară a crescut în trei ani cu 100 de miliarde de lei, stârnind „saltul inflaționist din octombrie”, nu stă în picioare. Inainte de a dezvolta subiectul, invoc o butadă care a făcut epocă în istoria economiei: „A afirma că inflația este un fenomen monetar este totuna cu a susține că o crimă săvârșită prin împușcare este un fenomen balistic”.

„BNR nu simte că ar fi un atac pe moneda națională”, spune Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului BNR, în ziua în care leul a ajuns la un minim istoric în raport cu euro. Declarația a fost făcută în emisiunea „În fața ta” de la Digi24.

Adrian Vasilescu, consultant de strategie la BNR, a explicat că o eventuală impozitare a activelor băncilor comerciale - creditele, plasamentele, clădirile băncilor - s-ar reflecta în relația cu clienții, care ar putea avea dobânzi mai mici la depozite și împrumuturi mai scumpe.(Foto captura video)

Că „ifeneurile” au sărit calul, e un adevăr! Au prins oameni ajunşi în necaz și au urcat dobânzile până unde le-a permis imaginația. Şi cum la unele împrumuturi dobânzile anualizate au urcat până la peste 7000 la sută, nu poate fi decât revoltător. (Foto: Marin Raica / Inquam Photos)

Viceguvernatorul Băncii Naționale a României, Liviu Voinea, a prezentat joi un raport în care a vorbit despre apariția unui nou risc reprezentat de accelerarea creșterii prețurilor imobilelor, în condițiile acumulării unor tensiuni.

Lucian Croitoru și-a lansat cartea intitulată „Despre economie cu și fără formule”, publicată la Curtea Veche Publishing în aprilie 2017.

În loc ca 4,8 milioane de salariați să stea la cozi o dată la șase luni sau la un an ca să își plătească impozitul pe salariu, așa cum prevede sistemul impozitului pe gospodărie, ar fi mai simplu ca statul să determine firmele private, „printr-o lege foarte aspră”, să verse în buget, până la ultimul leu, impozitele reținute pe salarii, spune Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR, într-un interviu pentru Republica.ro. (Foto: George Călin/ Inquam Photos)

„Europa cu două viteze” nu mai sună bine. Conceptul poate duce la confuzii. (Foto: Guliver/Getty Images)

Vineri, de la Statistică, au venit două comunicate. Importanţa lor este cardinală. Fiindcă ne dau noi indicii, semnificative, despre dezvoltarea ţării. Şi, totodată, despre standardul de viaţă al populaţiei României.(Foto Guliver/Getty Images)

„Acest guvern trebuie să înțeleagă că trebuie să apese pe mai multe pedale. Nu se poate înainta doar cu salariile”, a spus la emisiunea „În fața ta” de la Digi24 consilierul guvernatorului BNR, Adrian Vasilescu.(Foto captura Digi24)

Reducerile de TVA au indus o creștere a importurilor, adică au determinat pierderea unei părți a pieței interne de către producătorii autohtoni, și au plasat inflația în afara benzii țintite de BNR.

Moneda națională s-a devalorizat miercuri pe piaţa interbancară. (Foto Guliver/Getty Images)

Gaura de 10 miliarde de lei, pe care Liviu Dragnea spunea că au găsit-o în buget pesediștii, nu există, spune Lucian Croitoru, consilierul guvernatorului BNR. (FOTO: Guliver Getty Images)

Invitat în emisiunea „În fața ta”, de la Digi24, Lucian Croitoru, consilierul guvernatorului BNR, a spus că este nevoie de un mediu de afaceri care să permită celor care vor să investească să se desprindă de stat. (Foto: Captură Digi24)

Totuși, să spunem că băncile trebuie să plătească acum este o ipocrizie. Cu atât mai mult, cu cât băncile nu vor plăti. (Foto: Virgil Simonescu / Inquam Photos)

În acest moment, omul descumpănit dă să plece sau cere sfatul angajatului de la bancă. Banca, prin angajatul său, îl bate pe umăr și îi spune:... (Guliver Getty Images)

Creditarea n-a fost niciodată în exces, cum se bate câmpii astăzi. Intermedierea financiară în România a fost și a rămas la cel mai jos nivel din Uniunea Europeană. (Foto: Inquam Photos / Cornel Putan Alin)

În 2009: pierdut job (eu și soția), căsătorit, angajat din nou (salariu mai mic), probleme cu plata ratelor (vreo 3 rate întârziate), mărire marjă dobândă; 2010 copil, 2012: alt copil, schimbare loc de muncă... (Guliver Getty Images)

Dacă cei care pierd, prin fluctuațiile de curs ale CHF, și pierderea o plătesc eu, contribuabil nevinovat, ar fi câștigat, tot din fluctuații, cum au scontat, împărțeau câștigul cu mine?

„Filozofia aceasta că lovind în companii sau intermediarii pieței, inclusiv cei financiari, nu lovești în ceilalți e păguboasă. Evident că în final vom plăti cu toții” (profesorul de economie Cristian Păun)

Proiectul de lege privind conversia creditelor în franci elvețieni a trecut de Camera Deputaților, care este for decizional pentru acest proiect. (Foto: Marin Raica / Inquam Photos)

Am tot fost întrebat: De ce nu dă BNR banii pentru a fi cumpărată „Cumințenia pământului”? Răspunsul e simplu: pentru că legea îi interzice Băncii Naționale să facă astfel de finanțări. (Foto: Inquam Photos / Octav Ganea)

Chiar dacă România are 103,7 tone de aur, care în funcție de cotația zilnică a aurului, are o anumită valoare în dolari sau euro, este voarte probabil ca numai valoarea cantității fizic prezente în străinătate să fie luată în considerare în timp util.

Banca Naţională a României a făcut publice veniturile celor nouă membri ai Consiliului de Administraţie și pe cele ale directorilor.

Câți dintre cei care au luat credit prin „Prima casa” înțeleg faptul că o inflația anuală de 3,5%, cât este țintă propusă de BNR, va genera un ROBOR de minim 4,5% pe an. Asta înseamnă că dobândă plătită la credit va sări la 6,5% pe an. (Foto Guliver/Getty Images)

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat vineri că din banii pe care BNR îi virează anual la buget ar putea fi alocați cinci milioane de euro pentru Cumințenia Pământului. (Foto Inquam Photos / David Muntean)

Mă număr printre aceia care au susținut cu argumente că libertatea redusă față de corupție și libertatea redusă a proprietății sunt cauza de fond a problemelor majore economice, sociale și politice din România. (Foto Guliver/Getty Images)

În acest articol arăt că atacul declanașat de anumiți politicieni asupra Băncii Naționale a României, direct sau prin prieteni din presă, a apărut ca o necesitate rezultată din echilibrul politic prost născut în 2015, în care niciun partid nu a dorit să-și asume guvernarea. (Foto Inquam Photos / Octav Ganea)

Emisiune TV, acum vreo cinci săptămâni. „O dezvăluire șocantă!” – zice moderatoarea. „Reporterii noștri au descoperit că partea cea mai mare din rezerva de aur a BNR se află în străinătate!”... (Foto Inquam Photos / Justinel Stavaru)

Unul dintre subiectele aduse în discuție zilele acestea este dimensiunea împrumutului luat de România de la FMI în primăvara lui 2009. Ideea pentru care împrumutul de atunci a fost readus în discuție este aceea că ar fi fost supradimensionat. (Foto Guliver/Getty Images)

Fostul viceguvernator al BNR, Bogdan Olteanu, va sta după gratii 16 zile. (Foto Guliver/Getty Images)

Ieri dimineață însă, spre surprinderea și amărăciunea mea, un trecător mi-a strigat, nu doar interogativ, ci reprobativ, cum este când încasezi 30.000 de euro în fiecare lună. (Foto Inquam Photos)

Oricare ar fi dimensiunea salariilor sau a veniturilor la BNR, ele sunt conform legii.

În ultimii douăzeci și șase de ani BNR s-a autopoziționat într-un turn de fildeș. (Foto: Octav Ganea/Inquam Photos)

Guvernatorul Mugur Isărescu a vorbit, în cadrul unei conferințe de presă, despre salariul încasat lunar de la Banca Națională. (Foto: Inquam Photos)

Zi de zi, fiecăruia dintre noi i se servește, la fiecare masă, câte „o porție de... PIB”. Și cu cât PIB-ul e mai mare, sporește și șansa ca bucata din farfurie să fie mai mare. .(Foto: Inquam Photos / Octav Ganea)

Problema separării de facto a puterilor în stat nu poate fi concepută ca aparținând, în termeni de responsabilitate, doar nivelului central sau publicului din marile orașe. (Foto: Inquam Photos / Adriana Neagoe)

Persoanele fizice ce aplică pentru procedura dării în plată prevăzută de Legea nr. 77/2016 beneficiază de scutire la impozitul pentru transferul dreptului de proprietate. (Foto Inquam Photos / Liviu Florin Albei)

Poate că, dacă vor citi acest comentariu, mulți dintre patronii de astăzi, de la noi, vor zâmbi ironic. Îi întreb totuși: știu ei o altă modalitate de a scote la lumină cele câteva sute de mii de companii românești ce merg sub linia de plutire și sunt gata să se înece? (Foto Inquam Photos / Octav Ganea)

Banca centrală poate influenţa creditarea. Dar n-o determină. Ea stabileşte doar „regulile jocului”, fără să iasă din limitele impuse de legile ţării. Şi fără să se amestece în chestiuni ce au în vedere eficienţa activității bancare, dependentă numai de acţionari şi de grupurile manageriale. (Foto: Marin Raica / Inquam Photos)

Ceea ce omite, refuz să cred că fără știință, dl. guvernator al BNR este faptul că o analiză pertinentă se realizează în date reale și nu nominale. (Foto: Inquam Photos)

Problema va fi cum va reuşi Guvernul României să-și organizeze strategiile în aşa fel încât să obţină un PIB sănătos, cu un ritm de creştere sustenabil, făcând faţă riscurilor şi incertitudinilor cu care se confruntă economia noastră.

Textul legii le sugerează celor expuși să-și piardă casa familială prin darea în plată, că… nu-și vor pierde locuințele. Pentru că băncile, imediat ce vor fi notificate cu intenția de a le fi puse în brațe case în loc de bani, se vor grăbi să deschidă negocieri cu debitorii restanțieri, oferind condiții blânde de returnare a datoriilor. Dar cine ar putea să știe, astăzi, cum vor reacționa băncile, ce strategii vor adopta?! (Foto Inquam Photos / Liviu Florin Albei)

Săptămâna trecută, în Comisia Juridică a Camerei Deputaților, a fost repusă pe rol „darea în plată”. La capătul unei ședințe lungi, cu multe momente tensionate, s-a anunțat că rămâne deschisă „cutia poștală” pentru amendamente și propuneri noi. (Foto: Guliver Getty Images)

România a trăit, la un moment dat al istoriei ei, experiența unui model care a propulsat-o între primele 11 țări din Europa ca pondere în PIB-ul mondial. (Foto Guliver/Getty Images)

Eu gândesc că nu creditul lui x sau cel al lui y ori creditul dat de banca x sau de banca y sunt bunuri publice. Dimpotrivă, ele sunt bunuri private. Dar creditul ca instituție, ca valoare socială, ca șansă de creștere economică și de bunăstare este un bun public. (Inquam Photos / Liviu Florin Albei)

Darea în plată impune în mod eronat un risc suplimentar băncii care nu este un risc ce ține de mecanismul de finanțare. Este un risc specific bunului care este achiziționat de către debitor cu capitalul împrumutat de acesta. A pune băncile responsabile gratuit de acest risc care nu este al lor și nu se referă la un bun aflat în proprietatea lor este contra oricărei logici economice. (Inquam Photos / Liviu Florin Albei)

21 martie 2016 bate la ușă. Este data până la care Directiva 17/2014 pretinde celor 28 de state UE – inclusiv României, deci – să-și armonizeze legislația națională în scopul umanizării pieței creditelor. (Foto Guliver/Getty Images)

Banii disponibili pentru plata muncii sunt foarte puţini. Necazul e că preţul modest al muncii se transformă într-un bumerang ce tinde acum să-i lovească pe cei ce-l învârt pe deasupra economiei. (Foto Guliver Getty Images)

Ce mă miră este că sistemul bancar autohton este autist. Trăiește în continuare în propria lume, generează în continuare neperformanțe pe care le mută pe umerii clienților, nu își îndeplineste rolul fundamental de a finanța economia reală, preferă varianta leneșă de a finanța aproape exclusiv nevoile guvernamentale. (Foto Guliver/Getty Images)

Un director în Banca Naţională relata uimit că, la un astfel de concurs, candidaţii au adus atâtea titluri, atâtea diplome şi atâtea recomandări, încât s-ar fi putut umple un vagon. Dar nici unul dintre ei nu a putut fi admis, pentru că era o şocantă diferenţă între ce scria în hârtii şi pregătirea lor. (Foto Guliver /Getty Images)

Reducerile de taxe și impozite, pornite din buna intenție de a spori puterea de plată a firmelor din economie și a populației, nu-și mai ating scopul. Piaţa îşi încasează totdeauna impozitul pe nepricepere şi pe erori.(Foto Guliver Getty Images)

Rata dobânzii de politică monetară a rămas nemodificată, în timp ce rezervele minime obligatorii s-au redus în prima şedinţă de politică monetară din noul an. Un alt impuls, dacă mai era nevoie pentru consum, via credite de această dată...(Foto Guliver Getty Images)

Luni dimneață, nimic nu prevestea transformarea – ba, din contră, părea că partea tehnocrată câștigă tot mai mult teren. Întreg internetul preia formularea cu esență tare lansată de dl Biriș în Republica.ro. (Foto gov.ro)

În România, legile se fac ca drumurile: se dau cât mai repede în folosință și se cârpesc ulterior pe unde este nevoie

Din peste 6 milioane de împrumutați la bănci, 90 la sută dintre ei sunt la zi cu plata datoriilor. Dintre restanțieri, unii nu pot să plătească (lor le este necesară legea), iar alții nu vor să plătească. (Foto Guliver Getty Images)

Soluția care echilibrează această „dilemă” poate fi obligativitatea băncilor de a avea în portofoliu atât produse „cu dare-n plată”, cât și produse standard. (Foto Guliver Getty Images)

Sper ca premierul Cioloș să fi judecat în stil japonez, spunându-și că atunci când împrejurările îți sunt favorabile e ușor să obții rezultate bune. Or, important este să obții rezultate bune atunci când împrejurările sunt împotriva ta.

Salariul minim va îngheța în 2016 dacă nu vor fi create noi surse de bani. Deși cheltuielile bugetare pentru anul viitor la capitolul „personal bugetar” vor fi cu 13 miliarde de lei mai mari decât în acest an, banii nu ajung și pentru creșterea salariului minim. Deocamdată!

Marii retaileri online au raportat vânzări de Black Friday mai mari decât producţia medie de grâu la hectar realizată în epoca de aur de CAP Scorniceşti.

Câștigul mediu al unei familii - adunat din salarii, din pensii, din ajutoare sociale, din munca la negru, din stipendiile trimise acasă de cei peste trei milioane de concetățeni plecați în lume, din alte surse - abia însumează 2200 de lei.

Și iată cum PIB-ul cu care ne lăudăm că este peste media europeană, ne apare ca rezultat al unei nedreptăți cumplite: 250.000 de companii profitabile trag pentru enorma parte neprofitabilă a economiei.