Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

Dirijorul Vlad Vizireanu: Din toată lumea, cred că românii sunt spectatorii care au cerut de cele mai multe ori bis

Vlad Vizireanu

Născut în România, dirijorul Vlad Vizireanu a emigrat în SUA cu familia pe când avea patru ani. A reînvățat să vorbească fluent limba româna mai bine de 20 de ani mai târziu, când s-a reîntors în țară ca dirijor. 

„Primul meu interviu, dacă mai țin eu minte, a fost în 2012, când m-am întors în țară să dirijez prima oară, eram cu orchestra inginerilor din București. Și, ca dirijor, eram destul de nou, nici nu mai făcusem un interviu efectiv și au zis: Hai să încercăm în română. Eram și eu tânăr, am zis să fiu cât mai amabil. Nu a mers - trei vorbe și trebuia să zic ceva în engleză, alte două-trei vorbe trebuie să mai zic ceva în engleză”, a povestit dirijorul în emisiunea „În fața ta” de la Digi24. 

Pe măsură ce a început să dirijeze mai multe orchestre românești a început să vorbească și să citească mai mult în limba părinților săi. „M-au forțat orchestrele să învăț: dacă vrei să facem ceva, trebuie să ne zici în română”, își amintește Vlad Vizireanu.

Spune că a moștenit talentul muzical de la bunicul său. „Bunicul meu a fost prizonier în Siberia timp de 11 ani șii a învățat să cânte la vioară.

Și când s-a întors în Moldova, în satul nostru, Brusturoasa, unde am și crescut eu, a predat muzica. El a fost cunoscut ca domnul Volmer, profesorul de muzică, în tot satul. A fost un talent în sânge, o predispoziție în sânge, să zic, și am și o poză de când avem cred că 3 ani. Dacă mai țineți minte cum erau pick-up-urile, aveam niște căști din alea de 2 ori mai mare decât capul meu și ascultam, dacă nu mă înșel, Linda Ronstadt, Just one look , și mă mișcam, mă mișcam sus-jos, stânga-dreapta, deci un fel de dirijat, așa, mai mai antic”.

A studiat mai întâi pianul, iar apoi s-a înscris în Austin, Texas la un masterat în muzicologie, unde a întâlnit un profesor care avea darul de a vedea potențialul în studenți. Acesta i-a spus: Vlad, încearcă dirijatul. Just trust me. Simt eu că ai o predispoziție pentru așa ceva.

Și i-a schimbat destinul.

Cunoscut drept un dirijor foarte expresiv, Vlad Vizireanu crede că, dincolo de claritate, secretul acestei profesii stă în a transmite cât mai bine emoția.

E un drag pentru muzică în țara asta

„Să arăți prin prin gesturi cât mai mult, dar cât mai multă emoție, nu doar cât mai mult content, cât mai multe detalii. Cred că asta până la urmă face și orchestra să se simtă un pic mai implicată. (...) E un fel de actorie, că nu sunt emoțiile tale proprii. Le descoperi și le recreezi și le împarți. Dar să le recreezi, să le descoperi, trebuie să le simți tu. Trebuie cumva să le simți tu că, dacă nu, arată absolut fals. Și oricine vede, ca și la actori”, crede el.

Dirijând în fața spectatorilor din toată lumea, a observat o particularitate a publicului român. „Din toată lumea cred că românii sunt spectatorii care au cerut de cele mai multe ori bis. Și asta zice ceva. (...) Este un, cum să zic eu, e un drag pentru muzică în țara asta și pentru cultură”. este de părere muzicianul.

Primul lucru pe care îl spun americanii despre România

Întrebat care este primul lucru pe care îl spun americanii despre România, Vizireanu a povestit că acesta este „Dracula”. Cu atât mai mult atunci când află că îl cheamă Vlad și este originar din România. „Mai ales ca Vlad, îți închipui, peste tot: Dracula, Dracula. Nu Vlad Țepeș nu se știe de Vlad Țepeș și nici de Bram Stoker. Dracula, Vlad Dracula.”

Prin ce e cunoscută România în State? Gimnastică, Nadia Comaneci, iar „pentru cei mai culți un pic Eminescu și Enescu”.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult