Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Dirijorul Vlad Vizireanu: Din toată lumea, cred că românii sunt spectatorii care au cerut de cele mai multe ori bis

Vlad Vizireanu

Născut în România, dirijorul Vlad Vizireanu a emigrat în SUA cu familia pe când avea patru ani. A reînvățat să vorbească fluent limba româna mai bine de 20 de ani mai târziu, când s-a reîntors în țară ca dirijor. 

„Primul meu interviu, dacă mai țin eu minte, a fost în 2012, când m-am întors în țară să dirijez prima oară, eram cu orchestra inginerilor din București. Și, ca dirijor, eram destul de nou, nici nu mai făcusem un interviu efectiv și au zis: Hai să încercăm în română. Eram și eu tânăr, am zis să fiu cât mai amabil. Nu a mers - trei vorbe și trebuia să zic ceva în engleză, alte două-trei vorbe trebuie să mai zic ceva în engleză”, a povestit dirijorul în emisiunea „În fața ta” de la Digi24. 

Pe măsură ce a început să dirijeze mai multe orchestre românești a început să vorbească și să citească mai mult în limba părinților săi. „M-au forțat orchestrele să învăț: dacă vrei să facem ceva, trebuie să ne zici în română”, își amintește Vlad Vizireanu.

Spune că a moștenit talentul muzical de la bunicul său. „Bunicul meu a fost prizonier în Siberia timp de 11 ani șii a învățat să cânte la vioară.

Și când s-a întors în Moldova, în satul nostru, Brusturoasa, unde am și crescut eu, a predat muzica. El a fost cunoscut ca domnul Volmer, profesorul de muzică, în tot satul. A fost un talent în sânge, o predispoziție în sânge, să zic, și am și o poză de când avem cred că 3 ani. Dacă mai țineți minte cum erau pick-up-urile, aveam niște căști din alea de 2 ori mai mare decât capul meu și ascultam, dacă nu mă înșel, Linda Ronstadt, Just one look , și mă mișcam, mă mișcam sus-jos, stânga-dreapta, deci un fel de dirijat, așa, mai mai antic”.

A studiat mai întâi pianul, iar apoi s-a înscris în Austin, Texas la un masterat în muzicologie, unde a întâlnit un profesor care avea darul de a vedea potențialul în studenți. Acesta i-a spus: Vlad, încearcă dirijatul. Just trust me. Simt eu că ai o predispoziție pentru așa ceva.

Și i-a schimbat destinul.

Cunoscut drept un dirijor foarte expresiv, Vlad Vizireanu crede că, dincolo de claritate, secretul acestei profesii stă în a transmite cât mai bine emoția.

E un drag pentru muzică în țara asta

„Să arăți prin prin gesturi cât mai mult, dar cât mai multă emoție, nu doar cât mai mult content, cât mai multe detalii. Cred că asta până la urmă face și orchestra să se simtă un pic mai implicată. (...) E un fel de actorie, că nu sunt emoțiile tale proprii. Le descoperi și le recreezi și le împarți. Dar să le recreezi, să le descoperi, trebuie să le simți tu. Trebuie cumva să le simți tu că, dacă nu, arată absolut fals. Și oricine vede, ca și la actori”, crede el.

Dirijând în fața spectatorilor din toată lumea, a observat o particularitate a publicului român. „Din toată lumea cred că românii sunt spectatorii care au cerut de cele mai multe ori bis. Și asta zice ceva. (...) Este un, cum să zic eu, e un drag pentru muzică în țara asta și pentru cultură”. este de părere muzicianul.

Primul lucru pe care îl spun americanii despre România

Întrebat care este primul lucru pe care îl spun americanii despre România, Vizireanu a povestit că acesta este „Dracula”. Cu atât mai mult atunci când află că îl cheamă Vlad și este originar din România. „Mai ales ca Vlad, îți închipui, peste tot: Dracula, Dracula. Nu Vlad Țepeș nu se știe de Vlad Țepeș și nici de Bram Stoker. Dracula, Vlad Dracula.”

Prin ce e cunoscută România în State? Gimnastică, Nadia Comaneci, iar „pentru cei mai culți un pic Eminescu și Enescu”.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Cristian Tudor Popescu

2.000 de ani greșeala generării spontanee a vieții din neviu, a lui Aristotel, a făcut legea. Ilustrul filosof n-a încercat niciodată s-o probeze experimental, cu bucăți de carne putrezită sau fecale și vase închise și deschise. A făcut asta Francesco Redi în 1668. Apoi, Lazzaro Spallanzani a folosit bulionul. Finalmente, Louis Pasteur a pecetluit principiul omne vivum ex vivo (tot ce e viu provine din viu).

Citește mai mult

Securitatea / sursa foto: Profimedia

Pentru ca cei care nu au trăit acele vremuri să înțeleagă situația, CNSAS propune și un exercițiu de imaginație. „Gândiţi-vă că, atunci când comandaţi ceva de pe internet, livratorul deschide pachetul şi îşi opreşte lucrurile care îl interesează. Sau, dacă aţi comandat de mâncare, aceasta nu mai ajunge niciodată pe masa dumneavoastră fiindcă livratorul fie a vândut-o altcuiva pe traseu, fie a mâncat-o fiindcă aşa a vrut. În plus, nu veţi primi nici explicaţii, nici scuze şi nici nu veţi avea cui să vă adresaţi”, se arată în postarea de pe contul instituției.

Citește mai mult

Cristian Tudor Popescu

„Documentarul” despre Alteța Sa Trumpa a vândut 3 (trei) bilete la Londra! În Africa de Sud a avut, probabil, 0 (zero) spectatori, de vreme ce a fost retras imediat din cinematografe. Păcat că a apărut prea târziu, ca și candidatura la Nobelul pentru Pace a lu bărba-su, ar fi surclasat favoriții la Zmeura de Aur, premiul Hollywoodului pentru stupiditate.

Citește mai mult

Dincolo de priză_episodul II

Ar trebui să tratăm bugetul statului nu ca pe o noțiune abstractă, ci ca pe un buzunar mai mare al tuturor. Ceea ce aparent ne ajută portofelele- pentru că pare gratuit sau la un preț mai mic prin intervenția statului- are în spate costuri ascunse și efecte întârziate. În cele din urmă, să nu uităm: factura cea mare trebuie plătită. Acestea sunt câteva concluzii personale după o discuție foarte interesantă.

Citește mai mult