Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Doamna Ana Andreea Alexandrescu deține un apartament închiriat. Care este regimul fiscal al sumelor pentru utilități încasate de proprietar

chirie - foto: Profimedia

 foto: Profimedia

Doamna Ana Andreea Alexandrescu este persoană fizică rezidentă fiscal în România. Aceasta deține un apartament situat într-un ansamblu rezidențial din România. 

Persoana proprietară a închiriat acest apartament către alte două persoane fizice în baza unui contract privind cedarea folosinței bunurilor. Contractul a fost declarat la autoritatea fiscală prin depunerea formularului C168 în termen de 30 de zile de la semnare.

Din punctul de vedere al utilităților, chiriașii transferă în contul bancar al persoanei proprietare contravaloarea sumei corespunzătoare a acestora. Persoana proprietară transferă sumele de bani către furnizorii de utilități, cum sunt furnizorii de energie electrică, gaze naturale, internet, telefonie.

Ce regim fiscal urmărim în legătură cu aceste utilități? Sunt aceste sume asimilate veniturilor din cedarea folosinței bunurilor la nivelul persoanei fizice proprietare a apartamentului?

Din punctul de vedere al veniturilor obținute de persoana fizică rezidentă din cedarea folosinței bunurilor, atunci când persoana chiriașă este tot o persoană fizică, procedura impozitării a fost instabilă în ultimii ani. Persoana fizică proprietară depune declarație unică la autoritatea fiscală până în data de 25 mai din anul următor și plătește impozitul în procent de 10% din venitul net.

Venitul net reprezintă diferența dintre venitul brut contractual și o sumă deductibilă cunoscută în practică drept cheltuială forfetară, în procent de 20% din venitul brut, dacă ne raportăm la art. 84 alin. (3) din Codul fiscal. Acest venit net se ia în considerare când determinăm situația persoanei fizice din perspectiva asigurărilor sociale de sănătate.

Din punct de vedere fiscal, regimul utilităților corespunzătoare unui imobil asupra căruia proprietarul, persoană fizică rezidentă în România, a cedat dreptul de folosință al bunurilor, iar proprietarul obține venituri din chirii, este reglementat de norma de aplicare pentru art. 84 din Codul fiscal, regăsită la pct. 20 alin. (1) din HG nr. 1/2016, astfel:

„20. (1) În aplicarea art. 84 din Codul fiscal, în vederea determinării venitului brut, la sumele reprezentând chiria sau arenda în bani și/sau la echivalentul în lei al veniturilor în natură se adaugă, dacă este cazul, și valoarea cheltuielilor ce sunt, conform dispozițiilor legale sau înțelegerii contractuale, în sarcina proprietarului, uzufructuarului sau a altui deținător legal, dar sunt efectuate de cealaltă parte contractantă”.

Din analiza textului normativ rezultă că sunt posibile două situații fiscale, în funcție de persoana ce și-a asumat suportarea costului utilităților, conform clauzelor contractuale:

a) Dacă utilitățile sunt asumate și suportate de către chiriaș, sumele plătite către proprietarul ce le virează furnizorilor de utilități nu sunt venituri impozabile la nivelul proprietarului;

b) Dacă proprietarul și-a asumat suportarea și plata utilităților, dar le recuperează de la chiriași, aceste sume sunt impozabile la nivelul proprietarului, fiind asimilate de lege ca venituri din cedarea folosinței bunurilor.

În concluzie, regimul fiscal al utilităților la nivelul persoanei fizice proprietare, când sunt decontate de la chiriaș, ține cont de persoana ce s-a angajat să le suporte.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Mhai Nai check icon
    Daca iau banii vecinei bolnave sa-i platesc curentul, ce regim fiscal se considera???
    • Like 0
    • @ Mhai Nai
      Câtă vreme nu obțineți niciun avantaj în bani sau în natură, este doar o plată în numele unui terț. Se încadrează mai degrabă la fapte creștinești.
      În schimb, dacă vecina vă face o tartă cu mere pentru acest serviciu, probabil că a zecea felie (din totalul de 10 felii) trebuie să o duceți să o mănânce cei de la ANAF (mă rog, contravaloarea feliei, în lei - ați prins ideea).
      • Like 0
    • @ Andrei Tarlea
      Nu ar fi mai bine sa manance ANAF-ul macar a 10-a parte din ce rezulta dupa tranzitul tartei respective prin tubul digestiv?
      • Like 0
    • @ Dan Filip
      A fost doar o glumă. Felia respectivă, dacă e să vorbim serios, nu ar fi mâncat-o ANAF, doar ar fi colectat-o și ar fi vărsat-o la bugetul statului.
      • Like 0


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult