Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

Doi antreprenori oferă experiențe Wild Thing, pe munte sau în deșert, în peșteri sau în deltă. GENERAȚIA B

Prima seară dormi mai puțin. Te trezești la fiecare foșnet, șoaptă sau adiere de vânt. Adormi ascultând pârâul ce trece prin apropiere, după ce ai stat la povești până târziu în noapte. Dimineața te înviorezi în apa aceluiași pârâu, fugi după lemne să pregătești micul dejun în buza cortului, apoi îți pui colțarii și te duci să învingi urcușul muntelui, alături de noii tăi prieteni.

Pentru cei care nu sunt adepții petrecerii weekendului pe canapeaua de acasă, unde stai să vezi un film, sau la bere „cu băieții” și care preferă în schimb o experiență în natură, doi antreprenori, Paul Călin şi Silviu Dragomir, au înființat Wild Thing, un startup prin care organizează expediţii în România și în alte câteva țări. Ieșirile în natură sunt organizate în jurul unor exploratori sau sportivi, între care Cristi Lascu, Fane Tulpan, Paul Dicu, Daniel Pisica. 

„Wild Thing a apărut din dorința de a conecta oameni «obișnuiți» cu sportivi, exploratori, oameni pasionați de arta lor, care au reușit să facă ceva deosebit în viață și au o poveste interesantă de spus. Pe munte sau în deșert, în peșteri sau în deltă, oriunde organizăm o experiență Wild Thing ea se mulează pe experiența gazdei, a ghidului, omul în jurul căruia se construiește povestea unei astfel de experiențe”, explică Paul Călin. La 39 de ani, după ani de lucru în multinaționale, pe partea de resurse umane, Paul Călin spune că se consideră foarte norocos că reușește să trăiască făcând ceea ce-i place, zi de zi.

Experiențele Wild Thing sunt o combinație de aventură, povești inspiraționale și o bună ocazie de a te conecta cu oameni de calitate, spune fondatorul brandului.

La final de august l-am găsit la Jupânești, în Mehedinți, împreună cu Cristian Lascu, unul din cei mai cunoscuți speologi români contemporani. Acolo se aflau pentru a oferi experiență de neuitat pentru câteva familii cu copii de 6-12 ani.

„Scopul e ca oamenii să petreacă timp cu familia lor, făcând ceva deosebit. Ai patru zile să petreci timp cu copilul tău, iar el să socializeze cu alți copii, tu cu alti părinți, în timp ce vizităm niște peșteri neamenajate, alături de Cristian Lascu, care ne povestește un pic despre ce înseamnă viața de sub pământ” , ne explică Paul Călin.

Programul grupului cuprinde și plimbări cu biciclete pe trasee din zonă, cățărări pe stânci împreună cu copiii, pe niște trasee ușoare, „cât să vadă și ei ce înseamnă chestia asta”.

Fondatorul brandului ne dă asigurări că nu e nevoie de o condiție fizică deosebită pentru a putea participa la experiențele Wild Thing. 

„Nu a renunțat nimeni în vreo tură până acum. Mergem în ritm normal, nu alergăm, nu e concurs. Ideea e să te bucuri de toată experiența, nu să te chinui”, zâmbește Paul.

Iar experiențele sunt diverse. Sailing Camp pe Marea Neagră cu Paul Dicu, care a participat la una dintre cele mai dure curse de alergare prin deșert, workshop foto, găzduit de Cristian Lascu, concentrat pe fotografia de peșteră în general, expediție între piscurile calcaroase din Parcul Național Buila-Vânturarița, alături de geologul Florin Stoican, plimbare în Delta Dunării, în canoe și pe două roți – sunt numai câteva dintre excursiile organizate de Wild Thing, alături de partenerii săi. Vizitarea Parcului Național Etosha, din Namibia și excursia de șase zile în deșertul Sahara sunt alte experiențe oferite de Wild Thing.

Prețurile pentru expedițiile în România variază între 500 si 650 de lei de persoană, banii acoperă mâncarea, logistica, gazda. Pentru Ma­roc taxa este de 1.450 de euro, la care se adaugă costul biletului de avion.

Primul apus din deșert

Paul Călin spune că cel mai mult a fost impresionat de primul apus văzut în deșert, în expediția din Maroc. „Nu mă așteptam să fie atât de frumos. De fiecare dată când ne întoarcem acolo, primul apus pe care îl vedem atunci când ne instalăm corturile în tabăra din deșert e de nedescris. Ne și spunem unul altuia că e foarte greu de explicat sentimentul respectiv - să stai în varf de dună și soarele să cadă, de după o dună mai mare, în mijlocul deșertului. E liniște, e relaxare, e frumos absolut”, descrie Paul Călin.

Firma colaborează cu o echipă a unei agenții de turism din Maroc care asigură toată logistica. „Noi aterizăm cu avionul în Marrakech, de acolo avem transfer cu un autocar până la marginea deșertului. Acolo avem o echipă de berberi, care au logistica – corturi, saltele, cort de bucătărie, tot ce trebuie pentru o tabără, ei gătesc mâncare proaspătă, dimineața, la prânz și seara. Noi ne luăm ghiozdanul în spate, cu apă, ceva de ronțăit și mergem în fiecare zi cam 20 de kilometri pe jos prin deșert. Totul durează 5-6 zile.”

Astfel oamenii descoperă astfel deșertul si se miră că nu e doar nisip. Dau acolo de albii de râu secate, de câmpuri de bolovani, de dune de nisip, oaze. „Mai dai de o familie de berberi nomazi în mijlocul pustiului și nu știi cum trăiesc oamenii acolo”.

Investiția inițială a fondatorilor brandului a fost de circa 2.000-3.000 de euro, în echipamente, corturi, saci de dor­mit. Din 2013 până acum au or­ga­nizat aproape 40 de expediţii. Cifra de afaceri pe anul trecut a fost de 49.000 de euro.  

Articolul face parte din seria Generația B. Generația B este generația românilor care și-au luat destinul în propriile mâini. Ei sunt motorul evoluției, sunt cei care depășesc obstacole și cei care fac lucrurile să se întâmple. Oriunde s-ar afla, în țară sau în afara ei, acești oameni arată imaginea unei Românii care merge înainte.

Îi scoatem în față, le facem portretele, îi prezentăm pentru ca alții să își găsească inspirația în exemplele lor. De la ei vei învăța cum să faci un business, vei vedea ce înseamnă viziune, inovație și dorința de a reuși.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Am o opinie diferită despre ceea ce înseamnă antreprenor. Antreprenorul este acel bărbat sau femeie care are o viziune nouă, unică asupra lumii și pe care vrea să o vadă pusă în practică. Punând-și viziunea în practică, antreprenorul reușește să dea de lucru la un număr mare de oameni.
    Cu această definiție, un florar care are o florărie unde ia flori de la sere și le vinde la lume, nu se cheamă antreprenor. Un fermier care deschide o fermă de bibilici și care angajează zece oameni, de-asemenea nu se cheamă antreprenor.
    • Like 1
    • @ Stephen Colbert
      Dee acord cu Stephen. Aceeasi parere. Un "business" care te innavuteste numai pe tine, nupoate fi considerat o afacere de entreprenoriat. Este doar "mica ta" ta afacere.
      • Like 0


Îți recomandăm

”Cravata galbenă”

”Cravata galbenă”, filmul regizat de Serge Ioan Celebidachi, fiul marelui dirijor, Sergiu Celibidache, este o biografie cinematografică și, în același timp, o confesiune; o ”partitură” a memoriei naționale scrisă cu ”notele” unui destin încercat. Dincolo de cronologia unei vieți extraordinare, filmul este o introspecție despre libertate și identitate și despre România care a dăruit lumii figuri emblematice și genii; dar pe care nu a prea știut să le păstreze acasă.

Citește mai mult

Transformare digitală

Digitalizarea în România avansează cu viteze diferite în sectorul public și cel privat. Firmele private în special din industriile bancară, sănătate sau retail au fost forțate de împrejurări concurența acerbă să se transforme digital, dar instituțiile de stat sunt încă prinse în inerția birocrației și lipsa de viziune strategică. În mediul privat, digitalizarea nu mai este un moft, ci o necesitate pentru scalare și eficiență. În sistemul public lipsa bugetelor multianuale și absența ownership-ului fac implementarea proiectelor de IT un proces greoi sau chiar eșuează (foto: Shutterstock).

Citește mai mult