Sari la continut

Încearcă noul modul de căutare din Republica

Folosește noul modul inteligent de căutare din Republica. Primești rezultate în timp ce tastezi și descoperi ceea ce te interesează filtrat pe trei categorii: texte publicate, contributori și subiecte. Încearcă-l și spune-ne cum funcționează, părerea ta ne ajută.

Domnul trimis de Primărie să dea la lopată în parc sau de unde începe și unde se termină deszăpezirea

Cum urci de la Eroilor spre Panduri, peste drum de Universitatea de Apărare e un părculeț. Niște băncuțe, un tobogan, o căsuța de joacă pentru copii. De cinci ani, de când fac eu drumul ăsta, rareori am văzut ca parcul să fie plin, e mai degrabă pustiu. Pustiu era și azi și nici nu cred că cete de copii se pregăteau să intre la joacă acolo. Chiar și asa, doi muncitori ai Primăriei trudeau din greu la deszăpezit aleile parcului. În alte circumstanțe, as fi aplaudat o astfel de inițiativa. Uite, domn’e, ce autorități grijulii, nimic nu rămâne nedeszăpezit! 

Ce oameni răi sunt ăia care râd de autorităţile veşnic surprinse de venirea iernii! Ntz, ntz, ntz. Aş fi zis asta dacă, la jumătate de metru de parcul aflat în plin proces de deszăpezire, nu ar fi fost un trotuar foarte circulat şi extrem de acoperit de nămeţi. După vreo patru zile de viscol şi de ninsori, cum trec zilnic pe acolo, deja am impresia că am învăţat să înot. Evident, trotuarul respectiv n-a văzut nicio lopată toată săptămâna, iar la cum se desfăşoară ostilităţile şansele să fie curăţat în timpul vieţii mele par din ce în ce mai mici.

Altfel, ne place mult de tot să facem comandamente, să ne dăm la televizor că nu mai putem de grija copiilor și să închidem şcoli, dar uităm că nu doar şoferii din centrul Bucureştiului votează. Bulevardele mari par curăţate, am văzut o grămadă de utilaje de deszăpezire, n-am ce zice, însă pe străzile mici şi pe trotuare e prăpăd. Cine are de mers pe jos, chiar şi 200 de metri, să zicem, mai bine îşi anulează abonamentul la sala de sport, că-l plăteşte degeaba. Până la sfârşitul iernii vom fi toţi nişte pachete de muşchi.

În altă ordine de idei, ni se spune la tv că se circulă „doar puţin mai greu”. Sigur, o fi valabil. Pentru cei care stau în casă. Altfel, cei care sunt nevoiţi să iasă prin troiene şi-au epuizat deja arsenalul de înjurături. Ca să aştepţi un autobuz trebuie să stai cu picioarele în bălţi sau mâzgă. Ca să urci într-un metrou trebuie să te baţi cu alţii, e aglomerat ca la supermarket când se dau 3 tigăi la 10 lei. Ca să mergi pe un trotuar, mai bine o iei pe stradă. De ce? Pentru că putem, fireşte.

Altfel, copiii sunt fericiţi, au mai scăpat de o săptămână de şcoală, cu puţin noroc poate chiar se uită de recuperarea orelor pierdute. Ninsoarea e frumoasă, ca-n poveşti, mai puţin perioadele cu viscol, când îţi îngheaţă şi sufletul. Şefii de instituţii vor mai face un comandament să se felicite între ei pentru buna organizare şi desfăşurare a activităţilor, ocazie cu care eventualii prefecţi care nu stau aliniaţi frumos la dispoziţia partidului au şanse mari să se trezească „puşi la dispoziţie” pe motiv de „gestionare defectuoasă a situaţiilor de urgenţă”. E reţeta clasică, perfecţionată în ani şi ani de trudă la partid. Până atunci, noi înotăm cu spor într-o mare de zăpadă şi aşteptăm să vină primăvara să ne scape de troiene.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • mai e o situatie cum nu e in germania, sunt proprietati abandonate, altele in litigiu sau cu prprietari necunoscuti ori chiar niste maidane si, desigur , primaria amendeaza - presupun - dar asta nu muta zapada de pe trotuar
    pt situatiile astea, cunoscute (sau care ar putea fi cunoscute cu ajutorul trecatorilor) facuta o lista si trimesi niste lopatari
    (s-ar incadra aici, perfect si umanitar, si acei, fie ei proprietari sau doar chiriasi care nu mai au puterea sau (in)validitatea sa dea la lopata)
    altfel, total de acord sa intervina fiecare pe partea lui de trotuar
    • Like 0
    • @ corneliu apostol
      check icon
      Stai liniştit, aici cei ce au probleme de sănătate ,de orice natură,se bucură de un sprijin de neînchipuit pentru un român ,nu se pune problema să dea la lopată.
      • Like 0
  • În Popești-Leordeni, problema este și mai gravă... Primăria amenajează părculeț după părculeț în fața blocurilor, în timp ce pe trotuarul din față mergi ca pe la munte... Și asta este o problemă tot anul... Deștepți, nu glumă
    • Like 0
  • check icon
    Locuiesc in Germania şi aici e simplu nu vine primăria să curețe trotuarul de zapadă, curăță trotuarul fiecare locatar in dreptul locuinței sale şi am lopată şi sare, sânt pregătit altfel dacă ninge şi nu curăț vin cei de la primărie şi îmi rup capul cu o mare amendă iar ca să fie tacâmul complet dacă cumva,Doamne Fereşte, ( pentru progresişti Soros Fereşte) cade vreunul in dreptul imobilului meu pentru că nu am curățat îl plătesc de bun.pe tema asta era un banc bun sub forma unei scrisori de la un român plecat in Canada la prima ninsoare ere totul minunat iar a treia scrisoare era plină de bip,bip,bip şi urări de bine şi bătături in palmă .În Bucureşti eram doar patru care curățam locul de parcare şi aleea din fața locului de parcare ,patru din 50 ,dacă ar fi curățat toți ,treabă de 30 minute ,ar fi fost aleea curățată dar aşteptau să vină primăria iar dacă nu veneau, probabil scriau revoltați un articol în Republica. P.S.Nu aveau timp să curețe zăpada pentru că aveau programare la sala de sport.
    • Like 3
    • @
      Te-am votat, pt că d.p. tău d.v. ai dreptate, doar că articolul de mai sus se referă la DOMENIUL PUBLIC: nu e nici un bloc în dreptul trotuarului de care face vorbire, doar un părculeț pt copii, pustiu. Ca de obicei, adevărul e undeva la mijoc, sau în a 3a dimensiune, ignorată de cei care se ciondănesc în 2 dimensiuni. Asta așa, că mă simt poet azi, cu atmosfera asta hibernală...
      • Like 1
    • @
      Se pare ca unora le este mai usor sa bata la taste si sa astepte pe cineva sa le faca curat langa casa, cred ca in Romania asta este marea problema, de concept: Ce poti tu sa faci pentru comunitate si nu ce face ea pentru tine...Toti s-au imbolnavit de asteptarea printului pe cal alb care sa le faca curat.
      • Like 2


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult