Sari la continut

Află ce se publică nou în Republica!

În fiecare dimineață, îți scrie unul dintre autorii fondatori ai platformei. Cristian Tudor Popescu, Claudiu Pândaru, Florin Negruțiu și Alex Livadaru sunt cei de la care primești emailul zilnic și cei cărora le poți trimite observațiile, propunerile, ideile tale.

Doru Pușcașu, Om la lună: „Îmi era de ajuns că sunt pe scenă, așa că am donat toți banii. Absolut tot”

O strângere de fonduri pentru achiziționarea unor mașini de spălat cu barieră septică, care să curețe lenjeriile nou-născuților prematuri sau cu grave probleme de sănătate, internați în secția de la „Marie Curie”, condusă de dr Cătălin Cîrstoveanu, îl face pe Doru Pușcașu să-și doneze onorariul câștigat la o cântare. O lună mai târziu, vocalul trupei Om la lună recidivează, iar banii câștigați de el la un concert sunt destinați aceleiași cauze: echipamente profesionale de curățare care să prevină infecțiile nosocomiale la copii. La cei mai vulnerabili copii (foto: Cristian Mitran).

E nevoie ca oamenii să ajute alți oameni, crede Doru Pușcașu, pentru că „trăim într-o țară în care lucrurile nu vin de la sine și nici nu sunt rezolvate de către stat, așa cum ar trebui”. „Mi se pare incredibil însă ca de fiecare dată când există o problemă sau o nevoie sunt oameni care se adune în jurul ideii și fiecare contribuie cu ce are. Faptul că fiecare dintre noi se aliază unei cauze și ajută cum poate ne apropie unii de alții și ne transformă într-o comunitate. Devenim oameni legați între noi de acea cauză”, spune muzicianul.

Invitat la Podcastul de fapte bune, artistul mărturisește că e aproape de ideea de nevoie pentru copii, ori de suferința lor. „Am doi băieți, de 10 și de 8 ani și sunt absolut fericit că pot să le fiu tată. Existența lor mi-a schimbat complet viața și, bineînțeles, tot ce înseamnă viața lor și lucrurile care pentru ei sunt importante sau necesare mă fac să fiu în permanență atent și vulnerabil în același timp. Atâta vreme cât lor le este bine și mie îmi este bine și tuturor.” Așa că a ales să susțină cumpărarea echipamentelor destinate secției de Terapie Nenonat de la „Marie Curie” și nu doar atât. În ultimul an și jumătate a hotărât să facă altceva cu banii câștigați din muzică și cu timpul lui.

La Podcastul de fapte bune, susținut de Fundația Vodafone România și amplificat de Republica.ro, Doru Pușcașu vorbește despre frici, singurătate, mitul rock starului și cum patru oameni, Om la lună, pot compune și orchestra un album închiși într-o mansardă, 15 zile, în pandemie (foto: Cristian Mitran).


Puteți asculta podcastul accesând fișierul audio de la finalul acestui articol sau dând click pe clipul de la începutul acestui material.

La sfârșitul zilei e important ajutorul

„Veneam după o perioadă în care nu mai cântasem de foarte mult timp și bucuria regăsirii muzicii și regăsirii scenei a fost pentru mine atât de mare și de importantă, și eu eram atât de recunoscător că pot să fac din nou treaba asta, încât absolut tot ce am câștigat pe parcursul primului an și jumătate – doi ani, toți banii, i-am donat”, spune Doru Pușcașu. „Cred că fiecare poate să facă asta din multul sau din puținul pe care îl are, mai mult sau mai puțin poate să dea mai departe; pentru că satisfacția pe care o ai văzând că în urma gestului tău se schimbă ceva este incomensurabil mai mare decât orice lucru ai putea să îți iei cu banii ăia.” (foto credit: Miluță Fluieraș)

Indiferent ce ai alege ca să faci bine – un caz particular sau o cauză anume – la sfârșitul zilei e important doar să ajuți, mai spune muzicianul amintind un film de Oscar: „E ca-n Fără armă în linia întâi, în care un soldat refuză să poarte armă din motive religioase, dar alege să ajute oameni și mereu se roagă: Mai lasă-mă să ajut încă unul, uite și pe el, hai, încă unul, să fie ăsta ultimul..Nu cred că se termină vreodată treaba asta și mai cred că poți ajuta constant”.

Doss Desmond, militarul necombatant care a devenit personaj de film, a salvat 75 de răniți în bătălia de la Okinawa, sub focul inamic, ajutând.

„Pentru fiecare dintre noi a fost o formă de terapie”

Doru Pușcașu face muzică. Cântă la pian, cu vocea și la chitară. Ani de zile și-a câștigat banii din Marketing și Comunicare. Om la lună a fost inițial un proiect independent: „Aproape doi ani am cântat singur”, povestește. „Cântam în locuri mai mici, cu public mai puțin; era o experiență foarte intimă, de cafenea, dar cu o conectare puternică. Mi-am dorit mai mult și am simțit nevoia să împărtășesc bucuria asta de pe scenă. Cred că de asta se întâmplă relații și ne căutăm unii pe alții: că vrem să fim într-o comunitate cu oameni care gândesc la fel, simt la fel, vibrează la fel”.

Din 2019 însă, i s-au alăturat trei muzicieni experimentați: Dragoș Strat (chitară / producător), Cătălin Constantin (bas) și Adrian Maraloiu (tobe), iar Om la lună a devenit trupă. S-au găsit printr-o conjunctură incredibilă: „Ei plecaseră din trupa în care cântaseră ani de zile, iar eu îmi căutam colegi alături de care să cânt. Ne-am suprapus neobișnuit pentru vârstele noastre. Efectiv ne-am lipit”, povestește Doru. „Am mers la sala de repetiții să încercăm ceva și ne-a ieșit prima piesă în prima zi. Prima piesă ne-a legat. Și de atunci am dezvoltat pe lângă prietenie și o chimie fantastică muzical”.

Pandemia i-a prins împreună. Plănuiau să lanseze primul album și să plece într-un turneu, dar nu le-a ieșit, așa că s-au mutat împreună în mansarda locuinței lui Doru Pușcașu pentru 15 zile. Zile în care au compus și au păstrat legătura virtual cu comunitatea lor, oameni care le știu muzica și le cântă astăzi piesele: „Am scris pentru noi. A fost o formă de terapie, de a scoate la iveală niște vulnerabilități, niște emoții, niște frici: bune sau rele. Doar că emoțiile astea nu sunt doar ale noastre; sunt și ale altora. Cred că asta face frumos muzica: poate să unească niște oameni care să-și asume aceleși stări cumva”.

Din timpul împreună au ieșit 6 piese care sunt pe discul de debut al trupei, Dans. „Am scris în perioada aia despre ceea ce simțeam și trăiam cu toții. Incertitudine, frică, speranță. A fost un carusel al trăirilor: de la negru cel mai negru până la foarte mult optimism și a încerca să schimbi ceea ce nu merge. Cu speranța că după pandemie perioada asta grea și neobișnuită vom fi învățat ceva și nu vom mai repeta greșelile de dinainte”, povestește. „Noi am rămas cu un disc, oamenii au rămas cu niște cântece și cu niște stări”.

Cum se gestionează orgoliile când faci muzică, cum se naște o piesă, cine ascultă cântecele la final, dar și ce se întâmplă la concertele trupei Om la lună vă invit să ascultați în Podcastul de fapte bune, susținut de Fundația Vodafone România și amplificat de Republica.ro.

Echipamentul profesional de spălare cu barieră septică destinat secției de Terapie Intensivă nou-născuți de la „Marie Curie” este astăzi funcțional și a fost achiziționat cu sprijinul donatorilor individuali și al Fundației Vodafone România. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult
sound-bars icon