Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

Drogul disoluției

Procuratura cercetează cazul fetei de 17 ani violată de membri AUR, partid de violatori prin definiție, potrivit fostei tovarășe a lui G. Simion, D. Șoșoacă. Să zicem că respectivii vor fi trimiși în judecată. Să punem și ipoteza puțin probabilă că vor fi condamnați. Va scădea, în consecință, capitalul electoral AUR?

Nu, nici vorbă, nici măcar cu un vot. Ceea ce așteaptă votanții AUR de la favoriții lor este tocmai violarea legilor, atacarea instituțiilor statului, care trebuie rupte că sunt corupte, băgarea mâinii în gât politicienilor de la putere și miniștrilor, alungarea peste graniță a companiilor străine. Așa că violul în grup al unei minore nu e văzut decât ca un exercițiu, o mică ședință de antrenament a viguroșilor românoși de la care va să vină izbăvirea neamului. Nici dacă AUR ar fi implicat în omorârea unor oameni, nu va pierde din procentajul de peste 20% pe care îl are. 

Cum s-a ajuns la această cifră? În 1999 publicam un articol intitulat „Disoluția autorității”. Acum, în România se produce metastaza generală a acestui proces degenerativ. Care poate să apară doar în democrație.

În dictatură, autoritățile rămân puternice și temute până-n ultima clipă înainte de răsturnarea regimului. Miliția, Justiția, ca să nu mai vorbim de Securitate, nu dădeau socoteală decât clanului Ceaușescu, nu poporului. În democrație, ele nu mai sunt intangibile pentru mase, oamenii instituțiilor de forță putând fi destituiți prin presiunea electorală asupra politicienilor care i-au pus în funcții.

Și atunci, se intensifică, până la cote înfiorătoare, corupția autorității. Pentru că polițiștii, procurorii, judecătorii, directorii de spitale nu mai au a se teme de atotputernicul Partid unic, cu care nu se compară partidele dependente o dată la 4 ani de votul cetățenilor. Mă dau ăștia afară, nu e panică, mă duc la ăilalți.

În paralel, crește disprețul față de autoritate. Al subordonaților față de șefi, al șefilor față de subordonați. Al civililor cu bani și influență, pentru că știu că pot să cumpere orice și pe oricine, ca să fie făcuți scăpați ei și ai lor. Dar și disprețul amărăștenilor fără bani, care văd cum se tranzacționează la sânge adevărul, dreptatea, viața unui om.

CORUPȚIA autorității + DISPREȚUL față de autoritate = DISOLUȚIA autorității. Cel mai puternic drog din România drogată e drogul disoluției autorității. Adică, haosul moral și instituțional sângeros din acest stat, un ținut al groazei pe lângă care țara lui Dracula e o feerie.

Și, în această situație, colac nu peste pupăză, ci pe pieptul muribundului, tăierile lui Ciolacu asupra mediului privat amintesc de Evul Mediu. Pe atunci, cea mai populară măsură terapeutică folosită de doftori și spițeri era lăsarea de sânge, indiferent de boală. Fie prin punerea de lipitori, fie prin deschiderea venei bolnavului cu lanțeta și scurgerea în lighean. Ce face premierul Ciolacu nu va da jos lipitorile, care sunt înfipte zdravăn de mult, dar va tăia vene liberale în economie până la hemoragie.

Prin urmare, stimați cititori, dacă vă temeți de actuala poziție în sondaje a partidului AUR, țineți-vă bine, se va duce și mai sus. Pe seama cui? Pe seama istoricului Partid Național Liberal, pentru care limita e pământul. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.



Îți recomandăm

Cristian Tudor Popescu

Există în istoria cinematografului două pietre de hotar: „Nașterea unei Națiuni”, de David Wark Griffith (1915), și „Triumful Voinței”, de Leni Riefenstahl (1935). Din punct de vedere al inovării în limbajul cinematografic, aflat în perioada de început a filmului mut la Griffith, și a primilor ani ai sonorului la Riefenstahl, e vorba de capodopere. Însă ideologia și etica lor sunt cât se poate de malefice: rasism feroce antinegri la Griffith, glorificarea lui Hitler la Riefenstahl.

Citește mai mult

Cybersecurity

„Avem un exces de producție în anumite intervale orare- de exemplu, între ora 10 dimineața și ora 16, când panourile fotovoltaice produc mai mult. Responsabilitatea noastră, ca furnizor, este să dăm clienților tarife orare: când există surplus, energie mai ieftină; când există deficit, un alt preț. Responsabilitatea clientului este să-și adapteze profilul de consum. Dacă la ora 13 există surplus și eu îmi permit să ofer energia cu un preț mai mic, ar fi bine dacă și clientul s-ar educa să consume în acel interval- să pornească aspiratorul din casă sau mașina de spălat de la depărtare”, spune Radu Brașoveanu, Director Digital Solutions la PPC România (foto: Yau Ming Low / Alamy / Profimedia).

Citește mai mult

Eugen Rădulescu

Am tot spus-o și o voi repeta până problema va fi rezolvată: cea mai severă constrângere a economiei românești este, de foarte departe, deficitul bugetar. Am trecut de la o datorie publică de sub 12% din PIB în 2006, anul dinainte de intrarea în UE, la 60% din PIB în prezent – o dinamică înfricoșătoare, care a atins apogeul în 2024, an fără crize sau evenimente excepționale, când deficitul unui singur an a ajuns la un neverosimil 9,3% din PIB.

Citește mai mult