Sari la continut

Spune-ți părerea! Intră alături de noi în comunitatea Republica

Vă invităm să intrați în Comunitatea Republica, grupul de Facebook în care contributorii, cei care își scriu aici ideile, vor sta de vorbă cu tine. Tot ce trebuie să faci este să ceri intrarea în acest spațiu al dialogului.

Drumul care unește oameni: Via Transilvanica. De la Putna la Drobeta-Turnu Severin - primul traseu de lungă distanță din România

Via Transilvanica

Într-o lume în care suntem din ce în ce mai divizați, în care fiecare se gândește la ce tabără să aleagă sau la ce cultură nouă să se raporteze, doi frați și-au dedicat resursele, activitatea și viața din ultimii ani pentru a aduce oamenii pe un singur drum: Via Transilvanica. Cu această promisiune Alin și Tibi Ușeriu au inițiat proiectul Via Transilvanica și povestea celui mai complet și divers traseu de drumeție din România.

Timp de 4 ani jumătate, Alin și Tibi, împreună cu echipa Tășuleasa Social, au lucrat la amenajările acestui traseu, ce înfrățește Putna de Drobeta-Turnu Severin, urmând ca luna viitoare, pe 8 octombrie, să lanseze oficial ultimul tronson de la Alba și traseul în întregime. Odată cu această lansare, Via Transilvanica va deveni oficial primul și singurul traseu internațional de lungă distanță din România. 


De-a lungul celor 1.400 de kilometri, pașii pe drumul Viei Transilvanica te poartă prin 10 județe reprezentative celor 7 dintre cele mai importante regiuni culturale și istorice din România (Bucovina, Ținutul de Sus, Terra Siculorum, Terra Saxonum, Terra Dacica, Terra Banatica și Terra Romana), și te pune în dialog și relație directă cu peste 400 de comunități din țară, comunități care așteaptă să le descoperim sau să le redescoperim frumusețea și valoarea. 

Prin natura și complexitatea experiențelor culinare, sociale și culturare, traseul Via Transilvanica este prin excelență „drumul care unește”, iar bornele kilometrice care formează o expoziție pe traseu, sunt cele care ghidează drumețul în această expediție.

Alin Ușeriu: “România și Transilvania beneficiază de o diversitate incredibilă, care cumva a stat ascunsă. Fiecare comunitate are de oferit o experiență absolut memorabilă, atât pentru ospitalieri, pentru că drumeții vin cu poveștile de pe toată Via Transilvanica când ajung într-o comunitate nouă, dar și pentru drumeți este la fel de surprinzător, ca aceste comunități de care niciodată nu au auzit, dintr-odată să-și arate atât de multe fețe care trebuie doar descoperite.”

De îndată ce inima proiectul Via Transilvanica a bătut prima dată în 2018, drumurile sale au început să fie bătute de bicicliști, alergători, entuziaști, pasionați de natură sau oameni care și-au dorit să descopere România. Dacă kilometrii traseului sau întrebări legate de amenajarea sa îi poate pune la îndoială pe cei care acum încep să descopere plăcerea României la pas, trebuie să precizăm aici că oricine poate parcurge anumite porțiuni din traseu, și că acesta este dedicat tuturor oamenilor, indiferent de experiență, anduranță, dacă aleg să plece singuri la drum sau alături de prieteni.

Alin Ușeriu: “Via Transilvanica este în primul rând un circuit social. Fiecare comunitate pe unde trece Via Transilvanica poate să pună în evidență cea mai bună versiune pe care o are comunitatea. Participarea la acest circuit social este neforțată, se face în mod natural, pentru că fiecare comunitate poate să rămână cu identitatea pe care o are. Nu trebuie să ne forțăm să facem altceva decât suntem.”

Pentru a marca finalizarea tronsonului de la Alba și deschiderea oficială a traseului în întregime, Alin și Tibi au plecat la drum la începutul acestei luni. Ei și-au propus să parcurgă, pentru prima dată, drumul în întregime, de la Putna la Drobeta-Turnu Severin, urmând să ajungă pe data de 8 la Alba-Iulia, unde va avea loc și un eveniment de deschidere oficială Via Transilvanica și unde vor fi invitați ambasadori și susținători ai proiectului, și unde oamenii vor putea asista la o serie de activități și workshopuri.

Le urăm “Cale bună!” 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Nume check icon
    Este o realizare extraordinara si felicitari d-lui Useriu pentru aceasta initiativa. Ar avea totusi nevoie de mai multe promovoare si vizibilitate atat de la canalele mainstream de media, dar si de la faimosii bloggeri, vloggeri si influenceri din Romania pentru ca ce a facut acest domn si asociatia lui este mult mai important decat nimicurile promovate in general.
    P.S. Bornele sunt extraordinare si frumoase. Sper ca nu prea multi localnici din zonele in care le-ati instalat sa si le insuseasca in spiritul clasic al romanului traditional "gospodar".
    P.S.1. Am citit in ziarul Turnul Sibiului despre doi romani care parcurg traseul cu bicicleta. Este clar ca nu este pentru incepatori, dar ma gandesc ca dupa ce terminati tot traseul ,dar mai aveti putere si resurse sa faceti si cateve trasee pentru biclclete de-a lungul via Transilvanica pentru incepatori si amatori.
    • Like 0
  • 1400 de km .acest Via Transilvanica?? Care sunt costurile? La, Alba+Iulia n'a fost mediatizat acest proiect!
    • Like 0


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult