Sari la continut

Un singur om poate să schimbe cu mintea lui o țară

De cinci ani, peste 500 de contributori își scriu ideile pe această platformă, construiesc împreună cu noi o comunitate, un spațiu al celor care știu că România poate să arate altfel. Te invităm să scrii și tu!

Duminică, francezii și italienii merg la vot. Miza alegerilor într-un moment în care presiunea crește în Europa

Foto: Getty Images

În ultimul an, cel mai important lucru în politica europeană a fost unitatea statelor UE ca răspuns la crizele momentului. Planul european pentru redresarea post-COVID și răspunsul blocului comunitar față de invazia rusă din Ucraina au fost mult mai eficiente decât dezbaterile între liderii europeni cu privire la gestionarea crizei datoriilor suverane din 2009-2010 sau gestionarea crizei migranților din 2015-2016.

- Însă presiunea politică începe să crească pe bătrânul continent. Presiunile inflaționiste, intensificate de întreruperile continue ale lanțului de aprovizionare, costurile mai mari ale alimentelor și carburanților provocate de război, precum și planurile ambițioase de a redesena harta energetică a Europei și de a cheltui mai mult pentru apărare provoacă temeri publice pentru europeni „că parcă este prea mult deodată”. Modul în care aceste preocupări se manifestă pe plan intern în câteva țări care formează nucleul dur al UE ar putea avea un impact considerabil și aproape definitoriu asupra unității europene și a progresului UE pe termen mediu și lung.

Alegeri parlamentare Franța

- Duminică, francezii și italienii merg la vot, iar mesajele pe care le trimit prin exercitarea dreptului de a-și alege reprezentanții politici vor deveni mai urgente abia în lunile următoare.

- În ceea ce-i privește pe alegătorii francezi, aceștia vor vota în primul tur al alegerilor parlamentare, iar marea întrebare este dacă blocul centrist „Împreună” al președintelui Emmanuel Macron poate câștiga majoritatea de care are nevoie pentru a avansa o agendă ambițioasă de reformarea a Franței.

- Cei aproximativ 48,7 milioane de cetăţeni francezi cu drept de vot înregistraţi îi vor putea desemna pe titularii celor 577 de membri ai Adunării Naţionale (camera inferioară a parlamentului francez).

- Cea mai mare ameninţare pentru Macron în primul tur al legislativelor vine din partea lui Jean-Luc Mélenchon, care a reuşit să coaguleze stânga franceză în cadrul blocului de stânga „Nupes”.

- De altfel, coaliția lui Mélenchon a urcat în sondajele în ultimele zile, reflectând tendința anxietății alegătorilor, nu legată de agresiunea rusă în Ucraina și nici de locul Franței în lume, ci legată de problemele cotidiene care au devenit mai urgente pentru francezii de rând și care le fac traiul zilnic din ce în ce mai greu. Analiștii occidentali cred că cea mai presantă preocupare a alegătorilor este costul vieții, iar unii susținători ai lui Macron se tem că prețurile ridicate la carburanți ar putea reprezenta un „ucigaș de mandate" pentru grupul politic al președintelui Macron.

- Dacă grupul politic al lui Macron nu câștigă aceste alegeri, guvernul condus de prim-ministrul Élisabeth Borne se va confrunta cu sarcina dificilă de a forma alianțe parlamentare ad-hoc pentru a obține voturile necesare cu privire la propunerile legislative individuale.

- Totuși, un sondaj de opinie Ifop-Fiducial, publicat vineri, arăta că 44% dintre francezi se aşteaptă ca blocul centrist al preşedintelui Emmanuel Macron să câştige acest scrutin. Un sfert dintre cei intervievaţi au afirmat că se aşteaptă ca victoria să fie obţinută de blocul de stânga „Noua Uniune Populară Ecologică și Socială”, în timp ce 22% consideră că partidul de extremă-dreapta condus de Marine Le Pen se va plasa pe prima poziţie.

- Este de așteptat ca stânga să obțină cele mai multe voturi în primul tur. Însă pentru a intra în turul al doilea, un candidat are nevoie de susținerea a cel puțin 12,5% dintre alegătorii înregistrați. Candidatul cu cele mai multe voturi câștigă turul al doilea, explică Deutsche Welle.

- Melenchon a invocat în campanie rezultatul său relativ bun la alegerile prezidențiale pentru a racorda programul electoral comun cu socialiștii, verzii și comuniștii francezi la orientările formațiunii sale „Franța Nesupusă (La France Insoumise)”. 

- Formațiunea militează pentru protecția mediului, drepturile femeilor și drepturile imigranților. Grupul Nupes care intră azi în alegeri vrea să naționalizeze băncile și furnizorii de energie și să garanteze fiecărui cetățean un loc de muncă. Coaliția de stânga este critică față de NATO și aderă la poziția partidului lui Melenchon, care caută ieșirea din alianța de apărare și intenționează să renunțe la anumite reguli ale UE.

- Emmanuel Macron a fost reales preşedinte al Franței în aprilie, însă are nevoie de o majoritate în camera inferioară a parlamentului francez pentru a pune în aplicare reformele menite să consolideze economia, precum creşterea vârstei de pensionare şi reducerea impozitelor. Al doilea tur al alegerilor legislative franceze se va desfăşura în 19 iunie.

- În ceea ce-i privește alegerile din Italia, aproximativ 9 milioane dintre alegătorii italieni din aproximativ 1.000 de localități și orașe din întreaga țară, inclusiv Genova, Palermo, Verona sau Parma, vor vota la alegerile locale. Aceștia reprezintă doar 15% din populația Italiei, dar acest scrutin este un test important pentru partidele care urmăresc alegerile generale din primăvara anului viitor.

- Până în acest moment, guvernul de uniune națională al premierului Mario Draghi și-a menținut coaliția unită. Acest lucru este valabil mai ales în ceea ce privește sprijinul activ al Italiei pentru Ucraina și condamnarea Rusiei, devenită acum o sursă de tensiuni puternice pe scena politică italiană.

- „Fraţii Italiei (Brothers of Italy)”, partidul extremei drepte fondat de Giorgia Meloni și care a rămas în afara guvernului de uniune al lui Draghi, câștigă tot mai mult sprijin popular și conduce acum în sondajele naționale privind intenția de vot, după cum scrie The Guardian.

- O victorie la începutul anului viitor pentru formațiunea politică „Fratelli d’Italia”, ostilă valorilor europene promovate de Bruxelles, ar reprezenta un șoc puternic în politica europeană.

- Cu doar cinci ani în urmă, „Fratelli d’Italia” era un partid cotat cu doar 4% din voturi. Acum este lider în sondajele de opinie, iar discursurile agitate ale liderului său, Giorgia Meloni, au umplut piețele din Italia înainte de alegerile din această duminică.

- Votul de duminică nu va înlătura coaliția de guvernare condusă de premierul Mario Draghi și nu va forța alegerile anticipate. Dar rezultatele vor fi urmărite cu atenție pentru a vedea cum se descurcă „Fratelli d’Italia” în comparație cu alte partide populare anti-establishment, cum ar fi partidul de extremă dreapta „Liga Nordului” condus de Matteo Salvini și formațiunea de centru-stânga „Mișcarea Cinci Stele (Movimento 5 Stelle)”.

- Concret, Giorgia Meloni încearcă să-și confirme poziția de lider al unei alianțe de extremă dreapta, formată din partidul „Liga Nordului” și formațiunea politică „Forza Italia” a lui Silvio Berlusconi, care este gata să candideze la scrutinul din 2023. Dacă „Fratelli d’Italia” se va impune în aceste alegeri, Giorgia Meloni ar putea deveni în 2023 prima femeie prim-ministru din Italia.

- Totuși, și extremiștii se ceartă între ei. În ultimele zile de campanie au apărut tensiuni între Meloni și Salvini, al cărui partid „Liga”, care face parte din coaliția guvernamentală condusă de premierul Draghi, a scăzut constant în sondajele de opinie în ultimele săptămâni. Perechea Meloni & Salvini a încercat să arate unitate joi seară, la un miting electoral din Verona, unde partidele lor candidează împreună.

- Însă îmbrățișarea lor caldă de pe scenă a venit la doar câteva zile după ce Salvini, de teamă ca „Fratelli d’Italia” ar putea câștiga teren în teritoriile de nord ale Ligii, a acuzat-o pe Meloni că împarte alianța, alegând ca formațiunea ei să candideze singură în mai multe municipalități. Francesco Giubilei, autorul cărții „Giorgia Meloni: Revoluția conservatorilor”, spune că „dacă Fratelli d’Italia” își dovedește sprijinul și la urne, va avea o greutate foarte mare în coaliția de extremă dreapta, cu atât mai mult dacă va câștiga în locurile în care candidează singură”.

- Meloni a folosit în avantajul său faptul că „Fratelli d’Italia” a fost singurul partid care a rămas în afara guvernului de uniune națională. În tot acest timp, aceasta a avut un dialog constructiv cu premierul Draghi în ceea ce privește invazia rusă în Ucraina. Meloni sprijină ideea ca Italia să trimită arme în Ucraina și să cheltuiască mai mult pentru apărare, poziție în contrast cu Liga lui Salvini.

- În ceea ce privește stânga tradițională italiană, Partidul Democrat este ușor în spatele „Fratelli d’Italia” în sondaje. Cu toate acestea, partidul este „stâlpul sistemului politic italian”, potrivit lui Mattia Diletti, profesor de științe politice la Universitatea Sapienza din Roma. Acesta spune că indiferent de faptul că formațiunea politică a Giorgiei Meloni este în creștere, o mare parte din alegătorii italieni vor spera la o altă alianță de uniune națională după următoarele alegeri generale, fie că va fi condusă de Draghi sau nu.

- Analiștii cred că din cauza situației internaționale și economice, italienii nu doresc o schimbare majoră. Însă la momentul actual zarurile nu au fost încă fost aruncate.

- Atât alegerile din Franța, cât și cele din Italia vor oferi primele indicii importante cu privire la tipul de presiuni la firul ierbii cu care se confruntă europenii.

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

articol audio
play icon mic icon Mihai Bran - Claudiu Pandaru

Când medicul psihiatru Mihai Bran le-a povestit colegilor săi de la muncă, în 2015, că ar vrea să își facă un startup în domeniul serviciilor de telemedicină, pentru a-și putea urmări mai ușor pacienții, cei mai mulți dintre ei au izbucnit în râs, neîncrezători. În prezent, business-ul său, ATLAS, pornit alături de câțiva prieteni IT-ști, a ajuns la o cifră de afaceri de un milion de euro și 400.000 de utilizatori.

Citește mai mult

Food waste Japonia

„În Japonia mâncarea e un personaj din marea poveste a lumii, un prim pas în călătorie. Fiecare regiune are cel puțin un ingredient sau o mâncare pentru care e faimoasă și care, când îi vine sezonul, e consumată în restul Japoniei. E și o formă ritualică de a reuni timpuri, locuri și oameni. Mâncarea japoneză e o formă de echilibru”, spune scriitorul George Moise într-un interviu pentru habits by Republica.

Citește mai mult