Dimineața, înainte să citești prima știre, ai folosit deja infrastructura spațială. Telefonul ți-a calculat poziția. Mașina sau aplicația de transport ți-a propus o rută. O aplicație de vreme a transformat date despre atmosferă, nori, temperatură sau precipitații într-o prognoză afișată în câteva secunde. O tranzacție bancară, o rețea de telecomunicații sau un serviciu digital au depins de sincronizare precisă, invizibilă pentru utilizator. foto Profimedia

Europa arată lumii că un model care să îți garanteze și democrație (cu drepturi politice și civile extinse), și prosperitate, și o plasă socială de siguranță (cu drepturi sociale extinse) e perfect posibil și funcțional.

Există în spațiul public european tot mai frecvente afirmații de genul „Ne trebuie mai multă Europă” cu sensul de întărire a UE, sau afirmația lui Mario Draghi legată de nevoia unui „federalism pragmatic”, adică trecerea de la confederație la federație. Toate aceste afirmații vin în contextul în care agresiunea Rusiei este tot mai amenințătoare și adversitatea trumpistă tot mai evidentă.

Într-o Europă devastată de război și extrem de fragmentată, Monnet nu a încercat să construiască o uniune peste noapte. foto: Credit: ALEXANDROS MICHAILIDIS / Alamy / Profimedia

Este Europa în urmă în ceea ce privește gradul de inovare la nivel mondial? Europa este adesea percepută ca fiind în urma Statelor Unite și Asiei, în special Chinei, în domeniile inovației tehnologice. Foto: - / Wavebreak / Profimedia

E momentul să vorbim despre apărarea noastră, a europenilor, în fața lui Vladimir Putin. Poate credeați că e închis subiectul asta, din rațiuni de NATO și articolul 5, însă Rusia își continuă războiul brutal în Ucraina, iar liderii politici extremiști din Occident par mai pregătiți ca niciodată să ajungă la putere sau să preia din nou butoanele puterii. Foto: Nikolay DOYCHINOV / AFP / Profimedia

Lumea din jurul nostru e complicată și cu multe probleme. Iar aceste probleme se transformă adesea în crize înainte de a fi găsită (sau nu) o rezolvare. Altfel spus, v-ați întrebat recent din care „trib al crizei” faceți parte? În caz că nu știți răspunsul, acesta poate fi aflat cu ușurință dacă începem să ne concentrăm pe ceea ce ne supără cel mai mult. Foto: Lourens Smak / Alamy / Alamy / Profimedia

Dacă ne culcăm pe urechea care spune că Europa are o capacitate convențională mult mai mare ca a Rusiei și în caz de război industria noastră se va dovedi net superioară, facem o eroare colosală pentru că apetitul de risc al Rusiei este mult mai crescut decât cel european. Foto - Alexander Ryumin/ TASS/ Profimedia

Dacă acceptăm ideea de a schimba frontierele statelor care sunt nedreptățite de actuala configurație geopolitică, printre care se numără și România, se creează o situație de genul „deci se poate” și majoritatea statelor (în cazul de față - europene) vor dori rectificări ale frontierelor ceea ce deschide o adevărată „Cutie a Pandorei,”, inclusiv declanșarea de războaie, declarate sau nu. (Foto: Heritage Images/ Profimedia)

Presiunile inflaționiste, intensificate de întreruperile continue ale lanțului de aprovizionare, costurile mai mari ale alimentelor și carburanților provocate de război, precum și planurile ambițioase de a redesena harta energetică a Europei și de a cheltui mai mult pentru apărare provoacă temeri publice pentru europeni „că parcă este prea mult deodată”. (Foto: Getty Images)