Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

După ce ministrul Finanțelor a anunțat o plafonare a contribuțiilor la sănătate pentru românii cu venituri mari, premierul Cîțu vorbește de mai multe „variante” de lucru

Florin Cîțu - masină - Foto: Inquam Photos / George Călin

Foto: Inquam Photos / George Călin

Premierul interimar Florin Cîţu a declarat, luni, că analizează mai multe variante pentru reducerea costului contribuţiilor la sănătate.

„Sunt mai multe variante la care ne uităm pentru a face costul acestor contribuţii (la sănătate - n.r.) să fie cât mai mic pentru români. Vom prezenta mai multe variante. Eu mă gândeam, şi aceasta este o variantă, cumva să arătăm o reducere a contribuţiilor până în 2024 pentru pensii, un plafon, şi această variantă ştiţi că a existat în România până în 2017. Astăzi există plafoane pentru anumite categorii, ne uităm la toate aceste variante, dar rezultatul final este acela că vrem ca acest cost să fie mai mic pentru cetăţeni.(...) Noi vrem ca toată lumea care primeşte salariu în România să plătească o contribuţie mai mică. Asta este ceea ce vrem să facem", a afirmat Cîţu, la sediul PNL, întrebat în legătură cu afirmaţiile ministrul interimar al finanţelor Dan Vîlceanu privind necesitatea introducerii unui plafon pentru contribuţiile la sănătate, scrie Agerpres.

Citiți și:

Florin Cîțu a adăugat că există scenarii pe care autoritățile lucrează, iar măsura reducerii contribuțiilor va fi luată astfel încât să nu existe un impact asupra deficitului.

Premierul interimar a spus că anul acesta au fost „încasări mai bune” la bugetul de stat. „Am luat peste 2 miliarde de lei de la bugetul de pensii, pentru că aveam încasări mai bune şi deficitul de fapt a fost mai mic. Mergem pe aceeaşi strategie, încasările sunt mai mari la buget, avem creştere economică, astăzi au venit cifrele îmbunătăţite pentru prima parte a anului - aproape 14% creştere economică. Încasările sunt mai mari cu aproape 9 miliarde de lei, deci sunt lucruri pe care putem să le facem şi nu vom afecta deficitul bugetar. Din contră, vom arăta o scădere a deficitului bugetar", a spus Cîţu. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Nu mai ai timp. Zbori curind. Cale bătută.
    • Like 0


Îți recomandăm

Dunărea, debit scăzut / sursa foto: Inquam Photos

Ceea ce vedem acum în domeniul energetic — scăderea abruptă a debitului Dunării, oprirea sau limitarea producției hidro, presiunea pe rețele, creșterea dependenței de surse alternative — este exact tipul de fenomen despre care Monica tot vorbește de ani de zile. Pentru că ceea ce trăim acum este și rezultatul unei acumulări de inacțiune la secetă și variațiile climatice evidente, plus lipsa unor politici de adaptare și o infrastructură gândită pentru un climat care nu mai există.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Detașarea transnațională după reforma din 2026: între combaterea dumpingului social și formalismul administrativ

Pentru a înțelege corect reforma, trebuie pornit de la regula fundamentală, care în practică este uneori eclipsată de importanța dobândită de formularul A1: în materia securității sociale, principiul general este „lex loci laboris”, ceea ce înseamnă că persoana care desfășoară o activitate salariată într-un stat membru este supusă legislației acelui stat. Dacă salariatul lucrează efectiv în Germania, regula este aplicarea sistemului german de securitate socială. Dacă lucrează în România, legislația română devine aplicabilă. Locul prestării efective a muncii este punctul de plecare al mecanismului de coordonare.

Citește mai mult