Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

Evită școala fizică dacă poți, în primele două săptămâni, mai ales dacă nu ai copiii vaccinați. Școala va fi adevăratul festival de infectare în perioada următoare

scoala - copil - Inquam Photos / Casian Mitu

Foto: Inquam Photos / Casian Mitu

Aproximativ 80% dintre părinți vor să meargă copiii lor fizic la școală, dar 70% din populație refuză să se vaccineze, iar majoritatea părinților refuză să își vaccineze sau testeze copiii, pentru a contribui la fondul de siguranță colectivă din clasă.

Este cel mai strident exemplu de mentalitate mioritică:

Să se vaccineze capra vecinului, că știu bine că fără vaccin nu se termină pandemia care omoară caprele, dar nu vaccinez și capra mea de frică, poate că are dreptate vecinul de la parter care crește castraveți, dar e expert în capre și știe sigur că vaccinul omoară caprele, nu pandemia.

De mentalitatea profesorilor care preferă să își infecteze elevii decât să se vaccineze nici nu mai vorbesc.

Despre mentalitatea autorităților e suficient să menționez eliminarea adeverinței de intrare în comunitate care ar fi putut asigura un minim de triaj epidemiologic în cel mai intens val de infectări din istoria pandemiei în România, cu o tulpinaă de două ori mai periculoasă pentru copii decât cele precedente.

Ei bine, nu le putem avea pe toate, normalitatea în pandemie este infectarea, așa încât să ne pregătim să culegem ce am semănat.

Concluzie, evită școala fizică dacă poți în primele două săptămâni, mai ales dacă nu ai copiii vaccinați. Școala va fi adevăratul festival de infectare în perioada următoare. După aceea, dacă nu a fost deja închisă din cauza focarelor sau incidenței, mediul va fi mult mai sigur.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • check icon
    Talibanul asta viseaza altceva decit isterii Covid?Un neica-nimeni caruia ii place sa se bage singur in seama,desi nu-i cere nimeni parerea.Nici n-ai avea de ce,e o nulitate dpdv medical.In rind cu pleiada de “ experti” Covid de care ne-am saturat toti ca de mere padurete.Get a life,nene Jurma,nu mai pune nimeni botul la prostiile tale alarmiste…
    • Like 1
    • @
      Cum e, șmechere? a avut dreptate Jurma sau nu? nu te obosi să răspunzi, întrebarea e retorică, n-aveți voi aparat să-l înțelegeți pe Jurma. Poate că-ntre timp ai și crăpat de covid...
      • Like 0


Îți recomandăm

Cristian Tudor Popescu

Există în istoria cinematografului două pietre de hotar: „Nașterea unei Națiuni”, de David Wark Griffith (1915), și „Triumful Voinței”, de Leni Riefenstahl (1935). Din punct de vedere al inovării în limbajul cinematografic, aflat în perioada de început a filmului mut la Griffith, și a primilor ani ai sonorului la Riefenstahl, e vorba de capodopere. Însă ideologia și etica lor sunt cât se poate de malefice: rasism feroce antinegri la Griffith, glorificarea lui Hitler la Riefenstahl.

Citește mai mult

Cybersecurity

„Avem un exces de producție în anumite intervale orare- de exemplu, între ora 10 dimineața și ora 16, când panourile fotovoltaice produc mai mult. Responsabilitatea noastră, ca furnizor, este să dăm clienților tarife orare: când există surplus, energie mai ieftină; când există deficit, un alt preț. Responsabilitatea clientului este să-și adapteze profilul de consum. Dacă la ora 13 există surplus și eu îmi permit să ofer energia cu un preț mai mic, ar fi bine dacă și clientul s-ar educa să consume în acel interval- să pornească aspiratorul din casă sau mașina de spălat de la depărtare”, spune Radu Brașoveanu, Director Digital Solutions la PPC România (foto: Yau Ming Low / Alamy / Profimedia).

Citește mai mult

Eugen Rădulescu

Am tot spus-o și o voi repeta până problema va fi rezolvată: cea mai severă constrângere a economiei românești este, de foarte departe, deficitul bugetar. Am trecut de la o datorie publică de sub 12% din PIB în 2006, anul dinainte de intrarea în UE, la 60% din PIB în prezent – o dinamică înfricoșătoare, care a atins apogeul în 2024, an fără crize sau evenimente excepționale, când deficitul unui singur an a ajuns la un neverosimil 9,3% din PIB.

Citește mai mult