Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Examen de vot

Nici n-am apucat bine să zic că nu oricine ar trebui să aibă drept de vot, că s-au și făcut auzite strigături despre „discriminare”.

Nu am intenția să discriminez pe nimeni. Dar spun așa: la 18 ani primești dreptul să votezi. Nu la 14, când ți se dă automat buletinul de identitate.

La majorat, deci, ești cetățean al țării, cu drepturi depline, pe care le poți păstra câtă vreme nu renunți la cetățenie. Dar dreptul la vot nu ar trebui acordat de la sine.

Votul este universal. Curat universal, dar, prin lege, nu le este permis să voteze tinerilor sub 18 ani. De ce? Deoarece se consideră că nu sunt suficient de maturizați pentru acest act deloc simplu, cu efect covârșitor pentru viitorul țării. 

Votul fiecărui cetățean trebuie privit individual, ca și cum toate celelalte milioane de voturi nu ar exista, și soarta noastră, a tuturor, ar depinde de acel unic vot.

Și atunci, dacă maturitatea este criteriul de excludere a celor sub 18 ani, acesta nu ar trebui verificat? Simplul fapt că ai 18 ani nu garantează că ești matur și responsabil. Prin urmare, ar fi nevoie de un examen. Dar acest examen există și se dă taman la 18 ani.

Se numește bacalaureat. Cu decenii în urmă, purta numele de examen de maturitate.

Accesul la vot nu este deloc îngrădit astfel. Oricine are nu numai dreptul, oferit de stat, dar și obligația educației. Învățământul preuniversitar în România este gratuit. (Cazul extrem al familiilor prea sărace pentru a-și ține copiii la școală trebuie rezolvat oricum prin ajutor social, fără legătură cu procesul electoral). Cine vrea să meargă la școală, și să învețe, ia bacalaureatul și poate să susțină un examen de admitere la o facultate. Și să-și depună votul în urnă.

Cine nu, nu. Poate trăi liniștit în continuare, cum crede de cuviință. Dar nu i se dă dreptul să participe la decizia națională.

Firește, și examenul de bacalaureat ar trebui modificat în astfel de condiții, ca să probeze și alte cunoștințe decât cele de română, matematică, istorie sau biologie.

În felul acesta s-ar naște o speranță că votul va fi mai degrabă produsul rațiunii decât al rației – de grătar, mici, bere și muștar.

O certitudine în acest sens, însă, n-am avea nici dacă li s-ar da dreptul să voteze numai celor care au doctorat...

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.



Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult