Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Examen de vot

Nici n-am apucat bine să zic că nu oricine ar trebui să aibă drept de vot, că s-au și făcut auzite strigături despre „discriminare”.

Nu am intenția să discriminez pe nimeni. Dar spun așa: la 18 ani primești dreptul să votezi. Nu la 14, când ți se dă automat buletinul de identitate.

La majorat, deci, ești cetățean al țării, cu drepturi depline, pe care le poți păstra câtă vreme nu renunți la cetățenie. Dar dreptul la vot nu ar trebui acordat de la sine.

Votul este universal. Curat universal, dar, prin lege, nu le este permis să voteze tinerilor sub 18 ani. De ce? Deoarece se consideră că nu sunt suficient de maturizați pentru acest act deloc simplu, cu efect covârșitor pentru viitorul țării. 

Votul fiecărui cetățean trebuie privit individual, ca și cum toate celelalte milioane de voturi nu ar exista, și soarta noastră, a tuturor, ar depinde de acel unic vot.

Și atunci, dacă maturitatea este criteriul de excludere a celor sub 18 ani, acesta nu ar trebui verificat? Simplul fapt că ai 18 ani nu garantează că ești matur și responsabil. Prin urmare, ar fi nevoie de un examen. Dar acest examen există și se dă taman la 18 ani.

Se numește bacalaureat. Cu decenii în urmă, purta numele de examen de maturitate.

Accesul la vot nu este deloc îngrădit astfel. Oricine are nu numai dreptul, oferit de stat, dar și obligația educației. Învățământul preuniversitar în România este gratuit. (Cazul extrem al familiilor prea sărace pentru a-și ține copiii la școală trebuie rezolvat oricum prin ajutor social, fără legătură cu procesul electoral). Cine vrea să meargă la școală, și să învețe, ia bacalaureatul și poate să susțină un examen de admitere la o facultate. Și să-și depună votul în urnă.

Cine nu, nu. Poate trăi liniștit în continuare, cum crede de cuviință. Dar nu i se dă dreptul să participe la decizia națională.

Firește, și examenul de bacalaureat ar trebui modificat în astfel de condiții, ca să probeze și alte cunoștințe decât cele de română, matematică, istorie sau biologie.

În felul acesta s-ar naște o speranță că votul va fi mai degrabă produsul rațiunii decât al rației – de grătar, mici, bere și muștar.

O certitudine în acest sens, însă, n-am avea nici dacă li s-ar da dreptul să voteze numai celor care au doctorat...

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.



Îți recomandăm

”Cravata galbenă”

”Cravata galbenă”, filmul regizat de Serge Ioan Celebidachi, fiul marelui dirijor, Sergiu Celibidache, este o biografie cinematografică și, în același timp, o confesiune; o ”partitură” a memoriei naționale scrisă cu ”notele” unui destin încercat. Dincolo de cronologia unei vieți extraordinare, filmul este o introspecție despre libertate și identitate și despre România care a dăruit lumii figuri emblematice și genii; dar pe care nu a prea știut să le păstreze acasă.

Citește mai mult

Transformare digitală

Digitalizarea în România avansează cu viteze diferite în sectorul public și cel privat. Firmele private în special din industriile bancară, sănătate sau retail au fost forțate de împrejurări concurența acerbă să se transforme digital, dar instituțiile de stat sunt încă prinse în inerția birocrației și lipsa de viziune strategică. În mediul privat, digitalizarea nu mai este un moft, ci o necesitate pentru scalare și eficiență. În sistemul public lipsa bugetelor multianuale și absența ownership-ului fac implementarea proiectelor de IT un proces greoi sau chiar eșuează (foto: Shutterstock).

Citește mai mult