Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Maxima crimă de discriminare

Ultima sentință produsă de majoritatea păzitoare a onoarei pesediste din așa-zisul Consiliu Național pentru Combaterea Discriminării e demnă de Turcia lui Erdogan, România lui Dragnea sau Țara de Kuty a lui Arghezi, tărâmul delirului normativ, unde Pitak este președinte, guvernator, rege și unic legiuitor. Klaus Iohannis a fost condamnat la 2.000 lei amendă pentru această frază: „Niște penali fac o încercare disperată să atace și să discrediteze DNA”. Dălcăucii PSD au constatat că: „Utilizarea termenului «penali» de către președintele României, Klaus Iohannis, reprezintă discriminare și încalcă dreptul la demnitate a (sic!) persoanelor care se află în procedură judiciară fără a fi condamnați”. 

Ca să afirmi așa ceva, trebuie, întâi de toate, să posezi definiția termenului incriminat. Ce înseamnă „niște penali”?

Răspuns: nimic. Cuvântul penal în limba română nu este ca polițist, care poate fi adjectiv (film polițist) sau substantiv (polițist în misiune), unicul său rol este acela de adjectiv: proces penal, cod penal, faptă penală. Penal ca substantiv nu există. Niște penali înseamnă tot atât cât niște kuți, locuitori ai arghezienei Țări absurde.

Președintele Iohannis ar trebui... penalizat pentru că a discriminat cuvintele limbii române, adăugându-le unul inexistent.

Dar și dacă am lua în considerare penal ca adjectiv, sancțiunea repetenților la română din CNCD nu este mai puțin fără sens. Penal nu înseamnă nicidecum penalizat, condamnat. Penal nu înseamnă nicidecum vinovat, tâlhar, criminal. Deci nu încalcă câtuși de puțin dreptul la demnitate „a persoanei”.

Penal vine din latinescul poenalis, cu rădăcina de origine greacă poena, pedeapsă, și înseamnă „care poate fi supus pedepsei”. Orice persoană împotriva căreia s-a deschis o acțiune penală în justiție este în situația de a fi „pedepsibilă” – nici acest cuvânt nu există în românește. Dar există „sancționabil”.

Prin urmare, K. Iohannis putea să spună la fel de bine „niște sancționabili”, în loc de „niște penali”, și atunci nu știu ce ar mai fi avut de judecat grămăticii neantului.

Dincolo de lingvistică și rațiune se situează însă palmaresul recent al CNCD:

Pesedistul Tudose, achitat cu scuze pentru deranj în cazul amenințării secuilor cu ștreangul, din funcția de prim-ministru.

Pesedista Dăncilă, mângâiată pe coafură pentru apelativul patologic „autiști” adresat adversarilor politici, din funcția de prim-ministru.

Pesedistul Șerban Nicolae, declarat nevinovat pentru că „nu a început el” atunci când, în calitate de senator, i-a comunicat unei colege de parlament: „Am poze cu dvs. când faceți sex anal”.

Klaus Iohannis, penalizat (nu penal), pentru discriminare, deoarece a inventat un cuvânt sau pentru că a spus penalilor că sunt penali.

Rezultă că cea mai mare crimă de discriminare de care te poți face vinovat în fața CNCD este: a nu fi pesedist.

Ceea ce, nici în Țara de Kuty, unde kuții au „buzele strânse ca gura pungii cu o sfoară cu căpătâiul deșirat și poartă ochelari simbolici: doi de zero”, nu s-a văzut.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.



Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult