Foto: Inquam Photos / Cornel Putan
Eugen Rădulescu, consilier al guvernatorului BNR, a declarat că prezența unui număr mare de mașini de lux pe străzile Bucureștiului se explică prin dezvoltarea economică puternică a capitalei, sugerând că o parte din această creștere ar putea fi alimentată de practicile masive de evaziune fiscală.
„Pentru că dezvoltarea economiei românești este puternică, Bucureștiul este vârful de lance al dezvoltării economiei românești și presupun că o parte a acestei abundențe vine inclusiv din evaziune fiscală”, a spus Eugen Rădulescu la emisiunea „În fața ta” de la Digi24, întrebat de ce crede că Bucureștiul este plin de mașini scumpe.
Observația economistului Eugen Rădulescu subliniază o realitate dură: cei care nu își plătesc taxele pot, paradoxal, să contribuie aparent la o parte din creșterea economică, beneficiind de avantaje competitive, în dauna celor care respectă legea.
„În primul rând, economia României este o economie care a mers foarte tare. E posibil ca o parte din această creștere, nu exclud această posibilitate, să fie inclusiv din cauza evaziunii fiscale masive care se practică la noi. Adică cei care nu și-au plătit taxele au putut să crească partea de economie. ( Au crescut consumul.) Nu numai consumul, au crescut și producția. Pentru că dacă nu și-au plătit taxele, au putut să crească producția mai mult. Și noi avem o creștere de producție mare. Să nu uităm că aveam în 1995 - sunt primele date pe care le avem de PIB agregat la nivelul Uniunii Europene -, PIB-ul României a crescut de vreo 15 ori de atunci și până în 2022. (E prima opinie potrivit căreia evaziunea a crescut economia.) Nu, nu, stați puțin. Evaziunea evident că a dus la o creștere a economiei pe seama celorlalți, care nu au făcut asta. Dar asta nu este lăudabil. (Distruge competiția și în final toată lumea pierde, de fapt). În final am fi putut câștiga mult mai mult. Da, asta e adevărat. Am fi putut câștiga mult mai mult”, a spus Eugen Rădulescu.
Pentru o creștere economică durabilă este important ca autoritățile că combată evaziunea fiscală și să încurajeze contribuabilii să se conformeze din punct de vedere fiscal.
Emisiunea „În fața ta”, moderată de Claudiu Pândaru și Florin Negruțiu, poate fi urmărită sâmbăta și duminica, începând cu ora 14.00.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Ceea ce nu se înțelege e că suntem prizonerii unui cerc vicios. Personal, aș da o lege prin care o persoană care: a) dă muzica tare; b) scuipă pe trotuar; c) mege cu mașina pe trotuar și claxonează etc. să nu aibă acces în politică. E clar că vorbim de o persoană egoistă, care, ca politician, își va urma propriile interese.
Cine a fost primul, oul sau găina? Politicianul corupt a născut cetățeanul corupt sau cetățeanul corupt a născut politicianul corupt?
Nu, taxele trebuiesc plătite. De ce? Pentru a reclădi fundația bunului simț distrusă de comuniști. Nu pentru taxe în sine, ci pentru principiu.
O societate fără principii naște o clasă politică fără principii, iar o clasă politică fără pincipii înseamnă haos. Politicienii nu pot rupe cercul, pentru că sunt aleși din rândul nostru. Schimbarea ar trebui să înceapă de jos, nu de sus. Ar trebui să înceapă prin respectul pentru lege, pentru morală și pentru civilizație a fiecăruia.
Respect legea și normele sociale în primul rând ca să mă respect pe mine. Nu există altă cale de schimbare, decât din interior spre exterior.
Din păcate, odată cu scăderea accentuată a calității societății, inevitabil se produce și scăderea calității ofertei politice.
În anii 80 a apărut celebra teorie a geamului spart (teoria Kelling - Wilson - sociologie). Într-un cartier cochet, cu clădiri și blocuri elegante și curate, se crapă un geam. Proprietarul nu și-l înlocuiește. Niște puști carte joacă fotbal mai sparg un geam. Din greșeală, evident. La un moment dat, niște golani văd geamurile sparte și se decid să se distreze spărgând altele. Apoi se decid să decoreze zidurile cu graffiti, trecând și la alte clădiri. Un vecin își aruncă gunoiul pe fereastră, apoi ceilalți vecini încep să facă la fel. În scurt timp, cartierul cochet devine de nerecunoscut.
Seamănă puțin cu un pulover care se deșiră de la un singur fir. Există și o teorie luată din fizică, cea a fluturelui. Cineva călătorește în timp, în era dinozaurilor, și, din greșeală, strivește un fluture. Când se întoarce va găsi o cu totul altă lume, începând de la un biet fluture.
Clasa politică este produsă de noi. Este produsul micilor noastre greșeli. Mici, dar cumulate. De multe ori greșeli vinovate, pentru că știm ce e bine și ce e rău, dar nu ne pasă. Putem spune că avem clasa politică pe care o merităm. Problema e cine întrerupe acest cerc vicios.
Răspunsul e simplu: noi. Cum? Prin respect și prin realizarea că vom contribui la o lume mai bună pentru cei care vin după noi. Puțin câte puțin, bob cu bob. În definitiv zăpada e formată din fulgi care au căzut unul câte unul.