Sari la continut

Spune-ți părerea! Intră alături de noi în comunitatea Republica

Vă invităm să intrați în Comunitatea Republica, grupul de Facebook în care contributorii, cei care își scriu aici ideile, vor sta de vorbă cu tine. Tot ce trebuie să faci este să ceri intrarea în acest spațiu al dialogului.

Explicația unui consilier al guvernatorului BNR pentru „flota” de mașini scumpe de pe străzile Bucureștiului: „Presupun că o parte a acestei abundențe vine inclusiv din evaziune fiscală”

masini de lux - strada

Foto: Inquam Photos / Cornel Putan

Eugen Rădulescu, consilier al guvernatorului BNR, a declarat că prezența unui număr mare de mașini de lux pe străzile Bucureștiului se explică prin dezvoltarea economică puternică a capitalei, sugerând că o parte din această creștere ar putea fi alimentată de practicile masive de evaziune fiscală. 

„Pentru că dezvoltarea economiei românești este puternică, Bucureștiul este vârful de lance al dezvoltării economiei românești și presupun că o parte a acestei abundențe vine inclusiv din evaziune fiscală”, a spus Eugen Rădulescu la emisiunea „În fața ta” de la Digi24, întrebat de ce crede că Bucureștiul este plin de mașini scumpe.

Observația economistului Eugen Rădulescu subliniază o realitate dură: cei care nu își plătesc taxele pot, paradoxal, să contribuie aparent la o parte din creșterea economică, beneficiind de avantaje competitive, în dauna celor care respectă legea.

„În primul rând, economia României este o economie care a mers foarte tare. E posibil ca o parte din această creștere, nu exclud această posibilitate, să fie inclusiv din cauza evaziunii fiscale masive care se practică la noi. Adică cei care nu și-au plătit taxele au putut să crească partea de economie. ( Au crescut consumul.) Nu numai consumul, au crescut și producția. Pentru că dacă nu și-au plătit taxele, au putut să crească producția mai mult. Și noi avem o creștere de producție mare. Să nu uităm că aveam în 1995 - sunt primele date pe care le avem de PIB agregat la nivelul Uniunii Europene -, PIB-ul României a crescut de vreo 15 ori de atunci și până în 2022. (E prima opinie potrivit căreia evaziunea a crescut economia.) Nu, nu, stați puțin. Evaziunea evident că a dus la o creștere a economiei pe seama celorlalți, care nu au făcut asta. Dar asta nu este lăudabil. (Distruge competiția și în final toată lumea pierde, de fapt). În final am fi putut câștiga mult mai mult. Da, asta e adevărat. Am fi putut câștiga mult mai mult”, a spus Eugen Rădulescu.

Pentru o creștere economică durabilă este important ca autoritățile că combată evaziunea fiscală și să încurajeze contribuabilii să se conformeze din punct de vedere fiscal. 

Emisiunea „În fața ta”, moderată de Claudiu Pândaru și Florin Negruțiu, poate fi urmărită sâmbăta și duminica, începând cu ora 14.00.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Valentin check icon
    Problema aceasta este, în primul rând, o problemă morală. Primul lucru pe care ar trebui să-l facem ar fi să acceptăm - cât mai avem timp - că o clasă politică este o imagine amplificată a societății din care provine. Noi suntem țara lui AȘA VREA MUȘCHIU' MEU!. Așa vrea mușchiu' meu să dau muzica tare, pentru că sunt la mine-n casă. Există lege care mă oprește să fac acest lucru? Există, evident. Există respect pentru lege? Nu prea.
    Ceea ce nu se înțelege e că suntem prizonerii unui cerc vicios. Personal, aș da o lege prin care o persoană care: a) dă muzica tare; b) scuipă pe trotuar; c) mege cu mașina pe trotuar și claxonează etc. să nu aibă acces în politică. E clar că vorbim de o persoană egoistă, care, ca politician, își va urma propriile interese.
    Cine a fost primul, oul sau găina? Politicianul corupt a născut cetățeanul corupt sau cetățeanul corupt a născut politicianul corupt?

    Nu, taxele trebuiesc plătite. De ce? Pentru a reclădi fundația bunului simț distrusă de comuniști. Nu pentru taxe în sine, ci pentru principiu.
    O societate fără principii naște o clasă politică fără principii, iar o clasă politică fără pincipii înseamnă haos. Politicienii nu pot rupe cercul, pentru că sunt aleși din rândul nostru. Schimbarea ar trebui să înceapă de jos, nu de sus. Ar trebui să înceapă prin respectul pentru lege, pentru morală și pentru civilizație a fiecăruia.
    Respect legea și normele sociale în primul rând ca să mă respect pe mine. Nu există altă cale de schimbare, decât din interior spre exterior.
    • Like 3
    • @ Valentin
      RazvanP check icon
      Era o tiradă cândva:"politicienii nu provin din alt univers paralel, nu s-au născut imaculat din spuma mării, sunt dintre noi și doar noi suntem responsabili pentru că le acordăm credit!"
      Din păcate, odată cu scăderea accentuată a calității societății, inevitabil se produce și scăderea calității ofertei politice.
      • Like 1
    • @ RazvanP
      Valentin check icon
      Nu pentru că le acordăm credit, ci PENTRU CĂ ÎI PRODUCEM. NOI SUNTEM POLITICIENII. Politicienii sunt imaginea noastră amplificată. Cel care a scuipat vreodată pe stradă poate stârni un lanț cauzal de care nu și-a dat seama: poate fi văzut de un copil care va deveni politician. Copilul va înțelege că scuipatul pe stradă este un lucru obișnuit, și că în general e bine să te comporți cum îți place și cum îți poftește muschiul. La fel ca părintele care trece strada cu copilul prin loc nepermis, după ce anterior l-a dăscălit să nu facă acest lucru.

      În anii 80 a apărut celebra teorie a geamului spart (teoria Kelling - Wilson - sociologie). Într-un cartier cochet, cu clădiri și blocuri elegante și curate, se crapă un geam. Proprietarul nu și-l înlocuiește. Niște puști carte joacă fotbal mai sparg un geam. Din greșeală, evident. La un moment dat, niște golani văd geamurile sparte și se decid să se distreze spărgând altele. Apoi se decid să decoreze zidurile cu graffiti, trecând și la alte clădiri. Un vecin își aruncă gunoiul pe fereastră, apoi ceilalți vecini încep să facă la fel. În scurt timp, cartierul cochet devine de nerecunoscut.

      Seamănă puțin cu un pulover care se deșiră de la un singur fir. Există și o teorie luată din fizică, cea a fluturelui. Cineva călătorește în timp, în era dinozaurilor, și, din greșeală, strivește un fluture. Când se întoarce va găsi o cu totul altă lume, începând de la un biet fluture.
      Clasa politică este produsă de noi. Este produsul micilor noastre greșeli. Mici, dar cumulate. De multe ori greșeli vinovate, pentru că știm ce e bine și ce e rău, dar nu ne pasă. Putem spune că avem clasa politică pe care o merităm. Problema e cine întrerupe acest cerc vicios.

      Răspunsul e simplu: noi. Cum? Prin respect și prin realizarea că vom contribui la o lume mai bună pentru cei care vin după noi. Puțin câte puțin, bob cu bob. În definitiv zăpada e formată din fulgi care au căzut unul câte unul.
      • Like 1
    • @ RazvanP
      Dan check icon
      propagandist rus
      • Like 1
  • Domnul Rădulescu are dreptate dar pentru reducerea evaziunii fiscale nu e suficient să sporim controalele și pedepsele sau mărirea taxelor. Trebuie ca guvernul să arate prin exemplul personal că are grijă foarte mare ce face cu banii din taxe. Antreprenorii își vor spori partea de conformare voluntară când vor vedea câ statul asigură serviciile publice de bază ( șosele, spitale, școli , siguranța publică etc) altfel e greu să-i explici unui antreprenor care muncește zi lumină și are pusă ipotecă pe casă la bancă pentru capitalul de lucru al firmei lui că statul din taxele smulse din firma lui sunt folosite pentru cele 4 pensii speciale ale lui Dorneanu sau ține perfuzia bugetară la gura institutului Levantului ( sinecura lui Constantinescu și a acoliților lui) sau a "Academiei oamenilor de știință" a Ecaterinei Andronescu cu "oameni de știință" ca Ion Iliescu și Anghel Stanciu sau Ion Cristoiu și Nicolae Robu cu indemnizații lunare între 17.000 și 22.000 de lei/lună și care produc doar căcăreze științifice pe bani mulți. Dacă pentru unii cercetători cu adevărat valoroși se putea rezolva problema prin intrarea lor în Academia Română ei au fost folosiți drept fațadă pentru diverși politicieni, ziariști sau masoni de frunte care doar au băgat trompa în bugetul public.
    • Like 3


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult