Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Avertisment dur venit de la consilierul guvernatorului BNR: „Instituțiile statului nu văd nici măcar viloaiele care sunt construite peste tot de oameni care n-au niciun fel de venit. România a ajuns la un fabulos 37% din sumele care ar trebui să fie încasate la TVA, care n-a ajuns niciodată la buget”

Eugen Radulescu

Foto: Inquam Photos / George Călin

În societatea românească există o discrepanță tot mai evidentă între contribuabilii cinstiți și cei care evită plata taxelor, susține economistul Eugen Rădulescu, consilier al guvernatorului BNR, într-un interviu pentru emisiunea „În fața ta” de la Digi24.

„Cred că fractura cea mai mare este între cei care muncesc și-și plătesc taxele și cei care nu-și plătesc taxele. Nu și le plătesc nu pentru că fac niște lucruri cine știe ce, ci pentru că au protecția corespunzătoare din partea celor care nu reușesc vreodată să-i verifice”, a declarat Eugen Rădulescu.

Deși toate guvernele post-decembriste din România au avut ca țintă, la nivel declarativ, o mai bună încasare a veniturilor la bugetul de stat, din cauza evaziunii fiscale peste o treime din veniturile din TVA nu ajung să fie încasate la bugetul de stat, în timp ce în Bulgaria rata neîncasării TVA este de doar 5%, a amintit Eugen Rădulescu.

„Instituțiile statului nu văd nici măcar vilele, viloaiele care sunt construite peste tot. Avem o grămadă de oameni care n-au niciun fel de venit, dar au asemenea imobile”

„România a ajuns la un fabulos 37%, din sumele care ar trebui să fie încasate la TVA, care n-a ajuns niciodată la buget. Vorbim, anul trecut, de 9,7 miliarde de euro - sumă care nu a fost încasată. Asta înseamnă 2% din PIB, echivalentul întregului impozit pe salarii. Bulgaria a ajuns la 5%, sumă neîncasată din TVA”, a afirmat Eugen Rădulescu. O explicație pentru succesul vecinilor de la sud de Dunăre în materie de reducere a gap-ului TVA - diferența dintre TVA-ul care ar trebui încasat și cel încasat efectiv - este faptul că Bulgaria a reușit să pună în practică proiectul cu Banca Mondială privind informatizarea autorității fiscale, în timp ce în România lucrurile încă tărăgănează.

Moderator: Unde se văd, în societate, banii aceștia care nu ajung la bugetul de stat?

Eugen Rădulescu: Păi se văd, să știți. Ați vorbit despre mașinile acelea de lux. Ele sunt cumpărate, nu sunt furate. Mașinile acestea au venit de undeva. Avem un candidat la București care are nu știu câte mașini de lux. 

Moderator: Dar instituțiile statului nu văd mașinile astea de lux care circulă prin București?

Eugen Rădulescu: Am impresia că instituțiile statului nu văd nici măcar vilele, viloaiele care sunt construite peste tot și avem o grămadă de oameni care n-au niciun fel de venit, dar au asemenea imobile. 

 „O comună mică avea înainte șapte funcționari publici, acum are 27”

Totodată consilierul guvernatorului BNR a amintit că țara noastră se clasează pe un „glorios prim loc” în Uniunea Europeană cu peste 36% din veniturile bugetare care se duc pe salarii în sectorul public, în timp ce media Uniunii Europene este de 24%. „Lângă noi sunt Bulgaria, Malta și Lituania, adică țări mult mai mici decât România, unde e normal să fie costuri mai mari cu administrația publică, Dar noi suntem pe primul loc glorios, cu peste o treime din cheltuieli”, explică Eugen Rădulescu.

O soluție de reducere a deficitului bugetar ar fi, în opinia consilierului guvernatorului băncii centrale, reducerea costurilor pe care le generează unitățile administrativ-teritoriale.

„Avem comune în care salariile personalului de la primărie sunt de 3-4 ori mai mari decât toate veniturile pe care le obține localitatea respectivă. Discutam chiar cu niște domni care se ocupă cu domeniul și care îmi spuneau că o comună mică avea înainte șapte funcționari publici, acum are 27”, spune Eugen Rădulescu, observând că, pe fondul scăderii populației și al faptului că suntem și în Uniunea Europeană și avem și mult mai multă informatizare, efectul ar trebui să fie contrariul - reducerea numărului de funcționari publici.

„E o diferență majoră între ceea ce spune de foarte multe ori guvernul și ceea ce face”, a concluzionat consilierul guvernatorului BNR.

Emisiunea „În fața ta”, moderată de Claudiu Pândaru și Florin Negruțiu, poate fi urmărită sâmbăta și duminica, începând de la ora 14.00.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • "[...] viloaiele care sunt construite peste tot de oameni care n-au niciun fel de venit.".
    Au venituri, însă nedeclarate. Sau îi cheamă Tamara (sau asemănător).
    Ar trebui să aplicăm sistemul american: văd că vecinului îi apar în curte palate, mașini, piscine, iahturi, elicoptere și știu că nu e vreun Bill Gates? Ok. Mesaj la ANAF să vină să verifice dacă vecinul poate justifica toate valorile și dacă și-a plătit toate taxele și impozitele. Nimic mai simplu.
    La noi însă e pe masa lui Iohannis un proiect de reglementare care să permită hoților să fure până la un milion de euro (mda, hoții lucrează cu euro, nu cu lei), fără să fie trași de mânecă dacă dau banii înapoi. Dacă nu sunt prinși, rămân în continuare negustori cinstiți.
    Asta e țara educată în care trăim!
    • Like 0
  • Un biet roman ,s-a prezentat la ghiseul ANAF si se adreseaza , functionarei spunand ;
    --Doamna , pai eu am venit ca ,nu am venit !!
    • Like 0
  • Mihai check icon
    Cum este trecut cu vederea si faptul ca exista comune care nu isi pot sustine cheltuielile cu personalul pentru ca sunt interese politice acolo, la fel se intampla si cu evazionistii iar cand este nevoie de mai multi bani se cresc taxele celor care deja se conformeaza. Reversul medaliei este ca in acest mod creste diferenta intre cei cinstiti si evazionisti care sunt stimulati si mai mult sa continue pe calea ilicita, cu sprijin politic, evident.
    • Like 3
    • @ Mihai
      Marea Evaziune ,este peste tot , dar ne facem ca nu vedem .Sa incepem cu Marea Evaziune din Pietele Agro-Alimentare , unde vanzatorii tuciurii fac comertul asa cum vor ei ,Cumpara marfa adusa cu tyrul , si se dau mari producatori agricoli ,
      In primul rand as pune pe lista Marilor Evazionistii ,,
      Popii bor -fani , sunt cei care ,pretind ,mai mult sau mai putin ,bani ptr serviciile religioase si NU elibereaza Bonul fiscal . Recent am fost la o inmormantare ,unde fam ,,cam mandri sau incezuti au ,,,invitat 3 popici bor, si care au fost remunerati cu cate 5 sute ,fiecare ptr 30 min ,,,,,batut din gura ,,
      --Apoi ar mai fi de completat multe ,multe activitati !
      --Medicii stomatologi ,
      ---Mecanicii auto ,vulcanizatorii ,etc etc,,
      • Like 0
  • Vladix check icon
    Impozitarea la declaratia de venit ar putea rezolva in mare parte aceasta problema
    • Like 2
    • @ Vladix
      Si daca nu declar nimic nu trebuie sa platesc nimic?
      • Like 1
    • @ Silviu Pop Sese
      Mhai Nai check icon
      Daca declari ca n-ai nimic dupa ce te dai jos dintr-un Jaguar.....ma mai gandesc.
      • Like 0


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult