Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Fără un Pilon II de pensii puternic, piața de capital din România și-ar pierde avântul

Diversificarea este un termen atât de familiar când vine vorba de finanțele personale, încât cu toții am auzit sfatul: „Nu-ți pune toate ouăle într-un singur coș”. Conceptul ar trebui să fie cu atât mai important atunci când discutăm despre pensii. Pe măsură ce populația îmbătrânește, iar în multe țări chiar scade, foarte puține sisteme tradiționale de pensii publice sunt sustenabile pe termen lung. Este nevoie ca acestea să fie suplimentate de scheme de pensii private – care sunt create pentru a împărți cu statul rolul social de a asigura un venit contribuabililor ajunși la vârsta pensionării, reducând astfel riscul dependenței față de o singură sursă de venit.

În al doilea rând, diversificarea este relevantă și pentru dezvoltarea economică, aceasta fiind imposibilă în lipsa unui sector financiar solid, al cărui rol este să atragă economii locale și să investească aceste resurse în companii dornice să își finanțeze creșterea pe termen lung. Iar fondurile de pensii private joacă un rol esențial în cadrul oricărei piețe de capital – şi cu atât mai mult în România, care este departe de a-și atinge potențialul și căreia îi lipsește o bază diversificată de investitori. 

Cu intrări de 9 miliarde lei (1,9 miliarde euro) pe an, fondurile de pensii din Pilonul II dețin 20% din free-float-ul Bursei de Valori de la București (BVB), în timp ce investițiile lor reprezintă 15% din lichiditatea zilnică a acesteia. Peste 90% din bani sunt investiți în active românești, astfel încât ele nu doar susţin bursa, dar și oferă capitalul atât de necesar companiilor care vor să se dezvolte și să își extindă afacerile. Fondurile de pensii din Pilonul II sunt, în general, o componentă critică a oricărei oferte publice inițiale (IPO), nu numai pentru că pot subscrie pachete mari de acţiuni, ci și pentru că orice companie nouă care accesează piața de capital câștigă încrederea mai multor investitori odată ce fondurile de pensii cumpără participații în ea.

Mai mult, există o multitudine de studii, precum cele publicate de Comisia Europeană, FMI, OCDE, dar și de numeroși analiști financiari, care arată faptul că fondurile de pensii din Pilonul II din România sunt, încă de la înființarea lor, în urmă cu 10 ani, unele dintre cele mai performante instituții financiare din țară și din UE.

Având în vedere că au scopul de a asigura o sursă de venit pentru persoanele care vor ieși la pensie într-o perioadă chiar de 30-40 de ani, fondurile de pensii investesc pe un orizont de timp foarte îndelungat. Ca atare, acestea analizează atent oportunitățile de investiții, iar companiile în care investesc pot conta pe parteneri stabili. Din acest motiv, performanţa acestor fonduri nu poate fi analizată în funcţie de fluctuaţiile pe termen scurt ale pieţei sau prin raportarea la evoluţia unei singure companii din portofoliul lor.

Toate discuțiile aprinse din ultimile luni despre soarta pensiilor din Pilonul II au dus la creșterea volatilității bursei locale, însă, din fericire, nu au afectat fondurile de pensii private. Cu toate acestea, pe măsură ce incertitudinea persistă, în paralel cu perspectiva unei decizii de reducere a nivelului contribuțiilor viitoare – care deja au fost plafonate la 3,75% în loc să fi ajuns la 6% în 2018, pragul stabilit acum un deceniu – efectele negative ar putea deveni ireversibile, generând scăderea veniturilor viitorilor pensionari și punând frână dezvoltării atât de necesare a pieței de capital din România.

Este greu de crezut că aceasta este moștenirea pe care orice Guvern ar vrea să o lase în urma sa.

Fondurile de pensii din România și Bursa de la București are trebui să se dezvolte împreună, atrăgând mai multe companii pe piața de capital, strângând fonduri pentru a finanța viitoare proiecte de dezvoltare, creând locuri de muncă și, având astfel un efect pozitiv asupra creșterii economiei locale.

Pentru viitori pensionari, aceste fonduri pot însemna un venit suplimentar sustenabil, care se va adăugapensiei de la stat. De asemenea, nu ar trebui să uităm următorul aspect: contribuțiile la fondurile de pensii din Pilonul II sunt proprietatea personală a fiecăruia dintre noi – în cazul unui eveniment neașteptat, familiile au dreptul să primească suma cu care am contribuit până la momentul respective. Acest lucru nu este valabil și pentru contribuțiile la Pilonul I. Aceasta este diversificare cu asigurare de viață ca bonus. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Ionel check icon
    Noua lege a pensiilor, de care se face vorbire de doi ani de zile, ar putea fi un bun prilej de a muta centrul de greutate in alocarea banilor pentru pensii de la stat la privat. Poate se gaseste cineva (un partid, parlamentar...) sa initieze propunerea de a da posibilitatea angajatului sa opteze pentru a vira la pilonul 2 pana la 50 % din banii pentru asigurari sociale (din cei 25 % care merg la CAS ), cu diminuarea corespunzatoare, asumata, a procentului la pilonul 1 !!!!! In acest fel, partidele politice nu ar mai folosi votul pentru castigarea de alegeri prin promisiuni care mai de care mai fantasmagorice !!! Retineti ca legea asta de care se face asa mare tapaj nu va fi aplicata in forma asta, parerea mea !
    • Like 0
  • Ar trebui sa mentioneze autorul ca 60% din bani se duc in titluri de stat .

    Lasand terminologia pompoasa la o parte, ce se intampla e ca prin pilonul 2 o parte din banii care ar trebui sa ajunga la bugetul asigurarilor sociale nu ajung acolo , ci in pusculita investitorilor , generand deficit desigur. Apoi statul se imprumuta ,ca se acopere acea gaura ,de la fondurile de pensii private . Deci o mare parte din banii pe care ii genereaza pilonul 2 sunt de fapt tot banii fericitului angajat roman :))

    E o afacere fantastica: dai unuia niste bani sa aiba grija de ei , iar el ti-i da tot tie cu dobanda . Apoi, pentru ca-i baiat fain, imparte cu tine profitul .

    http://www.ziare.com/pensii/pensie-privata/in-ce-au-investit-fondurile-de-pensii-din-pilonul-ii-cea-mai-mare-pondere-o-au-de-departe-titlurile-de-stat-1512503
    • Like 1
    • @ Claudiu1989
      Exact! Si daca vine un guvern competent, care duce deficitul la 0 (da, este posibil), piloanele astea raman cu buza umflata. Pilonul 2 e o struto camila socialista. E mai ok decat pilonul I dar nu asa buna ca pilonul III. Intr-un stat cu adevarat performant, care tine la cetatean, ar exista doar un pilon de pensii privat, la care se contribuie voluntar. Iar ca randamentele sa fie ok si contextul economic stabil, inclusiv pe termen lung, banca centrala si bancile comerciala nu ar mai putea tipari/crea moneda fara acoperire.
      • Like 0


Îți recomandăm

Ferma Cernat

În ciuda tuturor costurilor și dificultăților, am simțit la acești oameni o dragoste profundă pentru pământul care ne hrănește pe toți. „Banii au un singur dezavantaj: nu se pot mânca”, râde dl. Moldovan.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Shelly la BT Talks

În cel mai nou episod al podcastului economic al Băncii Transilvania, BT Business Talks, am stat de vorbă cu Andrei „Selly” Șelaru despre transformarea din creator de conținut în antreprenor, despre Beach, Please și despre Nibiru – proiectul unei stațiuni private lângă Costinești, gândită ca o platformă de divertisment cu standarde unitare, mix de evenimente și o infrastructură permanentă.

Citește mai mult

Guvernul Ciolacu 2 și Iohannis

Efectele catastrofale ale guvernului-rotativă, cu premierii Ciucă - Ciolacu și miniștrii de Finanțe Cîciu - Boloș, ultimii învârtiți apoi pe la Fonduri Europene, se văd cu ochiul liber. În 2025, 7% din veniturile bugetare totale merg spre plata dobânzilor pentru datoriile contractate de România, față de 5% în 2024.

Citește mai mult

 Chris M

Pentru Chris Simion-Mercurian, scriitoarea și regizoarea de teatru care a pornit visul, și pentru partenerul ei, Tiberiu Simion-Mercurian, întreaga călătorie a însemnat nouă ani de eforturi, sacrificii și momente de criză, dar și întâlniri și emoții imposibil de trăit altfel. „Nouă ani a durat. A început în 2016. A fost foarte complicat. Și foarte impredictibil.

Citește mai mult

Theodor Paleologu, diplomat și președinte al Fundației Paleologu. Foto: Inquam Photos / Bogdan Buda

Pe fondul ascensiunii extremismului la nivel mondial, mulți se întreabă acum ce s-a întâmplat cu societatea și de unde a ieșit la lumină ura aceasta aproape perceptibilă fizic între oameni care nici nu se cunosc personal. Căci trăim, iată, vremuri în care amenințarea și injuriile sunt elemente la ordinea zilei. Mulți aproape că le ignoră, pentru că, pe nesimțite, ele s-au normalizat. Drumul de aici la agresivitate fizică e scurt. Și asupra acestui pericol atrag atenția mulți oameni ai cărților, care știu din istorie ce se întâmplă cu societățile în astfel de perioade.

Citește mai mult