Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

Fără un Pilon II de pensii puternic, piața de capital din România și-ar pierde avântul

Diversificarea este un termen atât de familiar când vine vorba de finanțele personale, încât cu toții am auzit sfatul: „Nu-ți pune toate ouăle într-un singur coș”. Conceptul ar trebui să fie cu atât mai important atunci când discutăm despre pensii. Pe măsură ce populația îmbătrânește, iar în multe țări chiar scade, foarte puține sisteme tradiționale de pensii publice sunt sustenabile pe termen lung. Este nevoie ca acestea să fie suplimentate de scheme de pensii private – care sunt create pentru a împărți cu statul rolul social de a asigura un venit contribuabililor ajunși la vârsta pensionării, reducând astfel riscul dependenței față de o singură sursă de venit.

În al doilea rând, diversificarea este relevantă și pentru dezvoltarea economică, aceasta fiind imposibilă în lipsa unui sector financiar solid, al cărui rol este să atragă economii locale și să investească aceste resurse în companii dornice să își finanțeze creșterea pe termen lung. Iar fondurile de pensii private joacă un rol esențial în cadrul oricărei piețe de capital – şi cu atât mai mult în România, care este departe de a-și atinge potențialul și căreia îi lipsește o bază diversificată de investitori. 

Cu intrări de 9 miliarde lei (1,9 miliarde euro) pe an, fondurile de pensii din Pilonul II dețin 20% din free-float-ul Bursei de Valori de la București (BVB), în timp ce investițiile lor reprezintă 15% din lichiditatea zilnică a acesteia. Peste 90% din bani sunt investiți în active românești, astfel încât ele nu doar susţin bursa, dar și oferă capitalul atât de necesar companiilor care vor să se dezvolte și să își extindă afacerile. Fondurile de pensii din Pilonul II sunt, în general, o componentă critică a oricărei oferte publice inițiale (IPO), nu numai pentru că pot subscrie pachete mari de acţiuni, ci și pentru că orice companie nouă care accesează piața de capital câștigă încrederea mai multor investitori odată ce fondurile de pensii cumpără participații în ea.

Mai mult, există o multitudine de studii, precum cele publicate de Comisia Europeană, FMI, OCDE, dar și de numeroși analiști financiari, care arată faptul că fondurile de pensii din Pilonul II din România sunt, încă de la înființarea lor, în urmă cu 10 ani, unele dintre cele mai performante instituții financiare din țară și din UE.

Având în vedere că au scopul de a asigura o sursă de venit pentru persoanele care vor ieși la pensie într-o perioadă chiar de 30-40 de ani, fondurile de pensii investesc pe un orizont de timp foarte îndelungat. Ca atare, acestea analizează atent oportunitățile de investiții, iar companiile în care investesc pot conta pe parteneri stabili. Din acest motiv, performanţa acestor fonduri nu poate fi analizată în funcţie de fluctuaţiile pe termen scurt ale pieţei sau prin raportarea la evoluţia unei singure companii din portofoliul lor.

Toate discuțiile aprinse din ultimile luni despre soarta pensiilor din Pilonul II au dus la creșterea volatilității bursei locale, însă, din fericire, nu au afectat fondurile de pensii private. Cu toate acestea, pe măsură ce incertitudinea persistă, în paralel cu perspectiva unei decizii de reducere a nivelului contribuțiilor viitoare – care deja au fost plafonate la 3,75% în loc să fi ajuns la 6% în 2018, pragul stabilit acum un deceniu – efectele negative ar putea deveni ireversibile, generând scăderea veniturilor viitorilor pensionari și punând frână dezvoltării atât de necesare a pieței de capital din România.

Este greu de crezut că aceasta este moștenirea pe care orice Guvern ar vrea să o lase în urma sa.

Fondurile de pensii din România și Bursa de la București are trebui să se dezvolte împreună, atrăgând mai multe companii pe piața de capital, strângând fonduri pentru a finanța viitoare proiecte de dezvoltare, creând locuri de muncă și, având astfel un efect pozitiv asupra creșterii economiei locale.

Pentru viitori pensionari, aceste fonduri pot însemna un venit suplimentar sustenabil, care se va adăugapensiei de la stat. De asemenea, nu ar trebui să uităm următorul aspect: contribuțiile la fondurile de pensii din Pilonul II sunt proprietatea personală a fiecăruia dintre noi – în cazul unui eveniment neașteptat, familiile au dreptul să primească suma cu care am contribuit până la momentul respective. Acest lucru nu este valabil și pentru contribuțiile la Pilonul I. Aceasta este diversificare cu asigurare de viață ca bonus. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Ionel check icon
    Noua lege a pensiilor, de care se face vorbire de doi ani de zile, ar putea fi un bun prilej de a muta centrul de greutate in alocarea banilor pentru pensii de la stat la privat. Poate se gaseste cineva (un partid, parlamentar...) sa initieze propunerea de a da posibilitatea angajatului sa opteze pentru a vira la pilonul 2 pana la 50 % din banii pentru asigurari sociale (din cei 25 % care merg la CAS ), cu diminuarea corespunzatoare, asumata, a procentului la pilonul 1 !!!!! In acest fel, partidele politice nu ar mai folosi votul pentru castigarea de alegeri prin promisiuni care mai de care mai fantasmagorice !!! Retineti ca legea asta de care se face asa mare tapaj nu va fi aplicata in forma asta, parerea mea !
    • Like 0
  • Ar trebui sa mentioneze autorul ca 60% din bani se duc in titluri de stat .

    Lasand terminologia pompoasa la o parte, ce se intampla e ca prin pilonul 2 o parte din banii care ar trebui sa ajunga la bugetul asigurarilor sociale nu ajung acolo , ci in pusculita investitorilor , generand deficit desigur. Apoi statul se imprumuta ,ca se acopere acea gaura ,de la fondurile de pensii private . Deci o mare parte din banii pe care ii genereaza pilonul 2 sunt de fapt tot banii fericitului angajat roman :))

    E o afacere fantastica: dai unuia niste bani sa aiba grija de ei , iar el ti-i da tot tie cu dobanda . Apoi, pentru ca-i baiat fain, imparte cu tine profitul .

    http://www.ziare.com/pensii/pensie-privata/in-ce-au-investit-fondurile-de-pensii-din-pilonul-ii-cea-mai-mare-pondere-o-au-de-departe-titlurile-de-stat-1512503
    • Like 1
    • @ Claudiu1989
      Exact! Si daca vine un guvern competent, care duce deficitul la 0 (da, este posibil), piloanele astea raman cu buza umflata. Pilonul 2 e o struto camila socialista. E mai ok decat pilonul I dar nu asa buna ca pilonul III. Intr-un stat cu adevarat performant, care tine la cetatean, ar exista doar un pilon de pensii privat, la care se contribuie voluntar. Iar ca randamentele sa fie ok si contextul economic stabil, inclusiv pe termen lung, banca centrala si bancile comerciala nu ar mai putea tipari/crea moneda fara acoperire.
      • Like 0


Îți recomandăm

articol audio
play icon mic icon străzi in Bucuresti - iarnă 2026

„Poliția rutieră e ca și cum nu ar exista în România, nu are cine să aplice legile. E un fel de Mad Max pe străzi, sub blânda oblăduire a autorităților. Deficitul de infrastructură este și el important, însă vine pe planul 2.” (Circulație în condiții de iarnă în București, ianuarie 2026/ Foto: Inquam Photos / George Călin)

Citește mai mult

pod Bulgaria - Romania

Trebuie începută o relație mult mai pragmatică, cu rezultate concrete, cu Bulgaria și dezvoltate atât relațiile bilaterale cât și schimburile comerciale între cele două țări. Ar fi de dorit să renunțam la aerul de condescendență cu care tratăm Bulgaria și cetățenii săi. În competiția inerentă cu Bulgaria nu stăm prea bine. Am ales câțiva indicatori cu scopul de a avea o imagine care să reliefeze punctele tari și slabe ale fiecărei țări. foto: Profimedia

Citește mai mult

Contribuabili la coadă la impozite

Hotărât lucru, impozitele locale pe proprietăți imobiliare și autoturisme e subiectul care-i preocupă cel mai mult pe cetățenii români, în primele săptămâni din 2025. (Foto: Alex Nicodim/ Inquam Photos)

Citește mai mult