Sari la continut

Încearcă noul modul de căutare din Republica

Folosește noul modul inteligent de căutare din Republica. Primești rezultate în timp ce tastezi și descoperi ceea ce te interesează filtrat pe trei categorii: texte publicate, contributori și subiecte. Încearcă-l și spune-ne cum funcționează, părerea ta ne ajută.

Fie să renască!... Despre Timișoara, dincolo de pliante turistice: ce are, ce-i lipsește

Timisoara - FB

„Și cum v-a plăcut la noi?…” a fost întrebarea pe care am auzit-o cel mai des în aceste zile. Sunt pentru a doua oară în Timișoara în acest an, de fapt a doua oară în viața mea în acest oraș cu o istorie și o arhitectură fascinante.

Surpriza neașteptată a acestor zile a fost Ludovic Satmari (foto), un om pasionat de acest oraș cu care am luat străzile la pas, reconstituind istoria Timișoarei, atât cea vizibilă (în clădirile de deasupra), cât și cea invizibilă (de sub pavelele străzilor pietonale, unde șed depozitate povestea și zidurile cuceririlor succesive, printre care și rămășițele unui oraș turcesc, cu moschee și hammam).

Regenerarea urbană este una dintre pasiunile mele, drept care am apreciat că timișorenii au fost suficient de deștepți să-și facă vaste zone pietonale, unde au apărut restaurante, cafenele și librării. Cum dispar mașinile, încep să apară oamenii, iar atmosfera, chiar și-ntr-o zi friguroasă de decembrie este caldă și tihnită.

Marele neajuns al orașului este că a fost ocolit de bani ( inclusiv europeni) și de aspirația de a deveni un oraș turistic. Până să fi devenit Capitală culturală europeană, nu știu câți români și-ar fi făcut un city break la Timișoara (orașul nu se află nici acum în top 10 destinații turistice interne). Cu toate astea, ultimul an pare să fi mișcat ceva. Orașul a avut aproape un milion de vizitatori, mulți dintre ei venind special la minunata expoziție Brâncuși, despre care v-am povestit data trecută. În fiecare weekend vin zeci de autocare de turiști sârbi. O ziaristă din Serbia mi-explicat că înainte sârbii nu veneau „pentru că n-aveau ce face în România și românii veneau la Belgrad, acum trendul s-a inversat”. Între timp, pentru vecinii noștri, în Timișoara a apărut seducția capitalistă: mall-ul. Turismul sârbesc în Timișoara e un turism de shopping, dar ușor-ușor unii încep să aleagă și câte un tur cultural ghidat sau câte o excursie culinară, iar alții își prelungesc la un întreg weekend șederea în Timișoara, ceea ce înseamnă bani în plus în industria horeca. Cineva îmi spunea că au apărut în ultimul an multe localuri noi, care au început să ofere mic dejun și chiar… brunch, ca în marile orașe turistice. Primarul Fritz mi-a spus că patru lanțuri internaționale vor deschide hoteluri noi în oraș, pentru că intuiesc o schimbare în obiceiurile de consum ale celor care vin în oraș. Iar anul viitor ar urma să se facă două expoziții cu potențial de turism cultural: una Picasso și una Monet. În fine, orașul își va depune candidatura să devină capitală gastronomică europeană.

Ce cred eu că are nevoie însă ca de aer sunt vreo câteva sute de milioane de euro cu care să renoveze minunățiile de clădiri aflate acum în paragină (inclusiv Castelul Huniade, construit la 1308 de Carol Robert de Anjou și reconstruit în 1443 de Ioan de Hunedoara) și un festival-ancoră mare, cum au Clujul și Sibiul și cum încearcă acum Brașovul.


Și un ultim cuvânt despre oameni: aroganța bănățeană (că ei sunt „fruncea”) s-ar putea să fie un mit, pentru că eu n-am simțit-o nicăieri. Dimpotrivă, lume pașnică, prietenoasă, tolerantă, deschisă la dialog, într-un oraș multicultural care merită o nouă renaștere.


Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Orasul are cladiri frumoase (multe asteapta sa fie renovate, iar Primaria nu face deloc lucrul mai usor), parcuri generoase in zona centrala, librarii care se iau la intrecere, Zone in care te poti plimba cu placere, si in centru dar si in anumite cartiere mai indepartate de centru (dintre acestea, preferatele mele fiind Mehala si Ronat). Are o orchestra a Filamonicii destul de buna, un Teatru National fara pretentii, despre opera si opereta nu ma pronunt. De cafenele / restaurante nu duce lipsa - dar mai trebuie lucrat la calitate si mai ales la raportul calitate/pret).

    Trebuie sa-si gaseasca solutii mai bune de trafic, curatenie si poluare.

    Din punctul meu de vedere, ca locuitor al orasului, primul neajuns la care ma gandesc tine de faptul ca este oras de campie. Muntii sunt departe. Nu prea exista zone de interes turistic in afara orasului, in apropiere. Un turist care vine in Timisoara - vine pentru oras si atat (excludem categoria "turistului de mall", nu cred ca asta urmareste sa atraga un "oras turistic"). Daca a venit o data, posibil sa-i fi placut zonele centrale, dar e greu de crezut ca va fi motivat sa revina prea curand. Nu prea are ce face turistul. Cate cafele poti sa bei si cat sa tot mananci ?

    Sa luam, spre comparatie, turistul care merge la Sibiu. Pe langa plimbarile prin centrul vechi, poate petrece cateva ore la Muzeul Astra printre minunate case taranesti vechi, poate ajunge intr-o ora la Paltinis sau in tot atata timp la Porumbacu de Sus (in marginea muntilor Fagaras), poate ajunge in doar jumatate de ora la Cisnadioara si Cisnadie (cu niste monumente istorice frumoase), poate vizita satele din Marginimea Sibiului cu sau fara biserici fortificate etc. etc. Poate petrece o saptamana in zona fara sa se plictiseasca.

    Zona din jurul Brasovului e chiar mai ofertanta - centrul vechi, satele sasesti, Rasnov cu burgul-cetate de pe deal, sanctuarul de ursi Libearty Zarnesti, muntii Piatra Craiului, Bucegi si Ciucas, culoarul Rucar-Bran etc. etc.

    Constanta este la mare. Oradea - pe langa un centru foarte-foarte frumos, are apele termale (din oras si de la Baile Felix), Cluj - este aproape de Apuseni, nu teribil sa spectaculos, dar poti gasi alternative de petrecere a timpului, in afara de baut cafele prin oras.

    Pentru a atrage turistul, Timisoara nu se poate folosi de mai nimic din afara orasului insusi. Asta e un handicap serios. Ar trebui sa devina a naibii de frumoasa, sa tinda spre perfectiune, a hell of a city, pentru a aspira la statutul de "oras turistic".
    • Like 0
    • @ Mihnea Radu
      mhm check icon
      Oamenii vin si pentru oferta culturala - muzee, expozitii, concerte. Turismul urban chiar nu tine aproape deloc cont de natura. V-ati plimbat vreodata prin natura la Amsterdam sau Paris sau New York?
      • Like 0
  • Mihai check icon
    Restaurante si cafenele erau in zona centrala inainte sa se extinda zona pietonala si probabil ca erau mai accesibile pentru ca se putea parca in apropiere. Acum lumea merge mai mult inspre periferie, suburbii sau mall-uri unde sunt locuri de parcare disponibile.
    • Like 0
  • Și eu m-am îndrăgostit de Timișoara. Centrul pietonal cu cele trei piețe și străzile adiacente nu au egal în România. Nici Sibiul, nici Clujul, nici Brașovul și, ei bine da, nici capitala, În plus multă vegetație, frumoase parcuri, molcomii timișoreni, civilizați, amabili și o bună stare evidentă. A fost și cred că este și acum, un oraș bogat. Mărturie stau multele palate, frumoasele, clădiri burgheze și o arhitectură care îți încântă ochiul. Ați postat o imagine cu una din clădirile care pe mine m-a dus cu gândul la Gaudi. Este cu adevărat păcat că nu intră în circuitul cultural european, Am stat 10 zile aici și am auzit aproape în exclusivitate numai limba română într-un oraș cosmopolit.
    • Like 0
  • Mhai Nai check icon
    Inainte de a visa la milioane de euro din fonduri externe, Primaria Timisoara ar trebui, daca tot nu-i ajuta, macar sa le permita proprietarilor cladirilor istorice sa le renoveze.
    In schimb, nu doar ca nu-si plateste partea in cazul proprietatilor detinute, dar baga o gramada de bete-n roate. Si toate se rezolva doar in justitie. Stim cat dureaza.
    • Like 0


Îți recomandăm

Centrul Pompidou

Francezii anunță, sub patronajul președintelui Emmanuel Macron, deschiderea pe 27 martie a celei mai mari expoziții Brâncuși de până acum, iar un vin românesc a fost ales drept vinul oficial al evenimentului inaugural: Jidvei. (Profimedia Images)

Citește mai mult

Familia Mirică

„Eu, soția, mama și tata. Mai nou, sora și cumnatul care au renunțat să lucreze într-o firmă mare de asigurări ca să ne ajute cu munca pământului. Au fugit din București și au venit la fermă, pentru că afacerea are nevoie de forțe proaspete. Și cei 45 de angajați ai noștri, pe care-i considerăm parte din familie”. Aceasta este aritmetica unei afaceri de familie care poate fi sursă de inspirație pentru toți tinerii care înțeleg cât de mult a crescut valoarea pământului în lumea în care trăim.

Citește mai mult

Dan Byron

Într-un dialog deschis, așa cum sunt și majoritatea pieselor scrise de el, Daniel Radu, cunoscut mai degrabă ca Dan Byron, a vorbit recent la podcastul „În oraș cu Florin Negruțiu” despre copilăria sa, cântatul pe străzi la vârsta de 16 ani, amintirile mai puțin plăcute de la Liceul Militar de Muzică, dar și despre muzica sa și publicul ei întinerit. (Foto: Cristi Șuțu)

Citește mai mult