„Tata a murit de cancer și mi-am spus că niciodată n-o să le dau oamenilor care-mi trec pragul mâncare care să le facă rău”, îmi spune.

Între 1 și 5 iulie, Timișoara găzduiește cea de-a 14-a ediție JAZZx, un festival care a refuzat constant să trateze jazzul ca pe un gen muzical destinat exclusiv cunoscătorilor. În schimb, l-a folosit ca punct de întâlnire între lumi diferite: între generații, între stiluri muzicale și între publicuri care altfel poate nu s-ar fi întâlnit niciodată.

Primele două zile, 1 și 2 iulie, sunt rezervate secțiunii JAZZx NOW, găzduită la Iulius Town, dedicată proiectelor emergente. Pe această scenă vor urca Tanhai Collective, Charlotte Colace, Anton de Bruin, Banda da Amizade, Giga Jazz Machine 3000, George Vizitiu Trio și Muzica Militară a Brigăzii 18 ISR.

„JAZZx începe în fiecare an la șase dimineața cu acorduri de pian. Rezonanțe de acordaj, aproape tăcute, dar care pentru mine înseamnă că toate lucrurile sunt la locul lor. Că suntem pregătiți.”

Timișoara e pe cale să devină mai populară pe hârtie, însă e bine de știut că Timișoara e încă departe de o capitală europeană. Delăsarea se întrevede în zecile de clădiri lăsate de izbeliște, în lipsa parcurilor amenajate, a toaletelor publice, a atitudinii uneori superioare și mai ales în lipsa infrastructurii. (Foto: Virgil Simionescu/ Inquam Photos)

“Trieste seamănă mult cu Timişoara voastră!” mi-a spus Mauro după o oră în care am admirat pieţele şi străduţele oraşului de pe malul Adriaticii, ascultând poveştile pe care el mi le împărtăşea cu evidentă dragoste pentru oraşul său, aproape toate legate de spaţiul Europei Centrale pe care o ocupa odinioară Imperiul Habsburgic. Foto - Inquam Photos/ Cornel Putan

„Cred că e nevoie și ca generația în vârstă, mult mai credibil decât pot să o fac eu, din auzite, dar generația în vârstă să spună povești personale despre cum a fost să stai la coadă, să șoptești acasă, să-ți fie teamă să spui ceva negativ despre nu știu cine din oraș...”, a spus primarul Timișoarei.

Capitala europeană în 2023, Timișoara a reușit să ridice în acest an cortina de fier care există în multe minți din Europa de vest, ce consideră România și Bulgaria țări de la periferia Uniunii Europene, aducătoare de probleme, nu de soluții în blocul comunitar, vede primarul Timișoarei, Dominic Fritz.

Regenerarea urbană este una dintre pasiunile mele, drept care am apreciat că timișorenii au fost suficient de deștepți să-și facă vaste zone pietonale, unde au apărut restaurante, cafenele și librării. Cum dispar mașinile, încep să apară oamenii, iar atmosfera, chiar și-ntr-o zi friguroasă de decembrie este caldă și tihnită.

Dominic Fritz s-a indigenat în acest oraș-simbol al României democratice în calitate de voluntar străin în acțiuni misionare pentru copiii din cartierul Freidorf și de activist într-un program de „mentorat pentru adulți cu dizabilități intelectuale”. (Dominic Fritz a cântat la pian Deșteaptă-te, române!/ foto captură video)