Timișoara e pe cale să devină mai populară pe hârtie, însă e bine de știut că Timișoara e încă departe de o capitală europeană. Delăsarea se întrevede în zecile de clădiri lăsate de izbeliște, în lipsa parcurilor amenajate, a toaletelor publice, a atitudinii uneori superioare și mai ales în lipsa infrastructurii. (Foto: Virgil Simionescu/ Inquam Photos)

“Trieste seamănă mult cu Timişoara voastră!” mi-a spus Mauro după o oră în care am admirat pieţele şi străduţele oraşului de pe malul Adriaticii, ascultând poveştile pe care el mi le împărtăşea cu evidentă dragoste pentru oraşul său, aproape toate legate de spaţiul Europei Centrale pe care o ocupa odinioară Imperiul Habsburgic. Foto - Inquam Photos/ Cornel Putan

„Cred că e nevoie și ca generația în vârstă, mult mai credibil decât pot să o fac eu, din auzite, dar generația în vârstă să spună povești personale despre cum a fost să stai la coadă, să șoptești acasă, să-ți fie teamă să spui ceva negativ despre nu știu cine din oraș...”, a spus primarul Timișoarei.

Capitala europeană în 2023, Timișoara a reușit să ridice în acest an cortina de fier care există în multe minți din Europa de vest, ce consideră România și Bulgaria țări de la periferia Uniunii Europene, aducătoare de probleme, nu de soluții în blocul comunitar, vede primarul Timișoarei, Dominic Fritz.

Regenerarea urbană este una dintre pasiunile mele, drept care am apreciat că timișorenii au fost suficient de deștepți să-și facă vaste zone pietonale, unde au apărut restaurante, cafenele și librării. Cum dispar mașinile, încep să apară oamenii, iar atmosfera, chiar și-ntr-o zi friguroasă de decembrie este caldă și tihnită.

Dominic Fritz s-a indigenat în acest oraș-simbol al României democratice în calitate de voluntar străin în acțiuni misionare pentru copiii din cartierul Freidorf și de activist într-un program de „mentorat pentru adulți cu dizabilități intelectuale”. (Dominic Fritz a cântat la pian Deșteaptă-te, române!/ foto captură video)

.„Am lucrat foarte mult pe arhive, iar eu fiind foarte pasionată am luat foaie cu foaie, mii și mii de foi. Am trăit cu Brâncuși. Trăiesc în continuare cu Brâncuși”, spune Doina Lemny. Foto - Inquam Photos/ Virgil Simonescu

„Noi atragem atenția printr-o expunere particularizată, specială, asupra fiecărei opere, încercând să urmăm sfatul lui Brâncuși care spunea: să vă uitați la operă până o vedeți. Pentru că una este să te uiți și alta este să o vezi”, spune Doina Lemny. Foto - Inquam Photos/ Cornel Putan

„Expoziția provine dintr-o idee de-a mea de a stabili o întoarcere simbolică a lui Brâncuși în țara natală”, explică Doina Lemny, muzeograf și cercetător la Centrul Pompidou. Expoziția „Brâncuși: surse românești și perspective universale” se va deschide în 30 septembrie, la Muzeul Național de Artă Timișoara. Foto -Tmișoara 2023/ Facebook

Cu trei secole în urmă, șvabii coborau pe Dunăre de la Ulm în "Ulmer Schachtel" sau "cutiile din Ulm". În semn de aducere aminte, urmașii lor au descins în Piața Unirii din Timișoara cu o replică a acestor cutii acum câteva săptămâni.