Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Franța care spune „nu” austerității de dragul cifrelor

Grevă in Franța

foto: Profimedia

Franța se oprește din mersul ei obișnuit. Trenurile nu mai pleacă, avioanele așteaptă pe piste, școlile și spitalele își reduc ritmul. Strada devine scenă de rezistență, iar lozinca „Blocăm totul” transformă rutina într-un gest colectiv de refuz. Greva generală nu este doar un blocaj tehnic, ci o declarație de demnitate: stabilitatea nu este un bun sigur, ci o convenție fragilă, care poate fi retrasă atunci când oamenii simt că sunt sacrificați în numele unor promisiuni abstracte.

Guvernul invocă responsabilitatea fiscală, echilibrul bugetar, disciplina financiară. Discursul său este ordonat, rațional, matematic. Dar pentru cetățeni aceste cuvinte se traduc în oboseală prelungită, salarii care nu acoperă cheltuielile, spitale suprasolicitate, transporturi scumpe și nesigure. Cifrele rămân impecabile pe hârtie, în timp ce viața reală se degradează. Austeritatea devine o mască: justificată ca inevitabilă, dar adesea resimțită ca o povară disproporționată, cu impact mai puternic asupra categoriilor vulnerabile.

Această reacție are rădăcini adânci în cultura franceză. De la revoluțiile din secolele trecute până la grevele contemporane, poporul a înțeles că nicio autoritate nu este definitivă. Puterea se schimbă, își schimbă limbajul, își schimbă masca, dar rămâne vulnerabilă în fața rezistenței. Protestul nu slăbește democrația, o menține vie. În Franța, inevitabilul nu este acceptat ca fatalitate: fiecare decizie e supusă testului străzii, fiecare reformă e verificată în piață.

foto:  AFP / Profimedia

„Blocăm totul” exprimă această tensiune fundamentală. Când statul cere cetățenilor să strângă cureaua, cetățenii răspund strângând mecanismul social însuși. Din ciocnirea dintre austeritate și rezistență nu se naște liniștea, ci un echilibru temporar, la fel de fragil ca o punte peste ape tulburi. Tocmai aceste echilibre fragile dau consistență democrației și împiedică sistemul să devină inert.

Europa privește cu un amestec de mirare și oboseală. În multe locuri, austeritatea este acceptată ca o lege a naturii, ca o sentință inevitabilă. Franța refuză. Ea arată că democrația nu este liniște și consens, ci confruntare și negociere. Ordinea dă naștere dezordinii, iar din dezordine se construiesc noi forme de ordine. Istoria confirmă această ciclicitate: fiecare grevă, fiecare protest a deschis drumuri noi, a produs schimbări de mentalitate sau concesii politice, chiar dacă nu întotdeauna vizibile pe moment.

Protestul de azi se înscrie în această tradiție. Nu e doar furie, ci luciditate. El spune că inevitabilul nu trebuie acceptat doar pentru că este rostit de la tribună. El amintește că stabilitatea este mereu împrumutată și că atunci când cifrele devin dogme, viețile pot răspunde cu refuz. În spatele fiecărei statistici se află oameni care muncesc, familii care trăiesc sub presiune, comunități care nu vor să fie reduse la variabile într-un tabel.

Faptul că cetățenii pot suspenda mersul obișnuit al societății arată cât de indispensabilă este contribuția lor pentru funcționarea sistemului.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Îți recomandăm
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • SI Franta, alaturi de peste 90% dintre statele lumii are datorii. Mari. Are deficite fiscale cronice. An dupa an. Cat credeti ca mai merge asa? Daca electoratul respinge, deseori violent, incetarea traiului pe datorie, va veni un tsunami inflationist care va matura toata bunastarea economica actuala.
    • Like 2
  • RazvanP check icon
    Cuvântul "grevă" fiind de origine...? Oamenii s-au cam săturat să fie etern "Nicolas"!
    Sunt curios când se satură și "Nicolae"...
    • Like 0
    • @ RazvanP
      Marius check icon
      Te-ai suparat pe sat si vrei sa schimbi primarul????? Las' c-o sa vina Le Pen si ii incoloneaza pe toti spre Moscova! si poate-l imprumuta si pe Putin cand o sa ajunga la fundul sacului. Ca, deh, "serviciile" trebuie intoarse!
      • Like 3
    • @ Marius
      RazvanP check icon
      Trebuie o doză rezonabil de mare de retard să acuzi LA NESFÂRȘIT că ABSOLUT TOT ce e f..ked up în Europa este EXCLUSIV vina rușilor! TOT, da? Că rușii le-au băgat milioanele de maghrebieni care nu muncesc nimic, bien sur! Rușii i-au pus să muncească patru zile pe săptămână, 35 de ore. Rușii i-au obligat să treacă la Euro 7 să-și pună industria auto pe butuci. Etc s.a.m.d.
      Nu dau doi bani pe nici o specie de ruși, la est de Nistru, tbh, și nici pe vreo 50% din ăia dintre Nistru și Prut, dar guess what, La France, c'est foutu mult înainte să apară volodea în peisaj!
      Fix de asta se duce de râpă toată șandramaua europeană, că DOAR la cauzele produse de ruși vă gândiți, nu la TOATE cretinismele din 2010 încoace!
      • Like 2
    • @ RazvanP
      Marius check icon
      Amice,

      Spre deosebire de Putin / Xi / Kim-jung & Co caere sunt "eterni", Nicolas mai este etern pana in 2027. Iar Nicolas-ul tau se numeste Emmanuel Jean-Michel Frédéric.

      Succesuri!
      • Like 3
    • @ Marius
      RazvanP check icon
      "C'est Nicolas qui paye"...
      Dacă nu te duce capul să pricepi la ce mă refer, măcar abține-te în a te face de râs! "amice"...
      • Like 0
  • Tot respectul pentru francezi. Ei au în sânge conștiința civică. Dacă ceva îi nemulțumește, ei înțeleg că trebuie să ceară ferm și fără echivoc. Dacă drepturile le sunt încălcate ei ies în stradă să și le recâștige. Românii în schimb se vaită dar nu cer în mod activ și ferm ce li se cuvine, ci așteaptă (și tot speră) să li se dea ce-și doresc. Ai noștri nu înțeleg că democrația și libertățile SE IAU nu se dau. Se câștigă, uneori cu greu, și tot cu greu se păstrează. Se mai activează și românii uneori (rareori) când chiar le ajunge cuțitul la os, și atunci o fac pe bune, până la capăt, ca în decembrie 1989. În acele momente chiar își răscumpără pasivitatea de până atunci.
    Revenind la francezi, e clar că la ei se prefigurează cât de curând un nou regim, de tip conservator, cel progresist al lui Macron fiind evident pe făraș. Ca de obicei, Franța e în avangarda civilizației europene. Probabil ea va fi prima care va urma tonul dat de SUA. După ea va începe schimbarea în toată Europa, pe principiul dominoului. Doamne ajută!
    • Like 0
    • @ Dan Cojocaru
      Marius check icon
      " .... Dacă drepturile le sunt încălcate ei ies în stradă să și le recâștige...."

      Ce drepturi le sunt oncalcate? Pensionarea la 60 de ani? Ca de-abia au trecut la 62. Consumul pe datorie? Sunt doar la 113% deficit! Hai, mai spune niste "drepturi"! Dreptul la Tik-Tok? Dreptul la Instagram? Dreptul la Telegram?

      Atunci sa se duica in Rusia, China sau Corea de Nord unde drepturile curg garla!
      • Like 5
    • @ Dan Cojocaru
      Vor veni neonazistii, cu sprijinul putinului ce dorește căderea adversarului ue și al ma(n)ga în frunte cu un dement senil instabil bișnițar trump, ținut de golanii fasciști usa pe post de maimuțoi latrator. Le pen, farage, etc + c.g. cu "garda pretoriana" condusă de asasinul profesionist potra vor pupa papucul tarului și pe cel al urangutanului portocaliu și se vor autointitula dictatori. Ce "bine" va fi! Și câta fericire pentru tine.
      • Like 4
    • @ Dan Cojocaru
      Mihai check icon
      Ți-am mai zis du-te în China sau la ruși ca au ei grijă de drepturile tale. Poate vine ăla cu industria calului și anulează pensionările ca pentru muncă în industria calului nu e nimeni prea bătrân decât cei cu pile, cunoștințe și relații.
      • Like 1
  • Sigur că Franța are o uriașă istorie revoluționară, dar acum avem doar fenomenul pomanageală stângistă, gen Grecia, interesul național ciolacu-pesede...care la un moment dat se auto-distruge sub povara datoriilor acumulate prostește, ceea ce vedem și la noi dar mai mămăligar așa...
    • Like 3
  • Marius check icon
    - Din chaos, Doamne,-am apărut
    Si m-aș întoarce-n chaos...
    Și din repaos m-am născut.
    Mi-e sete de repaos.

    O suma de genaratii nascute "din repaos" si care vor tot timpul sa fie in repaos! Cheltuim mai mult decat producem, me imprumutam si asteptam "imprumutiri" de la stat, culmea chiar cei care nu prea cotizeaza (multi, da'..... naivi).

    Astempam ca "cineva" sa plateasca pentru nemunca noastra si pentru distractiile fara numar!
    In timpul asta mai dam doua-trei scroll-uri pe mobil si bagam un tik-tok de relaxare.

    Munca? Responsabilitate? Arhaisme tata, arhaisme!

    • Like 4
  • Mihai check icon
    Ciudat cum se perpetuează această eroare cum că a cheltui în limita veniturilor este austeritate, nu ceva normal.
    • Like 5
vezi toate comentariile
Subiecte din acest articol
Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult
Citește în continuare pe republica.ro