Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

Gabriela Firea: Nu văd ca pe o soluție bună redeschiderea grădinițelor și a școlilor după 15 mai. Virusul e printre noi. Va fi o nenorocire! Vor fi mii de îmbolnăviri

Gabriela Firea - corona - Foto Inquam Photos / Octav Ganea

Foto Inquam Photos / Octav Ganea

Primarul general, Gabriela Firea, a anunțat că „sub nicio formă” nu este de acord cu redeschiderea grădinițelor și a școlilor după 15 mai. 

„Copii cu masca de protecție la școală mi se pare o imagine dureroasă. Sfâșietoare. Iar pentru elevii din clasele mici, aproape imposibil. Sunt foarte activi, nerăbdători, aleargă, se mișcă...e normal! De aceea sunt copii! Am spus și ieri, și aseară, la TV, că nu văd ca pe o soluție bună redeschiderea grădinițelor și a școlilor după 15 mai. Este, încă, foarte periculos! Virusul e printre noi! Din ce în ce mai agresiv! 

Copiii, prin natura lor, nu vor putea respecta cu strictele măsurile sanitare și de distanțare socială. Se vor contamina, vor face forme ușoare (Slavă Domnului!) dar vor transmite coronavirusul cadrelor didactice și părinților, bunicilor. Va fi o nenorocire! Vor fi mii de îmbolnăviri”, a scris pe Facebook Gabriela Firea. Sub nicio formă nu aș fi de acord cu reînceperea cursurilor după 15 mai, a spus Firea.

Primarul general adaugă că una este ca un copil să poarte o oră-două masca de protecție, supravegheat de părinți, pentru a se putea deplasa în siguranță și este cu totul diferit să fie nevoit să o poarte 4-5 ore, chiar mai mult, la cursuri. 

„Se pot găsi soluții pentru încheierea anului școlar, inclusiv pentru clasele terminale. Avem atâția profesori buni care pot contribui cu idei valoroase!”, mai scrie Firea.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Îți recomandăm
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Oare de ce toți încearcă să ne convingă că trebuie ne obișnuim a conviețui cu acest virus? Oare așa s-a întâmplat și cu celelalte pandemii apărute de-a lungul omenirii? Eu știu că omul s-a străduit și a găsit remedii. Acum nu se poate?! Sau nu se vrea?!
    • Like 0
  • Tin la munca ce ai ales-o,si apreciez enorm ceea ce faci sii incerci sa faci..chiar si pentru multi care nu o merita. Trebuie insa sa iti dau o veste proasta: scarba asta mica si infecta care a fost facuta sa ne necajeasca va fi de acum printre noi o vesnicie, mai mult decat rasa umana.. Si atunci, ce ne facem?
    • Like 0
  • Are dreptate mneaei. Conviețuim cu virusul bolșevic de 74 de ani din care ultimii 30 de ani, Kremlinul a dat drumul la lesă să putem să ne „plimbăm„.
    • Like 0


Îți recomandăm

Cristian Tudor Popescu

Există în istoria cinematografului două pietre de hotar: „Nașterea unei Națiuni”, de David Wark Griffith (1915), și „Triumful Voinței”, de Leni Riefenstahl (1935). Din punct de vedere al inovării în limbajul cinematografic, aflat în perioada de început a filmului mut la Griffith, și a primilor ani ai sonorului la Riefenstahl, e vorba de capodopere. Însă ideologia și etica lor sunt cât se poate de malefice: rasism feroce antinegri la Griffith, glorificarea lui Hitler la Riefenstahl.

Citește mai mult

Cybersecurity

„Avem un exces de producție în anumite intervale orare- de exemplu, între ora 10 dimineața și ora 16, când panourile fotovoltaice produc mai mult. Responsabilitatea noastră, ca furnizor, este să dăm clienților tarife orare: când există surplus, energie mai ieftină; când există deficit, un alt preț. Responsabilitatea clientului este să-și adapteze profilul de consum. Dacă la ora 13 există surplus și eu îmi permit să ofer energia cu un preț mai mic, ar fi bine dacă și clientul s-ar educa să consume în acel interval- să pornească aspiratorul din casă sau mașina de spălat de la depărtare”, spune Radu Brașoveanu, Director Digital Solutions la PPC România (foto: Yau Ming Low / Alamy / Profimedia).

Citește mai mult

Eugen Rădulescu

Am tot spus-o și o voi repeta până problema va fi rezolvată: cea mai severă constrângere a economiei românești este, de foarte departe, deficitul bugetar. Am trecut de la o datorie publică de sub 12% din PIB în 2006, anul dinainte de intrarea în UE, la 60% din PIB în prezent – o dinamică înfricoșătoare, care a atins apogeul în 2024, an fără crize sau evenimente excepționale, când deficitul unui singur an a ajuns la un neverosimil 9,3% din PIB.

Citește mai mult