Foto: Inquam Photos
Teoria ca teoria, dar practica ne omoară. Zicala aceasta românească veche se potrivește mănușă viitorului Fond Suveran de Dezvoltare și Investiții (FSDI), pilon de bază al programului de guvernare PSD – ALDE, recent pus oficial pe agenda guvernului.
Clubul select al țărilor dezvoltate – Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) – s-a preocupat de problematica administrării participațiilor statelor în economie de prin anii 80. Au studiat experții lor cam tot ce se putea studia în termeni de guvernanță corporativă a companiilor de stat. Iar OCDE a conchis, în ultimii ani, că un model centralizat de administrare a participațiilor statului în economie este preferabil unuia descentralizat sau unuia hibrid. În România s-a practicat până acum un model mixt, acțiunile fiind deținute de ministere, primării și alte entități publice, aceștia luând deciziile mari în privința respectivelor companii, în timp ce Ministerul de Finanțe și-a dezvoltat în ultimii ani o funcție de monitorizare și centralizare a raportărilor. Neajunsurile modelului hibrid au fost clare: selecții de administratori făcute după proceduri diferite, cu rezultate extrem de eterogene, politici de acționariat haotice și neclare, întârzieri în aprobarea bugetelor, controale suprapuse, o confuzie totală și neconcurențială între rolul statului ca acționar și rolul statului ca legiuitor într-un anumit sector, și multe altele. Totuși, în loc să întărim funcția centralizatoare a unui singur minister, așa cum cere, de altfel, Legea 111/ 2016 de aprobare a OUG 109/ 2011 privind guvernanța corporativă a companiilor de stat, noi am sărit în extrema cealaltă. N-am exersat mersul pe bicicletă, dar vrem să conducem mașină de curse.
Ținând cont de capacitatea administrativă legendar de mică a administrației publice și de imixtiunea politicului în administrarea companiilor de stat, un fond suveran de investiții prezintă următoarele pericole.
- Pericolul butoiului cu miere care va atrage viespi. Până acum companiile de stat au fost sursă sigură de sinecuri pentru aliații partidelor aflate la guvernare. Indemnizații frumușele, fără indicatori de performanță suficient de atent selectați, au convenit de minune unor consilii de administrare formale, căci tot ministrul tăia și spânzura și chema directorul general la ordin. Totuși, polii de putere erau difuzi: mulți miniștri, mulți secretari de stat, multe direcții generale de administrare a participațiilor statului. De bine, de rău, insule de performanță coexistau cu o mare de incompetență. Imaginați-vă o entitate unică, având o capitalizare de 10 miliarde de EUR, adică peste 5% din PIB-ul țării. Inevitabil, ținând cont de cultura noastră politică și de slăbiciunea mecanismelor de control, un animal de acest fel va atrage presiuni politice extraordinare. Nu vor fi angajați în eșaloanele doi și trei cei mai buni analiști financiari și administratori de private equity din mediul privat, ci nepoți, veri, soții și amante.
- Decapitalizarea companiilor fanion din industriile cheie. Fondul va fi alimentat din dividendele companiilor care vor face parte din el, și din obligațiuni emise de acesta. Și, fără îndoială, va fi nevoie de mulți bani. Decizia guvernului de la sfârșitul lunii ianuarie de a direcționa 90% din profiturile tuturor companiilor de stat din România, indiferent de profilul și nevoile investiționale ale acestora, la bugetul de stat a dat tonul pentru o tendință potențial letală. Sunt companii în sectoare cheie din economie, precum energia și transporturile, care vor colapsa fără investiții. Toate ghidurile internaționale privind guvernanța corporativă recomandă o politică de dividende pe termen mediu, specifică fiecărei companii în parte, adoptată în urma unui dialog serios între acționari și membrii consiliului de administrație, punând interesul companiei pe primul plan. Ministrul Alexandru Petrescu a menționat că se vor reuni în fond participațiile minoritare ale statului. Lăudabilă inițiativă, era nevoie de o gestiune unitară a lor, însă nu acestea vor fi coloana vertebrală a fondului, căci nu vor putea fi obligați acționarii majoritari, privați precum OMV, Enel, E.ON, să alimenteze fondul.
- Cheltuieli pe datorie, scoase pe șestache în afara regulilor obișnuite de dificit și datorie publică. Până de curând doar o suspiciune a specialiștilor, prin declarațiile recente ale membrilor guvernului, zvonurile s-au adeverit. Fondul intenționează sa emită obligațiuni, adică să angajeze datorii, pentru investițiile publice în infrastructură pe care intenționează să le facă. În spitale, autostrăzi, școli. Lăudabil. Însă aceste datorii vor fi off-balance – adică nu din bugetul de stat. Prin urmare, nu vor fi socotite la formarea deficitului. Vorbim de investiții care se recuperează într-o viață de om. Sună familiar? Grecia vă spune ceva? Faliment național vă spune ceva?
- Activism investițional greșit direcționat. Când îmi aleg un fond de investiții care să îmi administreze economiile, îl caut pe cel mai bun. Ar putea fi statul un bun fond de investiții pentru economiile noastre, ale tuturor? Nu vă lăsați înșelați, banii înghițiți cu folos sau fără de companii de stat sunt avuție publică. Tocmai de aceea toate manualele de guvernanță corporativă recomandă standarde de transparență și responsabilitate mai crescute pentru companiile cu capital majoritar sau integral de stat decât pentru cele private. Ei bine, istoria demonstrează că, în România, profitul companiilor de stat este cu circa o treime mai mic decât al celor private. Pentru că nu știu să își administreze capitalul și fac investiții proaste: achiziții umflate, proiecte fantasmagorice, investiții făcute prea târziu față de momentul optim de piață etc.
- Oile negre vor continua să împovăreze bugetul de stat. În FSDI vor fi cuprinse cele mai profitabile 200 de întreprinderi publice și participațiile minoritare ale statului în companii privatizate, eminamente bine administrate. Ce ne facem însă cu restul de mai bine de o mie de companii de stat din România? Multora, celor administrate de autorități locale, nici nu le știm numele, administratorii, performanța. Pentru că Ministerul Administrației și Internelor, deși avea de ani buni obligația legală să publice un raport anual despre ele, nu a făcut-o niciodată. Anul trecut a aruncat pisica la Ministerul Finanțelor. Va avea curajul statul român să facă o curățenie riguroasă a acestor companii? Suntem nefericitul campion al Europei la numărul de întreprinderi publice, cu circa 1400 de bucăți. Așa că, indiferent cât de bine va merge FSDI (hai să fim optimiști), multe pietre de moară vor continua să paraziteze sistemul.
- Și totuși, totul ar putea funcționa, la limită, dacă fondul ar fi condus de profesioniști independenți. Nu știm mai nimic cum se va selecta conducerea fondului. S-a promis în declarații publice că se va face „transparent”. Alți comentatori au afirmat însă că ar fi firesc să fie o numire politică, în acord cu reprezentativitatea alianței de guvernare, votată de o largă majoritate. Când a fost ultima dată când ați văzut o instituție majoră în România pentru care conducerea să fi fost selectată transparent, în urma unui amplu concurs, cu o mare claritate a profilelor căutate ca să nu fie loc de discreție șamd? Sunt întreprinderi publice mari, precum CEC Bank, Hidroelectrica și Nuclearelectrica pentru care selecția de administratori trenează de luni bune. Nu se aliniază interesele, cum ar veni. Vă reamintesc că arbitrul pieței de energie, Autoritatea Națională de Reglementare (ANRE), funcționează la limita cvorumului în ceea ce privește comitetul ei de reglementare, fiindcă de aproape doi ani parlamentul nu reușește să ajungă la un acord politic pe cine să numească la conducerea acestei instituții, în urma CV-urilor primite cât se poate de transparent.
În concluzie, precum iarna nu-i ca vara, nici România nu e Singapore. Ce funcționează acolo în urma unei experiențe de decenii nu va funcționa peste noapte la noi dacă nu alegem calea înțeleaptă: să dezvoltăm gradual, sistematic, o funcție mai bună de centralizare a participațiilor statului în economie, care să se ocupe de selecții transparente și profesioniste, de monitorizarea performanței și de raportări riguroase.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Pricepi?
Fondurile europene, unde există un sistem de control, sunt neinteresante. De aici se explică și de ce suntem la mijlocul exercițiului financiar 2014-2020 și majoritatea ghidurilor de acces la acest tip de fonduri nici măcar nu au fost lansate.
In toată guvernarea PSD nu s-a construit nici măcar un centimetru de autostradă. Banii s-au cheltuit, nu se știe pe ce, pur și simplu au dispărut. Probabil că s-au furat. Una din primele ordonanțe de guvern ale lui Ponta și acum a lui Grindeanu se referă la blocarea transparentizarii cheltuielilor publice. Vor să ascundă ce fac cu banii. Deci intenția este clară de a fura.
In timpul guvernului Ponta datoria externă a crescut cu 10 miliarde de euro. Nu s-a construit nimic, nici măcar un spital. Nimeni nu a dat socoteală ce s-a făcut cu acești bani. Probabil că în cea mai mare parte au fost furați. Banii aceștia au lăsat urme, se știe suma care s intrat, este certă, este înregistrată la Banca Națională.
Asta e un mare pericol.
Dl. Dragnea vrea și el să dispuna de 10 miliarde de euro, nu vi se pare mare coincidența ? Avantajul acestei formule este că se va putea sustrage oricărui control atât asupra intrărilor la fond cât și al cheltuielilor din fond. Deci mână liberă la furat.
Ar putea unii să zică că exagerez. Nu cred însă că exagerez.
Trebuie să le cerem ca înainte de a trece la înființarea acestui fond să dea socoteală ce au făcut cu fondul constituit din supra acciză, care avea destinație fixă construirea de autostrăzi. De asemenea ce au făcut cu cei 10 miliarde de euro împrumutați pe vremea lui Ponta și respectiv Dragnea.
Aveţi mare dreptate.Chiar dacă va fi administrat în mod cinstit şi transparent, dacă disponibilităţile fondului vor fi investite în panseluţe, borduri, mobilier stradal şi alte asemenea ,,obiective strategice ,, , eşecul fondului suveran este garantat.
Acolo AGA decide, chiar daca statul vrea!
La companiile unde statul detine peste 50% din actiuni vor avea majoritatea in AGA dar nu o sa fie simplu cu cei care detin restul actiunilor.
O concluzie este clara: pe acest principiu elaborat de Dragnea si ai lui se decapitalizeaza companiile romanesti si in concurenta cu cele straine vor sfarsi prin a fi inghitite!
Să ne întrebăm ce s-a întîmplat cu banii încasați de diferite guverne pentru vînzarea unor active,în timp?Singurul răspuns,corect,sună așa,,banii din privatizări au fost folosiți pentru majorarea nesustenabilă altfel a salariilor,a sporurilor pentru armata de funcționari publici indolenți,incompetenți și corupți,pentru pensiile speciale ale politicienilor,militarilor,polițiștilor,SRI-știlor,S...Și acolo se vor duce și banii ce vor fi colectați pentru fondul..."
Pe ce s-au cheltuit banii din vînzarea a 51% din acțiunile Petrom,poate ne spune Năstase cel cu multe case,între timp statul nu mai are 49%,că a fost criza,unde s-au dus 2 miliarde E din vînzarea BCR,să-l întrebăm pe Tariceanu...întrebări.Răspunsurile cine știe,poate le vor afla nepoții strănepoților.
Vom avea greutati de monitorizare,segmentele vor fi mai putin la vedere usurand manipularile pana la momentul insuccesului care va duce la explozii necontrolate. Sper ca sansa dupa aprecierea mea de cam 5% sa fie si realizata contrar prognozei.