Au rezolvat corect problema țărăncilor lui Euler, atât aritmetic, cât și algebric, Octavian Dumitriu și Alin Voica. Doar aritmetic, Adrian Modi, doar algebric (soluție stufoasă), Cristina Onete.
La întrebarea 1) s-a răspuns în majoritate Johannes Kepler (se scrie cu un „p”, nu cu doi); nici IA, testată de Alin Voica, n-a știut mai mult. Într-adevăr, Kepler a demonstrat matematic, riguros, că orbitele planetelor sunt eliptice cu Soarele în unul dintre focare, nu circulare. Dar asta la granița dintre sec. 16 și 17. Îmbucurător este că respondenții nu au făcut economie de cuvinte, descriind și contextul istoric, faptul că germanul a folosit excelentele date astronomice calculate de danezul Tycho Brahe; au menționat faimoasa Astronomia Nova.
A fost indicat, de către Adrian Dobrin și Emil Miga, și extraodinarul astronom și creator de aparate pentru observarea cerului, arabul Al-Zarqali din Toledo, citit și citat de Copernic, care a formulat în sec. 11 ipoteza „ovalității” traiectoriilor planetare. O întâmplare: Al-Zarqali (Arzahel) a construit două ceasuri de apă de mari dimensiuni, alimentate dintr-un râu, cu care a măsurat fazele lunii și orele nopții. După moartea lui, regele Alfonso a ordonat demontarea ceasurilor, ca să le afle secretul de funcționare. Secretul nu l-a aflat, iar cei care le-au demontat nu au mai fost în stare să le facă la loc!
În sfârșit, Corina Florea, Alexandru Zbereanu și Narcis Văduva au știut cea mai timpurie sugestie cu privire la orbite eliptice în locul celor circulare: autoarea, prima femeie de știință din istorie, matematiciana Hypatia din Alexandria, sec. 4, specializată în studiul secțiunilor conice, cerc, elipsă, parabolă, hiperbolă. Moartea ei rămâne de neuitat – a fost atacată pe stradă ca păgână și literalmente ruptă în bucăți de o ceată de parabalani, creștini fanatizați.
La întrebarea 2), nimeni nu l-a indicat corect pe autorul ideii „Dacă destui oameni înțelepți discută despre ceva suficient de mult, trebuie să iasă la lumină Adevărul”. Este vorba de nimeni altul decât Platon. Filosoful Nerealității nutrea un dispreț profund față de experiment, convins fiind că lungile dezbateri între filosofi sunt infinit mai eficace. Ceea ce este adevărat, cu excepția cazurilor în care nu este! Un experiment bine gândit poate oricând scurtcircuita o teorie.
Probleme propuse:
1) Este posibil ca exclusiv cu monede de 3 și 5 lei să se poată plăti exact orice sumă întreagă de lei mai mare decât 7?
2) Celebrul Aristotel a afirmat că insectele apar din materia nevie, deja mature, prin generație spontanee, una dintre nu puținele prostii debitate cu mare autoritate de mentorul lui Alexandru Macedon. Cât timp a rămas literă de lege zicerea lui Aristotel și cine a contrazis-o?
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
