Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Iar a mâncat „după jos”

Viktor Orban si Marcel Ciolacu

Foto: Vadim Ghirda / AP / Profimedia

În nepriceperea lui, Marcel Ciolacu iar s-a ploconit în fața omologului său trumpist Viktor Orbán. Luându-l inima pe dinainte, a trăit o „mare bucurie prilejuită de vizita prietenului meu, Viktor Orbán”, a mărturisit, slugarnic, Ciolacu în fața vizirului Orbán. Profund și adânc recunoscător „prietenului” său pentru sprijinul legat de intrarea României în Schengen, Marcel Ciolacu și-a arătat, dacă mai era nevoie, limitele „bărbăției sale” de stat în fața unor momente relevante. S-a supărat și nu a vrut să mai „mănânce după jos” după ce s-a simțit jignit în cadrul negocierilor pentru formarea guvernului, dar acum a mâncat „după jos” (sic), într-o formulare argotică de mahalagiu.

Meritele intrării României în Schengen aparțin unui întreg spațiu politic românesc și unui efort prelungit pe plan european. Acest efort îndelungat a fost cauzat și de nevrednicia românească, mai ales a Ministerului de Interne condus multă vreme de impostorul Lucian Bode. Trebuie să recunoaștem că Ungaria are un interes special în lărgirea granițelor Schengen și anume ca acestea să se suprapună peste visul pe care-l reactivează permanent Viktor Orbán de refacere și de coagulare, prin toate mijloacele, a marii națiuni maghiare, în virtutea strategiei „maghiarimea mea nu are granițe” (magyarságom határtalan). Toate acestea sunt adăugate beneficiilor directe comerciale, economice de transparență a granițelor în interiorul UE.

Un alt derapaj al lui Marcel Ciolacu a fost acela al referirii izbăvitoare, după chinurile negocierilor, la UDMR ca partener „corect și echilibrat” în lumea partidelor din România. Este vorba de „echilibrul în haosul” politicii românești la care Ciolacu a adăugat și profesionalismul lui Kelemen Hunor și al celorlalți politicieni maghiari. Este prea mult și prea nedemn din partea lui Ciolacu asemenea aprecieri pentru același Kelemen Hunor care, în „echilibrul” său, a afirmat, nu cu mulți ani în urmă, că ziua de 1 Decembrie reprezintă pentru el și maghiari o zi de doliu. Ori a uitat aceste cuvinte Marcel Ciolacu, ori, în micimea gândirii sale, nu-l interesează. 

Mai mult decât atât, „profesionalismul” liderilor UDMR se poate recunoaște în lipsa investițiilor din orașele secuiești, poate cu excepția stadionului construit de guvernul ungar la Sf. Gheorghe. Aceste orașe au rămase înghețate în aerul ceaușist, înviorate doar de proiectul autonomiei secuiești atât de mult ventilat de Kelemen Hunor și ai săi. Un ținut deosebit de frumos prin cadrul natural și peisajul de aici, acesta este în contradicție cu măsura vredniciei și a profesionalismului administrației maghiare. S-a mai afirmat și cu altă ocazie că miniștrii UDMR din toate guvernele nu au excelat prin profesionalism și competență, iar felonia echilibratului Kelemen Hunor este un bazată pe tranzacționalism și pe contractul unilateral condiționat al fidelității de partid. Să ne păstrăm simțul măsurii!

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Transformare digitală

Digitalizarea în România avansează cu viteze diferite în sectorul public și cel privat. Firmele private în special din industriile bancară, sănătate sau retail au fost forțate de împrejurări concurența acerbă să se transforme digital, dar instituțiile de stat sunt încă prinse în inerția birocrației și lipsa de viziune strategică. În mediul privat, digitalizarea nu mai este un moft, ci o necesitate pentru scalare și eficiență. În sistemul public lipsa bugetelor multianuale și absența ownership-ului fac implementarea proiectelor de IT un proces greoi sau chiar eșuează (foto: Shutterstock).

Citește mai mult

 expert contabil

Pentru fiecare 10.000 de lei distribuiți, impozitul crește de la 1.111 lei la 1.905 lei, iar firmele trebuie să verifice activul net și capitalul social înainte de a face orice distribuție. „Cota de 16% intră în vigoare de la 1 ianuarie, dar se aplică pentru dividendele distribuite după 1 ianuarie. Or, ce dividende pot eu să distribui în ianuarie? Pe cele din trimestru IV, cele care se formează chiar acum”, explică expertul contabil.

Citește mai mult

Pălărie de damă

Copiii mamei soacre și-au confruntat notițele abia după înmormântare. Adevărul i-a eliberat, au urât-o pentru câteva ore, dar prevederile testamentare și o ladă de șampanie vintage, scumpă, cumpărată chiar de soacră-mea pentru ocazie, a mai atenuat șocul și a netezit o parte din drumul spre vindecare. (Foto: Profimedia Images)

Citește mai mult