Sari la continut

De opt ani suntem împreună. Vă mulțumim!

Găsim valori comune, sau scriem despre lucruri care ne despart. Ne unesc bunul simț și credința că putem fi mai buni. Suntem Republica, sunteți Republica!

Iașul pe mâini hrăpărețe. Băieții lui Mihai Chirica și Costel Alexe au fost plantați peste tot

Primarul Iașului, Mihai Chirica, dansează la un eveniment de Ziua Unirii Principatelor

Un slogan folosit intens de peneliștii ieșeni sună astfel: „Iașul pe mâini bune”. Îl auzi și la cei din Primăria Municipiului Iași, și la cei din Consiliul Județean, și la cei trimiși în Parlament nu pentru că au dovedit ceva în afara partidului, ci pentru că sunt fideli prădătorilor aflați în vârful lanțului trofic al organizației. Există chiar și un website cu acest nume, de unde propaganda dinspre Palatul Roznovanu și Casa Pătrată se revarsă neîncetat.

Încet, încet, pas cu pas, băieții lui Mihai Chirica și Costel Alexe au fost plantați peste tot în instituțiile ieșene. Prin rețele clientelare, unii au fost instalați și în alte locuri, mai aproape de centrul puterii. Urlă competența din birourile ocupate de ei. Din când în când se mai fac mutări dintr-o parte în alta, oamenii fie urcă în ierarhie, fie sunt parcați prin locuri călduțe, răsplată pentru eforturile în slujba grupului. Nimeni nu este abandonat dacă nu greșește față de șefi, dacă înțelege că trebuie să ia forma vasului politic în care este turnat.

Ultima mișcare s-a petrecut în urmă cu câteva zile, pe când propaganda unei jumătăți din partidul-stat se unea în cuget și mințiri chiar la Iași, de 24 ianuarie. Andrei Apreotesei, înfipt în urmă cu aproape opt ani la conducerea Ateneului Tătărași de primarul municipiului, a fost numit director interimar al Complexului Muzeal Național Moldova, cu sediul în Palatul Culturii din Iași. Complexul cuprinde patru muzee mari: Muzeul Etnografic al Moldovei, Muzeul de Istorie a Moldovei, Muzeul de Artă și Muzeul Științei și Tehnicii „Ștefan Procopiu”, dar și câteva exterioare: Muzeul Unirii, Muzeul Memorial „Mihail Kogălniceanu”, Muzeul „Poni Cernătescu”, Palatul „Alexandru Ioan Cuza” de la Ruginoasa, Muzeul de Sit Arheologic de la Cucuteni, Muzeul Viei și Vinului din Hârlău.

Miza pentru instalarea într-o asemenea funcție este mare. Poziția, influența și banii au contat mai mereu pentru inșii pentru care cultura este doar un pretext, o mască pentru urmărirea propriilor interese.

Domnul Apreotesei nu are niciun fel de competențe cunoscute, certificate pentru ocuparea unei poziții de manager al unei instituții muzeale, cu atât mai puțin al unui complex care coordonează mai multe astfel de așezăminte. Dimpotrivă, în anii trecuți s-a remarcat, alături de primarul Mihai Chirica, prin coordonarea unei campanii de revopsire a unor monumente funerare din Cimitirul Eternitatea, de un kitsch evident, prin înălțarea unor busturi ale unor personaje istorice controversate în Iași, inclusiv cu trecut fascist. Toate acestea au fost făcute pe bani publici, atribuirea contractelor făcându-se ca pe vremea fanarioților, strămoșii de praxis ai elitelor hrăpărețe ale Iașului.

În schimb, noul director are două atuuri pentru ocuparea funcției de la Palat: face parte din curtea primarului și este membru PNL, aripa ultraconservatoare, paseistă, unde se regăsește și patronul său. Este un om verificat, credincios celor care l-au numit în funcții. Loialitățile sunt esențiale în structurile partidelor românești, nu poți face carieră internă dacă nu execuți ce și cum ți se spune. Dacă îți imiți șefii, dacă le preiei ideile și vocabularul, eventual dacă manifești exces de zel, șansele de a te afirma în organizație cresc.

Complicitățile între feudalii locali și cei centrali au făcut posibilă această numire scandaloasă la Iași. Mihai Chirica a tras sforile, iar Raluca Turcan, ministrul Culturii, a semnat dispoziția. Probabil o avea deja pregătită în momentul în care a venit la Iași, alături de colegii de partid, să vândă iarăși mărgele de sticlă moldovenilor. Înțelegerile între oamenii de onoare fac posibilă tranzacționarea a tot ceea ce se poate imagina. Important este ca public să se poată spune că există o guvernare liniștită. 

Intelectualii din partid cu funcții politice sunt și ei parte a acestui aranjament, așteaptă să li se reconfirme și lor pozițiile ocupate, eventual să primească ceva în plus sau la schimb. În același timp, mă tem că mulți dintre intelectualii ieșeni neangajați vor prefera să privească în tăcere cum instituțiile importante ale orașului sunt politizate, populate cu oameni pe care îi critică în liniștea propriilor birouri sau la o bere. Pasivismul se întinde ca o pâclă sufocantă în comunitate. Capturarea unui mare oraș de către grupurile interesate doar de propriul bine, instalate în clădiri publice, devine posibilă pentru că prea mulți oameni care nu sunt lipsiți nici de inteligență, nici de valori etice aleg să tacă, se retrag în comoditate.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Centrul Pompidou

Francezii anunță, sub patronajul președintelui Emmanuel Macron, deschiderea pe 27 martie a celei mai mari expoziții Brâncuși de până acum, iar un vin românesc a fost ales drept vinul oficial al evenimentului inaugural: Jidvei. (Profimedia Images)

Citește mai mult

Familia Mirică

„Eu, soția, mama și tata. Mai nou, sora și cumnatul care au renunțat să lucreze într-o firmă mare de asigurări ca să ne ajute cu munca pământului. Au fugit din București și au venit la fermă, pentru că afacerea are nevoie de forțe proaspete. Și cei 45 de angajați ai noștri, pe care-i considerăm parte din familie”. Aceasta este aritmetica unei afaceri de familie care poate fi sursă de inspirație pentru toți tinerii care înțeleg cât de mult a crescut valoarea pământului în lumea în care trăim.

Citește mai mult

Dan Byron

Într-un dialog deschis, așa cum sunt și majoritatea pieselor scrise de el, Daniel Radu, cunoscut mai degrabă ca Dan Byron, a vorbit recent la podcastul „În oraș cu Florin Negruțiu” despre copilăria sa, cântatul pe străzi la vârsta de 16 ani, amintirile mai puțin plăcute de la Liceul Militar de Muzică, dar și despre muzica sa și publicul ei întinerit. (Foto: Cristi Șuțu)

Citește mai mult