Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat.
Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte.
Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva.
Scrie, întreabă, contestă, propune.
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.
Imaginea zilei vine din capitala Afganistanului. „Talibanizarea Kabulului a început”
Foto: Twitter
Populația din Kabul, capitala Afganistanului, se pregătește de venirea talibanilor. O imagine devenită virală pe rețelele sociale arată cum imaginile cu femei în rochii de mireasă din vitrinele unui magazin din Kabul sunt acoperite cu vopsea.
„Talibanizarea Kabulului a început”, este mesajul postat alături de fotografia postată pe Twitter.
Printre comentariile la postarea de pe Twitter se numără și mesaje de compasiune pentru viitoarea soartă a femeilor din Afganistan, scrie Hotnews.ro.
Postul afgan de televiziune TOLOnews citează surse care susțin că președintele Ashraf Ghani și colaboratorii săi apropiați au părăsit țara, după ce talibanii au intrat duminică în oraș.
Purtătorul de cuvânt al talibanilor, Zabihullah Mujahid, a declarat pentru postul de televiziune menționat că forțele lor au fost rugate să intre în oraș. El se angajează că situația privind securitatea va fi sub control, se arată într-un mesaj pe Twitter al TOLOnews.
Kabul, 15 august 2021
Sursa:
Familii afgane care au fugit din provincia nordică din cauza luptei dintre talibani și forțele de securitate afgane și care acum stau în curtea moscheii Wazir Akbar Khan din Kabul. 13 august 2021.
Sursa: Stringer / EPA / Profimedia
Afganii care lucrează la diferite locuri de muncă se grăbesc spre case după ce au apărut știri că talibanii au ajuns la periferia orașului Kabul, capitala Afganistanului, la 15 august 2021. Autoritățile afgane au raportat au fost auzite împușcături, deși insurgenții au spus că nu vor intra în oraș cu forța și negociază o tranziție pașnică a puterii.
Sursa: STRINGER / EPA / Profimedia
Kabul
Sursa: STRINGER / EPA / Profimedia
Kabul
Sursa: Wakil KOHSAR / AFP / Profimedia
Un elicopter militar american, zburând deasupra ambasadei SUA la Kabul pe 15 august 2021.
Sursa: Wakil KOHSAR / AFP / Profimedia
Această fotografie făcută pe 14 august 2021 arată elicoptere militare pe aeroportul militar din Kabul.
Sursa: WAKIL KOHSAR / AFP / Profimedia
Eleve afgane merg pe un drum de-a lungul cimitirului Qasaba din Kabul. 14 august 2021.
WAKIL KOHSAR / AFP / Profimedia
Sursa: Wakil Kohsar / AFP / Profimedia
Un polițist afgan stă de pază la un punct de control de-a lungul drumului din Kabul la 14 august 2021.
Wakil Kohsar / AFP / Profimedia
Sursa: AFP / AFP / Profimedia
Talibanii au intrat duminică 15 august în Kabul, capitala Afganistanului, ultimul oraș important care rămăsese sub controlul forțelor guvernamentale afgane.
În imagine, un membru al forței de securitate afgană stă de pază de-a lungul drumului din Herat, la 12 august 2021, în timp ce talibanii au preluat sediul poliției din Herat, al treilea oraș ca mărime din Afganistan și, de asemenea, a confiscat o altă capitală de district, la doar 150 de kilometri de capitala Kabul.
Deși produc distorsiuni grave, cu impact puternic, statele lumii intervin tot mai des în ordinea spontană a pieței, creând în ultimele decenii cetățenilor așteptarea că cineva are obligația „să-i salveze”. Cu cât statul acționează mai mult prin reglementări cu scop, cu atât blochează ordinea spontană a pieței și obține efecte greu de reparat. Lucian Croitoru remarcă faptul că trăim într-o disonanță cognitivă de amploare istorică la nivel planetar: același om care dimineața respectă un contract, seara votează pentru politici care subminează contractul. Dar nu o face din ipocrizie, scrie autorul.
La finalul săptămânii trecute, Casa Națională de Asigurări de Sănătate a publicat în cadrul procesului de transparență legislativă un proiect de ordin care modifică normele tehnice pentru programele naționale de sănătate. Documentul introduce o formulă de calcul care ar trebui să se aplice la nivel de județ, pentru a stabili dacă spitalele publice au o „capacitate depășită”- numai în acest caz urmând a fi contractați furnizori privați pentru îngrijirea pacienților. Cu alte cuvinte, spun asociațiile de pacienți și patronatele din industrie, se urmărește reducerea accesului cetățenilor la tratament. CNAS spune însă că efectul va fi exact opus.
Cristian Grosu avertizează că decizia politică aparține mai degrabă unor structuri de interese economice decât politicienilor vizibili, că statul „rezistă incorigibil" oricărei reforme și că țara ar putea intra în următorul ciclu european nu ca beneficiar, ci ca contributor net — nepregătită.
Afrim este regizorul care a înțeles ceva esențial despre cum funcționează psihicul uman: că ceea ce ne marchează profund nu sunt doar evenimentele mari, spectaculoase, catastrofice, deși acestea își fac din plin loc pe scenele lui. Ceea ce ne marchează sunt gesturile mărunte, repetitive, tăcerile prea lungi la masa de seară, privirea unui părinte care nu reacționează, melodia care se aude mereu din camera de alături.
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.