În fiecare dimineață, îți scrie unul dintre autorii fondatori ai platformei. Cristian Tudor Popescu, Claudiu Pândaru, Florin Negruțiu și Alex Livadaru sunt cei de la care primești emailul zilnic și cei cărora le poți trimite observațiile, propunerile, ideile tale.
Imagini-document de acum 100 de ani, când lumea a fost lovită de pandemia de gripă spaniolă. Oamenii purtau măști de protecție, autobuzele erau spălate cu dezinfectant
Foto: Guliver/ Getty Images
În ianuarie 1918, lumea a început să treacă printr-o epidemie de gripă cu o mortalitate neobișnuit de ridicată. În timpul pandemiei, care a durat până în decembrie 1920, în jur de 500 de milioane de oameni au fost infectați. Potrivit estimărilor, numărul celor care au murit de această boală ar putea fi cuprins între 50 de milioane și 100 de milioane de oameni.
Pentru că gripa a izbucnit în timpul Primului Război Mondial, cenzura din Germania, Franța, Marea Britanie și SUA a împiedicat difuzarea știrilor despre îmbolnăviri și decese, pe motiv că acestea ar fi scăzut moralul populației și al trupelor.
Primele știri au apărut în Spania, țară neutră, unde ziarele vremii au relatat despre efectele devastatoare ale epidemiei. Din această cauză, s-a creat falsa impresie că boala afecta cu precădere această țară - de aici și denumirea de gripă spaniolă, sub care a rămas în istorie,
Fotografii-document din arhiva Getty Images înfățișează lumea din timpul epidemiei de acum un secol. Pe străzi și în birouri, oamenii purtau măști de protecție confecționate din material textil. Autobuzele erau spălate cu dezinfectant. autoritățile sfătuiau oamenii să țină geamurile din vagoanele de dorimit deschise, iar depozitele erau transformate în spitale pentru tratarea celor infectați.
CLIC PE FOTOGRAFIA DE MAI JOS PENTRU A INTRA ÎN GALERIA FOTO
Dactilografă, purtând mască la biroul ei în 1918. Foto: PhotoQuest/Getty Images
Femeie, purtând o „mască de gripă” în timpul pandemiei. Foto: Topical Press Agency/Getty Images
Polițiști din Seattle purtând măști din material textil, ca mijloc de protecție împotriva gripei spaniole. Foto: Time Life Pictures/National Archives/The LIFE Picture Collection via Getty Images
Voluntare ale Crucii Roșii luptând împotriva gripei spaniole în Statele Unite ale Americii. Foto: Apic/Getty Images
În 1918, depozitele au fost transformate în spitale de campanie pentru cei care sufereau de gripă spaniolă. Foto: Universal History Archive/Universal Images Group via Getty Images
Femei din Crucea Roșie confecționează măști de protecție din material textil. Foto: Bettmann Archive/Getty Images)
1918. Angajat la salubritate din New York poartă mască în timp ce mătură străzile. Un oficial din sănătate spunea la acea vreme: „Mai bine arăți ridicol decât să mori”. Foto: PhotoQuest/Getty Images
1 martie 1919. Doi bărbați militează pentru folosirea măștilor de protecție în paris: Foto: Topical Press Agency/Getty Images
Tabără din Lawrence, Maine, în care erau internați cei care sufereau de gripă spaniolă și în care se practica „tratamentul cu aer proaspăt”. Foto: Bettmann via Getty Images
Afiș de pe geamul unui mijoc de transport, cel mai probabil un tren, în care călătorii erau sfătuiți să țină geamurile deschise, pentru a preveni răspândirea gripei spaniole, dar și a tuberculozei. (Foto: Cincinnati Museum Center/Getty Images)
La Londra, autobuzele erau spălate cu dezinfectant pentru a preveni răspândirea gripei spaniole. Foto: H. F. Davis/Topical Press Agency/Hulton Archive/Getty Images
Fete mergând la școală cu mască de protecție în Japonia, în 1920. Foto: Bettmann / Getty Images
Etica muncii e sfântă pentru dl. Szocs Jozsef: „Degeaba ai pământ dacă nu îl muncești”. De altfel, în zonă puține suprafețe de teren zac necultivate. „Pe aici nu prea sunt pământuri lăsate pârloagă”.
Cu siguranţă că banii sunt o componentă importantă a vieţii curente, nu doar a adulţilor ci şi a adolescenţilor, sau chiar copiilor, începȃnd de la o vȃrstă destul de fragedă. Toţi vedem banii ca sursa de asigurare a traiului de zi cu zi, dar oare este aceasta singura lor funcţie? Cu siguranţă nu, şi pentru că subiectul psihologiei banilor este destul de complex, am decis să îl detaliez, nu în unul, ci într-o serie de articole.
foto: Profimedia
Episodul de la Buftea e doar o nouă dovadă a felului în care credința este instrumentalizată politic în România. Și de către politicieni, dar și de o bună parte a Bisericii. Călin Georgescu spune că “poate fi judecat doar de Dumnezeu, nu de oameni.” Foto: Profimedia
România fierbe de un an. A fiert politic, apoi instituțional, bugetar și, în cele din urmă, economic. În doar 12 luni, economia și societatea au intrat într-o spirală a degradării. Iar în centrul acestui haos se află Guvernul Ciolacu — un guvern care a reușit să cheltuiască peste 70 de miliarde de euro în plus, fără să lase urme clare de dezvoltare sau de bunăstare! Foto: Inquam Photos/Octav Ganea
În ciuda tuturor costurilor și dificultăților, am simțit la acești oameni o dragoste profundă pentru pământul care ne hrănește pe toți. „Banii au un singur dezavantaj: nu se pot mânca”, râde dl. Moldovan.
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.