Folosește noul modul inteligent de căutare din Republica. Primești rezultate în timp ce tastezi și descoperi ceea ce te interesează filtrat pe trei categorii: texte publicate, contributori și subiecte. Încearcă-l și spune-ne cum funcționează, părerea ta ne ajută.
Imagini-document de acum 100 de ani, când lumea a fost lovită de pandemia de gripă spaniolă. Oamenii purtau măști de protecție, autobuzele erau spălate cu dezinfectant
Foto: Guliver/ Getty Images
În ianuarie 1918, lumea a început să treacă printr-o epidemie de gripă cu o mortalitate neobișnuit de ridicată. În timpul pandemiei, care a durat până în decembrie 1920, în jur de 500 de milioane de oameni au fost infectați. Potrivit estimărilor, numărul celor care au murit de această boală ar putea fi cuprins între 50 de milioane și 100 de milioane de oameni.
Pentru că gripa a izbucnit în timpul Primului Război Mondial, cenzura din Germania, Franța, Marea Britanie și SUA a împiedicat difuzarea știrilor despre îmbolnăviri și decese, pe motiv că acestea ar fi scăzut moralul populației și al trupelor.
Primele știri au apărut în Spania, țară neutră, unde ziarele vremii au relatat despre efectele devastatoare ale epidemiei. Din această cauză, s-a creat falsa impresie că boala afecta cu precădere această țară - de aici și denumirea de gripă spaniolă, sub care a rămas în istorie,
Fotografii-document din arhiva Getty Images înfățișează lumea din timpul epidemiei de acum un secol. Pe străzi și în birouri, oamenii purtau măști de protecție confecționate din material textil. Autobuzele erau spălate cu dezinfectant. autoritățile sfătuiau oamenii să țină geamurile din vagoanele de dorimit deschise, iar depozitele erau transformate în spitale pentru tratarea celor infectați.
CLIC PE FOTOGRAFIA DE MAI JOS PENTRU A INTRA ÎN GALERIA FOTO
Dactilografă, purtând mască la biroul ei în 1918. Foto: PhotoQuest/Getty Images
Femeie, purtând o „mască de gripă” în timpul pandemiei. Foto: Topical Press Agency/Getty Images
Polițiști din Seattle purtând măști din material textil, ca mijloc de protecție împotriva gripei spaniole. Foto: Time Life Pictures/National Archives/The LIFE Picture Collection via Getty Images
Voluntare ale Crucii Roșii luptând împotriva gripei spaniole în Statele Unite ale Americii. Foto: Apic/Getty Images
În 1918, depozitele au fost transformate în spitale de campanie pentru cei care sufereau de gripă spaniolă. Foto: Universal History Archive/Universal Images Group via Getty Images
Femei din Crucea Roșie confecționează măști de protecție din material textil. Foto: Bettmann Archive/Getty Images)
1918. Angajat la salubritate din New York poartă mască în timp ce mătură străzile. Un oficial din sănătate spunea la acea vreme: „Mai bine arăți ridicol decât să mori”. Foto: PhotoQuest/Getty Images
1 martie 1919. Doi bărbați militează pentru folosirea măștilor de protecție în paris: Foto: Topical Press Agency/Getty Images
Tabără din Lawrence, Maine, în care erau internați cei care sufereau de gripă spaniolă și în care se practica „tratamentul cu aer proaspăt”. Foto: Bettmann via Getty Images
Afiș de pe geamul unui mijoc de transport, cel mai probabil un tren, în care călătorii erau sfătuiți să țină geamurile deschise, pentru a preveni răspândirea gripei spaniole, dar și a tuberculozei. (Foto: Cincinnati Museum Center/Getty Images)
La Londra, autobuzele erau spălate cu dezinfectant pentru a preveni răspândirea gripei spaniole. Foto: H. F. Davis/Topical Press Agency/Hulton Archive/Getty Images
Fete mergând la școală cu mască de protecție în Japonia, în 1920. Foto: Bettmann / Getty Images
Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?
Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.
V-am spus anul trecut povestea IT-stului care a făcut o „reconfigurare de traseu” în carieră: sătul de orele pierdute în trafic în București, s-a întors „la țară”, lângă Turnu Măgurele, să facă agricultură bio.
A deschis turneul său european ”The Big Ass Tour” la Cluj și a spus în fața tuturor că nu a mai fost niciodată în România, dar că e „ireal” că a fost primit atât de bine aici. A vorbit cu sinceritate despre începuturile sale și despre cum i se zicea la început că va fi un „one hit wonder”. Am descoperit la Untold X un artist cu o voce foarte bună, inepuizabilă, ca o baterie cu reîncărcare rapidă: la finalul fiecărei piese părea că rămâne fără suflare. În mod neașteptat, se reîncărca în câteva zeci de secunde în care i se auzea respirația adâncă și intra cu aceeași forță în următoarea melodie. E foarte valoros Post Malone, pentru mine, revelația acestei ediții (foto: Inquam Photos / Vlad Bereholschi).
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.