În fiecare dimineață, îți scrie unul dintre autorii fondatori ai platformei. Cristian Tudor Popescu, Claudiu Pândaru, Florin Negruțiu și Alex Livadaru sunt cei de la care primești emailul zilnic și cei cărora le poți trimite observațiile, propunerile, ideile tale.
Imagini-document de acum 100 de ani, când lumea a fost lovită de pandemia de gripă spaniolă. Oamenii purtau măști de protecție, autobuzele erau spălate cu dezinfectant
Foto: Guliver/ Getty Images
În ianuarie 1918, lumea a început să treacă printr-o epidemie de gripă cu o mortalitate neobișnuit de ridicată. În timpul pandemiei, care a durat până în decembrie 1920, în jur de 500 de milioane de oameni au fost infectați. Potrivit estimărilor, numărul celor care au murit de această boală ar putea fi cuprins între 50 de milioane și 100 de milioane de oameni.
Pentru că gripa a izbucnit în timpul Primului Război Mondial, cenzura din Germania, Franța, Marea Britanie și SUA a împiedicat difuzarea știrilor despre îmbolnăviri și decese, pe motiv că acestea ar fi scăzut moralul populației și al trupelor.
Primele știri au apărut în Spania, țară neutră, unde ziarele vremii au relatat despre efectele devastatoare ale epidemiei. Din această cauză, s-a creat falsa impresie că boala afecta cu precădere această țară - de aici și denumirea de gripă spaniolă, sub care a rămas în istorie,
Fotografii-document din arhiva Getty Images înfățișează lumea din timpul epidemiei de acum un secol. Pe străzi și în birouri, oamenii purtau măști de protecție confecționate din material textil. Autobuzele erau spălate cu dezinfectant. autoritățile sfătuiau oamenii să țină geamurile din vagoanele de dorimit deschise, iar depozitele erau transformate în spitale pentru tratarea celor infectați.
CLIC PE FOTOGRAFIA DE MAI JOS PENTRU A INTRA ÎN GALERIA FOTO
Dactilografă, purtând mască la biroul ei în 1918. Foto: PhotoQuest/Getty Images
Femeie, purtând o „mască de gripă” în timpul pandemiei. Foto: Topical Press Agency/Getty Images
Polițiști din Seattle purtând măști din material textil, ca mijloc de protecție împotriva gripei spaniole. Foto: Time Life Pictures/National Archives/The LIFE Picture Collection via Getty Images
Voluntare ale Crucii Roșii luptând împotriva gripei spaniole în Statele Unite ale Americii. Foto: Apic/Getty Images
În 1918, depozitele au fost transformate în spitale de campanie pentru cei care sufereau de gripă spaniolă. Foto: Universal History Archive/Universal Images Group via Getty Images
Femei din Crucea Roșie confecționează măști de protecție din material textil. Foto: Bettmann Archive/Getty Images)
1918. Angajat la salubritate din New York poartă mască în timp ce mătură străzile. Un oficial din sănătate spunea la acea vreme: „Mai bine arăți ridicol decât să mori”. Foto: PhotoQuest/Getty Images
1 martie 1919. Doi bărbați militează pentru folosirea măștilor de protecție în paris: Foto: Topical Press Agency/Getty Images
Tabără din Lawrence, Maine, în care erau internați cei care sufereau de gripă spaniolă și în care se practica „tratamentul cu aer proaspăt”. Foto: Bettmann via Getty Images
Afiș de pe geamul unui mijoc de transport, cel mai probabil un tren, în care călătorii erau sfătuiți să țină geamurile deschise, pentru a preveni răspândirea gripei spaniole, dar și a tuberculozei. (Foto: Cincinnati Museum Center/Getty Images)
La Londra, autobuzele erau spălate cu dezinfectant pentru a preveni răspândirea gripei spaniole. Foto: H. F. Davis/Topical Press Agency/Hulton Archive/Getty Images
Fete mergând la școală cu mască de protecție în Japonia, în 1920. Foto: Bettmann / Getty Images
Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?
Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.
Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.
În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.
Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.