foto Profimedia
Când a plecat Biden din funcția de președinte al SUA, după ce Trump câștigase deja alegerile, a spus:
„Astăzi, în America se conturează o oligarhie — o concentrare de putere, bogăție și influență extremă care amenință literalmente întreaga noastră democrație și drepturile noastre fundamentale.”
Ceea ce vedem acum este exact manifestarea acestor forțe oligarhice, sub forma unui imperialism occidental asumat. Filozofia lui Trump trimite explicit la o întoarcere în timp, la epoci coloniale în care marile puteri subjugau și jefuiau state mai mici. Nu credeam că vom mai trăi așa ceva, dar după războiul clasic, cu tancuri și artilerie, din Ucraina, asistăm acum la ocuparea rapidă a unei țări pentru exploatarea resurselor ei naturale. Fără perdea de fum, pe față.
Această agresiune este salutată, inclusiv la noi, de o parte a dreptei și a extremei drepte, de diverși influenceri oportuniști, mimetici, lipsiți de orice reflecție profundă. Oameni care până ieri condamnau autoritarismul, iar astăzi aplaudă fără rezerve o intervenție militară neprovocată. Un intelectual autentic nu se poate bucura niciodată de o asemenea agresiune. Niciodată. Altfel, vorbim doar de impostură.
Argumentul invocat este simplu: Maduro era un dictator, deci intervenția ar fi justificată. În realitate, problema nu a fost dictatura, ci petrolul. Singurul interes real al administrației Trump în Venezuela este controlul resurselor energetice. Nu viața oamenilor, nu drepturile lor, nu democrația. Petrolul. Atât. Un om cu coloană vertebrală morală ar fi condamnat această acțiune, indiferent cine este victima ei.
Se vehiculează ideea că, dacă la Revoluția din ’89 ar fi existat o „extragere rapidă” a lui Ceaușescu, s-ar fi evitat victimele. Este o gândire infantilă și profund greșită. După fuga și execuția lui Ceaușescu au existat mai multe victime, nu mai puține. Mai mult, la primele alegeri libere din 1990 au câștigat masiv foștii comuniști. Oamenii respingeau capitalismul și Occidentul, nu le îmbrățișau. Ideea că schimbarea unui lider, prin forță externă, rezolvă automat problemele unei societăți este o iluzie periculoasă.
Imaginați-vă cum ar fi fost perceput dacă, după execuția lui Ceaușescu, o mare putere ar fi apărut public anunțând că „de acum înainte va conduce România”. Ar fi fost considerată o ocupație, nu o eliberare. Exact asta se întâmplă acum în Venezuela.
Trump a declarat deschis că Europa nu mai este o prioritate. Trupe americane au fost retrase, iar mesajul transmis este clar: fiecare să se descurce pe cont propriu. Politica aceasta înseamnă instabilitate, conflicte și repoziționări brutale de putere.
Ceea ce s-a întâmplat în Venezuela este grav: o țară suverană a fost practic neutralizată într-un timp extrem de scurt, iar președintele ei a fost capturat și transferat pentru a fi judecat într-un alt stat. Mesajul transmis este că oricine poate păți la fel. Când SUA decid, pot extrage pe oricine, de oriunde, și pot inventa acuzații pentru a justifica acțiunea.
Protest anti-Trump în Austrația/ Foto Profimedia
A apărut și termenul de „stat narco-terorist” — un concept de spectacol, fără substanță reală. Nu există un istoric de atacuri teroriste venezuelene, nu există o amenințare reală pentru cetățenii americani. Este doar un narativ construit pentru consum public, menit să legitimeze o intervenție.
Trebuie să fim conștienți că informațiile pe care le primim sunt filtrate. Ni se spune o singură poveste: dictatorul, poporul oprimat, salvatorul extern. Realitatea este mult mai complicată. În Venezuela existau alegeri, partide politice, proprietate privată. Nu vorbim de o dictatură totală de tip Ceaușescu, indiferent cât de convenabil ar fi acest paralelism.
Sunt extrem de curios ce vor spune venezuelenii când vor înțelege că „eliberarea” lor înseamnă, de fapt, pierderea controlului asupra propriilor resurse. Dorința de schimbare a unui lider nu este echivalentă cu acceptarea unei ocupații străine.
Trump a demonstrat încă de la începutul mandatului un comportament agresiv și imprevizibil, inclusiv față de aliați. Exemplele nu lipsesc. În acest context, asistăm la legitimarea unui comportament brutal de către oameni care, fără să li se ceară, se oferă voluntar să-l justifice. Nu din convingere, ci din oportunism.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
E normal ca oameni din bula [Trump-MAGA-Conservatori-Suveraniști-Extrema dreaptă] să vocifereze. Când trăiești într-o bulă, orice părere din afara ei te oripilează.
Bun pt Pravda ...
rusine, ba
Este aiuritoare asemănarea capturării lui Maduro cu eliminarea (și fizică) a lui Ceaușescu! Acesta din urmă a fost eliminat după un scenariu conceput de serviciile sale secrete, în timp ce Maduro a fost ”extras pentru a fi judecat pentru narco-terorism (”Nu există o amenințare reală pentru cetățenii americani.” Serios??? Dar drogurile nu reprezintă un terorism la fel de agresiv ca orice atac terorist, de orice fel?!).
”După fuga și execuția lui Ceaușescu au existat mai multe victime, nu mai puține.” Total fals! S-a întâmplat exact invers, pentru a se induce ideea că Iliescu și gașca lui i-au scăpat pe români de ”teroriști”.
La fel de aiuritoare este afirmația ”În Venezuela existau alegeri, partide politice, proprietate privată.”! Zău?! Dar miile de deținuți politic, alegerile trucate, milioanele de venezueleni fugiți din țară, naționalizarea marilor companii străine (acestea nu reprezintă proprietate privată?!)
Doar timpul va demonstra dacă afirmația ”Singurul interes real al administrației Trump în Venezuela este controlul resurselor energetice. Nu viața oamenilor, nu drepturile lor, nu democrația. Petrolul” se va confirma.
Poate greșesc, dar nu-mi amintesc ca după al II-lea război mondial SUA să-și fi adjudecat o țară în care a intervenit militar. Nici Koreea, nici Vietnamul, nici, mai recent, Irak, Afganistan, sau Libia nu au devenit sateliți americani exploatați pentru resursele lor.
Trec peste aprecierile jignitoare făcute de autor - unicul deținător al adevărului absolut! - la adresa celor care nu îi împărtășesc opiniile (de extremă stânga, vizibile de pe lună).
Tot ceea ce am scris mai sus nu trebuie interpretat ca o aprobare a politicii lui Trump, sau ca o dovadă a admirației pe care i-aș purta-o celui mai stupid, caraghios și infantil președinte din istoria SUA.
Și încă ceva: sunt curios să aflu părerile dlui Nucu Morar despre Putin și războiul din Ucraina!
Fuck ONU, fuck NATO, fuck OSCE (cu UE, cu tot..), pare a spune Trump.
Nu e o noutate. E doar o nouă criză de delir narcisist.
Da, la prima vedere Maduro este noul Saddam, cel obraznic cu americanii și cu puțuri mustind de petrol. Dar n-a fost doar asta.
Americanii aveau nevoie de răzbunare după atacul asupra turnurilor gemene din 2001 și Bush junior le-a servit-o.
Bombardarea Afganistanului era prea puțin pentru liniștirea populației.
Mai țineți minte "Wag the dog"(1997) ? A apărut cam în perioada sex-scandalului Monica Lewinsky.. Pentru cei care au uitat, stagiara Monica îl ajuta pe Bill să "invagineze" noua "orgasmigramă" a Casei Albe..
În film ceva asemănător amenință să acapareze presa, în preajma alegerilor Prezidențiale. "Eroul" fiind Președintele în funcție, care dorea un nou mandat.
Și intră în scenă un consultant politic și un regizor de Hollywood, care organizează un comando care are drept scop distragerea atenției publice de la povestea (tot..) din Biroul Oval.
Coincidență sau nu, inventează un război fals cu Albania și le iese. Președintele e reales, deși apar și ceva victime colaterale.
Revenind la oaia noastră, pe 24 decembrie (parc-a fost ieri..) citeam că au apărut noi documente în "dosarele Epstein", cu acuzații grave înpotriva lui Donald Cuceritorul..
Deși nu e despre Biroul Oval, e tot cu sex, la care se adaugă și o mică crimă..
Populimea de americani MAGA rânjește probabil la ideea că petrolul din Venezuela îi va îmbogăți și pe ei.
Dar stau și mă-ntreb dacă "dosarele Epstein" nu trag mai abitir în balanță..