Sari la continut

Spune-ți părerea! Intră alături de noi în comunitatea Republica

Vă invităm să intrați în Comunitatea Republica, grupul de Facebook în care contributorii, cei care își scriu aici ideile, vor sta de vorbă cu tine. Tot ce trebuie să faci este să ceri intrarea în acest spațiu al dialogului.

Îndrăzneala „scandaloasă” a candidatului care a pus „poze” în teza de doctorat. Despre popularizarea istoriei, de la Adrian Cioroianu, la Cătălin Oprișan

combo.

La ce bună istoria, dacă rămâne tăcută, dospită în rafturi prăfuite, citită doar de trei inițiați și aprobată de un evaluator posac? Nu pentru a fi îmbrăcată în fraze greoaie și îngropată în jurnale imposibil de găsit a fost ea scrisă, ci pentru a vorbi oamenilor – limpede, viu, omenesc. Așa mi-a spus, cu un zâmbet de om care și-a găsit menirea, un istoric din Tecuci. Nu tratatele docte l-au aprins în junețe, ci poveștile adresate cititorului curios, dornic să înțeleagă cum s-a făcut lumea.

Splendoarea cercetării abandonate în biblioteci

Și ce păcat, ce risipă de povești splendide! Am văzut zeci de conferințe și susțineri de doctorat: subiecte fabuloase, personaje fascinante, epoci fremătând de contradicții. Și totuși, lăsate să moară tăcut, legate între coperți tari, citate steril în subsoluri academice. 

Cazul Cioroianu și teza cu imagini: absurditatea rigurozității sterile

Am asistat chiar la scene de absurd: doi membri ai unei comisii, ofuscați că doctorandul îndrăznise să adauge imagini în teză. Imagini, domnule! De parcă istoria s-ar cuveni să fie oarbă, austeră, fără chip! Și au continuat să ofteze moralizator despre Adrian Cioroianu, vinovatul de serviciu pentru că... apărea la televizor. Un istoric, ziceau ei, trebuie să fie invizibil: să-și trăiască viața în bibliotecă, nu pe ecran.

Istoria ca vin sigilat: de ce rămâne nevăzută?

Firește, nimeni nu neagă importanța rigorii academice – istoria fără surse devine mitologie. Dar ce tragedie tăcută când munca istoricilor rămâne acolo, înăuntru, ca un vin bun sigilat și uitat în pivniță. Ce folos are o descoperire despre Iașul secolelor trecute, despre destine, case, statui și revoluții, dacă nu ajunge la ieșeni? Ce sens au poveștile fără povestitori?

Istoricii „pop” și miracolul TikTok: când trecutul iese în oraș

Și atunci apar, spre oroarea breslei „serioase”, acei popularizatori ai trecutului – Oprișan, Anfile, alții asemenea. Spun istorie cu umor și patos, în cimitire sau pe YouTube, cu bilet de intrare sau gratis.

Sunt istorici? Sunt actori? Contează? Ei fac ceea ce „gardienii arhivelor” refuză: dau viață trecutului. Îl fac să râdă, să plângă, să bântuie străzile orașului. Și, iată minunea, tocmai generația crescută cu TikTok începe să se oprească în fața unei statui, să pună o întrebare, să caute o carte.

Istoria trăită în amfiteatru: de la subiect vetust la pasiune vie

Am simțit același lucru și în sălile de curs. Când istoria medicinei e spusă cu imaginație și nerv, studenții prind gustul: vor să afle mai mult, pun întrebări, aleg subiecte de licență care altădată li s-ar fi părut vetuste. De ce? Pentru că istoria s-a apropiat. Nu le mai vorbește din turnul de fildeș, ci de pe scaunul alăturat.

Nu cum o păstrăm, ci cum o facem să trăiască.

Așadar, întrebarea nu e „cum păstrăm istoria în arhive?”, ci cum o smulgem de acolo. Cum o lăsăm să trăiască, să respire, să fie – așa cum e ea în esență – o artă a umanului.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • mg check icon
    ..istoria e bine-mersi pe History, Discovery, Natioanl Geographic și celelalte canale cu documentare. Și sunt vreo câteva..
    Chiar și fără competențe, sau apetență vădită pentru arhive prăfuite, talentul realizatorilor de captivează și te îndeamnă să continui pe cont propriu călătoria pe firul evenimentelor prezentate. La fel e și cu astronomia, medicina, știința în general.

    O consider alternativa de succes la plicticoasele ore de specialitate din liceu sau școala generală.
    Ar trezi curiozitatea și interesul pentru studiul diverselor materii.
    Mulți și-ar descoperi pasiunea și vocația pentru un domeniu sau altul.
    Dar leafa merge și așa, între două chenzine sau două greve de avertisment..

    E duminică însă, iar neuronii noștri merită o mângâiere, două.. :

    - "Feel Like Makin'Love", când pun piesa asta de la Bad Company și mă învăluie vibrația minunatei voci a lui Paul Rodgers :

    https://www.youtube.com/watch?v=OEPvv9pjIoQ&list=RDOEPvv9pjIoQ&index=2


    - Ce să mai zic de "Sunshine Of Your Love" a celor de la Cream.
    Șarmul e dat de vocile tandemului Jack Bruce/Eric Clapton, pe ritmul "copt" de Ginger Baker la tobe :

    https://www.youtube.com/watch?v=y_u1eu6Lpds&list=RDy_u1eu6Lpds&start_radio=1

    E un fel de istorie.. Sper să vă sune bine.
    • Like 0
    • @ mg
      Stiinta popularizata e benefica dar nu contribuie direct la progresul stiintific.
      • Like 0
    • @ Vasile Ostaciuc
      mg check icon
      ..oo, desigur, știința adevărată e pe tiktok..
      • Like 0
    • @ mg
      andrei andrei check icon
      altul care se da elitist.


      dar hai sa vorbim despre ce ai zis


      programul discovery pe maine.
      https://www.cinemagia.ro/program-tv/discovery-channel/luni/

      hai spune ce istorie e acolo? din 20 de emisiuni care sunt despre istorie?


      ne mutam la alt canal mentionat
      https://www.cinemagia.ro/program-tv/national-geographic/luni/

      despre ce istorie invatam?


      mergem si la history channel, baietas


      https://www.cinemagia.ro/program-tv/history/luni/


      hai, arata-ne noua, celor care nu prea stim istorie ca tine invatata la tv care emisiuni sunt despre istorie?


      sau cumva televiziunile astea fac ban din altceva in afara din reclame? sau nu ii intereseaza sa faca bani? si daca fac bani din reclame atunci incearca sa te atraga cat mai mult, nu? sa stai acolo pe post 10 ore pe zi. adica sa faca ce acuzi tu ca fac cei de pe youtube.


      banuiesc ca nu ai stat sa asculti un podcast de 4 ore despre imperiul bizantin care sa te faca macar sa intelegi in mare cum functiona si care a fost istoria sa. dar probabil o fi pe discovery prezentat in 40 de minute, nu?


      • Like 1
    • @ mg
      NU pe TIK TOK se face stiinta. Daca e vorba de istorie, pot incepe cu Xenopol sau Iorga, Jacques le Goff, Andreas Hillgruber, etc.
      • Like 0
    • @ Vasile Ostaciuc
      mg check icon
      ..era vorba despre cultivarea curiozității școlarilor. Cum faci să-i atragi spre un domeniu sau altul al științei ? Cu ore plicticoase, corespunzătoare programei, sau trimițându-i să-l caute pe Xenopol la Bibliotecă ?
      Nu prea cred. Dispunem de mijloace digitale care-i pot atrage pe elevi. Avem însă un învățământ anchilozat, încremenit în trecut, pentru că așa e mai comod pentru lefegiii ultra-sindicalizați..
      • Like 0
    • @ andrei
      mg check icon
      ..de ce aș intra în dialog cu nesimțit ?
      • Like 0
    • @ mg
      Scoala nu e Disneyland. Scoala, pe langa invatarea de cunostinte trebuie sa invete copilul ce e seriozitatea, efortul, responsabilitatea
      • Like 0
    • @ Vasile Ostaciuc
      mg check icon
      ..da-da, copil serios.. Echivalentul babei frumoase..
      Ei bine, jocul didactic este considerat un mijloc valoros de instruire și educare. E o metodă modernă care facilitează interacțiunea dascăl/elev.
      Proful devine actor pe scena educației.

      Primul meu contact cu un PC a fost prin intermediul unor jocuri simple. Apoi am căutat ceva mai interesant. Au fost programe de grafică 2D.
      Și tot așa spre CAD-CAM, spre Excel, spre animație, spre programare în Fox și celelalte..
      Fără atracția inițială, datorată jocurilor, poate că foloseam și acum rigla de calcul..
      • Like 0
    • @ mg
      andrei andrei check icon
      Clasicul atac ad hominem când nu exist argumente sau contra argumente logice. Foarte clasic.
      • Like 0


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult