Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Înfrângere majoră pentru încercările administrației Biden de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră: Curtea Supremă a SUA a devenit un organism care execută cerințele republicanilor

Curtea Supremă a SUA

Foto: Getty Images

Curtea Supremă a SUA a devenit din ce în ce mai mult un organism care execută cerințele republicanilor. În cea mai recentă decizie pronunțată astăzi, una istorică, nu face altceva decât să limiteze puterea administrației Biden de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră.

- Concret, Curtea Supremă americană a limitat capacitatea Agenției americane pentru Protecția Mediului de a reglementa în linii mari emisiile de carbon de la centralele electrice existente. Decizia reprezintă o înfrângere majoră pentru încercările administrației Biden de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră, într-un moment în care oamenii de știință trag tot mai multe semnale de alarmă cu privire la ritmul accelerat al încălzirii globale. 

- Decizia a fost luată în cadrul procesului intentat de statul american Virginia de Vest împotriva Agenției americane de Protecție a Mediului (EPA), în numele altor 19 state conduse în mare parte de republicani și a unora dintre cele mai mari companii prelucrătoare de cărbuni din SUA.

- Producătorii de combustibili fosili au contestat autoritatea Agenției de a impune reglementări de mediu sectorului energetic, prin care se urmărea încetinirea evoluției schimbărilor climatice și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră produse de centralele electrice din țară.

- Decizia a fost luată cu proporția de 6-3 în rândul judecătorilor Curții Supreme a SUA. John Roberts, șeful Curții Supreme, a scris avizul pentru majoritatea conservatoare. Roberts a spus că „precedentul nostru evocă scepticismul față de afirmația EPA” că legea „o împuternicește să elaboreze limite de emisii de carbon pe baza unei abordări de schimbare a generațiilor”.

- Steve Vladeck, analist CNN specializat pe Curtea Supremă, și profesor la Facultatea de Drept de la Universitatea din Texas, a declarat că decizia „ar putea fi cataclismică pentru dreptul administrativ modern”. „Timp de un secol, guvernul federal a funcționat pornind de la premisa că Congresul poate delega puterea de reglementare agențiilor executive. Hotărârea de astăzi deschide ușa unor provocări nesfârșite pentru acele delegări - cu privire la orice, de la schimbările climatice la standardele de siguranță alimentară - pe motivul că Congresul nu a fost suficient de specific pentru a oferi agenției puterea de a reglementa astfel de probleme majore”, a spus Vladeck.

- Hotărârea fără precedent a Curții Supreme de a limita capacitatea guvernului federal de a reglementa emisiile de gaze cu efect de seră poate împiedica obiectivele administrației Biden în materie de schimbări climatice, care includ combaterea poluării cu dioxid de carbon și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră la jumătate până în 2030.

- În ceea ce privește EPA, judecătorul Roberts a scris că limitarea emisiilor de dioxid de carbon la un nivel care va forța o tranziție la nivel național de la utilizarea cărbunelui poate fi o soluție „sensibilă”. „Dar nu este plauzibil ca Congresul să acorde EPA autoritatea de a adopta pe cont propriu o astfel de schemă de reglementare” conform legii în cauză.

- Pe de altă parte, judecătorul Neil Gorsuch a subliniat mișcarea Curții Supreme de a limita puterea EPA, pe care o consideră inexplicabilă în fața publicului. „Deși suntem cu toții de acord că agențiile administrative au roluri importante de jucat într-o națiune modernă, cu siguranță niciunul dintre noi nu dorește să renunțe la promisiunea Republicii noastre că poporul și reprezentanții lor ar trebui să aibă un cuvânt de spus în legile care îi guvernează”, a scris Gorsuch.

- Judecătoarea Elena Kagan, unul dintre cei trei judecători care au votat împotrivă, a tras un semnal de alarmă cu privire la încălzirea globală și a spus că decizia curții „dezbracă” EPA de „puterea pe care Congresul i-a dat-o pentru a răspunde la „cea mai presantă provocare de mediu a timpului nostru”. „Curtea se autodesemnează – în loc de Congres sau de agenția de experți – factorul de decizie privind politica climatică”, a scris Kagan. „Nu mă pot gândi la multe lucruri mai înfricoșătoare”, a conchis judecătoarea curții Supreme a SUA.

- BBC News scrie că cele 19 statele care au intentat proces au făcut puține progrese în reducerea emisiilor, ceea ce este necesar pentru a limita schimbările climatice.

- În centrul cazului asupra căruia a hotărât Curtea supremă a SUA a fost secțiunea din Legea privind aerul curat care face referire la domeniul de aplicare al capacității EPA de a reglementa centralele electrice.

- Disputa dintre producătorii de energie și guvern a început încă din 2015, când președintele de la acea vreme, Barack Obama, a anunțat Planul de energie curată, prin care se încerca stabilirea unor norme cu privire la modul în care statele pot limita poluarea cu dioxid de carbon provenită de la centralele electrice.

- În 2016, Curtea Supremă a blocat planul lui Obama, iar trei ani mai târziu, sub administrația Trump, Agenția de Protecție a Mediului a înlocuit planul cu o lege mai puțin invazivă a energiei curate la prețuri accesibile. Însă o Curte Federală de apel a anulat și acest proiect. Administrația Biden lucrează în prezent la un nou proiect.

- Deoarece nu există o regulă actuală a EPA cu privire la emisiile din centralele electrice, analiștii americani specializați în politicile de justiție climatică au fost surprinși când Curtea Supremă a fost de acord să accepte o contestație a opiniei unei instanțe inferioare, solicitată de statele conduse de republicani.

- Procurorul general al statului Virginia de Vest, Patrick Morrisey, a fost principalul reclamant în acest caz, alături de procurorii generali republicani din mai multe state. Lui i s-au alăturat avocații care reprezintă două companii de cărbune: The North American Coal Corporation și Westmoreland Mining Holdings, LLC.

- Reclamanții au contestat autoritatea EPA de a reglementa în linii mari emisiile de gaze cu efect de seră provenite de la centralele electrice și au spus că această putere ar trebui luată de la agenție și dată Congresului. Ei au spus că o prevedere a Clean Air Act nu dă agenției o autoritate atât de largă și, invocând un principiu legal numit „doctrina întrebărilor majore”, contestatorii au spus că astfel de decizii cu implicații atât de mari trebuie să aibă autorizația clară a Congresului.

- Pe de altă parte, procurorul general al SUA, Elizabeth Prelogar, a susținut că cazul ar trebui respins, pentru că nu există nicio reglementare federală pentru centralele electrice în prezent, amintând că atât cu Planul de energie curată din epoca Obama, cât și planul energiei curate la prețuri accesibile din era Trump sunt „moarte”.

- Să vorbim puțin și de impactul centralelor electrice asupra climei. Combustibilii fosili din sectorul energetic contribuie enorm la criza climatică. Aproximativ 25% din emisiile de gaze cu efect de seră care provoacă încălzirea planetei de pe tot globul și din SUA provin din generarea de electricitate, potrivit EPA. Iar cărbunele, cel mai generator de emisii combustibil fosil, alimentează aproximativ 20% din electricitatea SUA.

- Emisiile din producția de energie au crescut anul trecut pentru prima dată din 2014, o creștere care a fost determinată în principal de utilizarea cărbunelui.

- Creșterea consumului de combustibili fosili este îngrijorătoare nu numai pentru obiectivele climatice ale lui Biden, președintele care în primele luni de mandat s-a angajat să reducă la jumătate emisiile SUA până în 2030, ci și pentru planetă.

- Oamenii de știință spun din ce în ce mai des și apăsat că, pentru a face progrese în criza climatică, emisiile trebuie nu numai reduse în viitor, ci lumea trebuie să și dezvolte modalități de a elimina și gazele cu efect de seră care au fost pompate în atmosferă în deceniile trecute.

- Într-un raport de referință al ONU de anul trecut, denumit drept „cod roșu pentru umanitate”, oamenii de știință au precizat că planeta se încălzește mai repede decât și-au imaginat anterior că o va face. Pe măsură ce se întâmplă asta, au spus experții ONU, vremea extremă va deveni din ce în ce mai mortală. Asta va face ca fenomenele meteo extreme să se agraveze, insecuritatea alimentară să crească, iar bolile să se răspândească și mai mult.

- Pentru a evita cele mai grave consecințe, lumea trebuie să limiteze încălzirea globală la 1,5 grade Celsius (a trecut deja de 1,1 grade) față de era preindustrială, iar singura modalitate de a face acest lucru este să păstrăm marea majoritate a combustibilului fosil rămas stocat în pământ.

- ONU a mai avertizat că guvernele nu fac suficiente demersuri pentru a combate schimbările climatice și că nu sunt pregătite pentru impactul acestora.

- În noiembrie anul trecut, la finalul COP26, am scris o analiză referitoare la cu cât contribuie, de fapt, la distrugerea climei planetare marii semnatari ai angajamentelor de la Glasgow (link în primul comentariu).

- Spuneam atunci că Statele Unite ale Americii ocupă locul doi în topul marilor poluatori la nivel mondial și generează aproape 14% din emisiile de gaze cu efect de seră, adică aproximativ jumătate din totalul Chinei. Însă experții climatici susțin că SUA ar putea fi totuși responsabilă pentru mai multe daune totale cauzate de poluarea cu dioxid de carbon. Totodată, peste 80% din energia SUA provine din combustibili fosili, deși sursele de energie regenerabilă sunt în creștere.

- Oamenii de știință subliniază că emisiile acumulate în atmosferă și care au provenit din SUA în ultimul secol sunt probabil de două ori mai mari decât cele acumulate și provenite din China. De altfel, emisiile pe cap de locuitor în China sunt mai mici decât în ​​SUA. Emisiile cumulate depășesc cu mult emisiile anuale, deoarece principalul gaz cu efect de seră, dioxidul de carbon, rămâne în atmosferă timp de sute de ani.

- Iar acum cireașa de pe tort: Sondajele electorale din SUA prevăd că Partidul Democrat al președintelui SUA, Joe Biden, riscă să piardă alegerile intermediare (de la mijloc de mandat) din luna noiembrie, iar Donald Trump este acum favoritul caselor de pariuri pentru a câștiga cursa prezidențială pentru Casa Albă în 2024. Că să înțelegem imaginea de ansamblu.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Îți recomandăm
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult