Sari la continut

Protecția datelor cu caracter personal

Din 25 mai Republica.ro aplică noua politică de protecție a datelor cu caracter personal și modificările propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 (GDPR). Prin continuarea navigării pe platforma noastră confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

Intersecții pe str. Timpului

Roman-foileton 

Deschid astăzi un ciclu de înfățișări în cuvinte și imagini ce s-ar numi, ca în presa de altădată, foileton. Intersecții cu oameni pe care nu-i uit, și de care cred că nu e rău să vorbesc cititorilor zilei de azi.

Pe lângă fotografii, vor fi reproduse și dedicații de pe cărți primite de subsemnatul de-a lungul vremii. O fac pentru că nu consider confidențială dedicația, ba chiar cred că e vorba de o subspecie literară. Ea este o adăugire la textul cărții, obiect public, pe care este scrisă. În plus, iau dedicația ca pe o asigurare din partea autorului că nu se va supăra dacă voi reproduce un fragment din cartea sa pe care îl iubesc.

Dacă vreți, ce urmează s-ar putea numi chiar roman-foileton. 

Aerul lui Doinaș

L-am întâlnit pentru ultima oară pe Ștefan Augustin Doinaș în fața Institutului Cultural Român din Aleea Alexandru.

Eu plecam, el venea. Pallida mors îi bătuse în poartă și era deja înăuntru. Străvezia moarte, cu pas nepăsător...

Nu mai găsesc în memorie aproape nimic din cuvintele schimbate atunci. Dar amintirea aerului pe care îl avea Doinaș e la fel de puternică și astăzi.

Știam amândoi că mai are puțin de trăit. Și totuși, nu citeam pe chipul lui ars de boală nici umbră de crispare sau teamă. Era liniștit ca o piatră în soare sau în ninsoare. Privirea prin ochelari părea a unui medic, nu a unui bolnav. El ținea bastonul să nu cadă, nu bastonul pe el.

Pe măsură ce îl ascultam, mă cuprindea un sentiment straniu – că lui Doinaș îi e milă de mine. Că încearcă, sub vorbele fără nimic teribil, să îmi transmită un avertisment, pe care nu-l putea rosti direct, căci ne-or fi ascultat urechi nevăzute. Că mă așteaptă ceva greu, grav. Pe mine, cel ce urma să trăiască.

Acum, cred că era o fantasmă a minții mele consternate de nepăsarea poetului. Pallida mors, cu pas nepăsător...

La despărțire mi-a pus mâna pe umăr și a ținut-o acolo câteva clipe.

Când a ajuns public faptul că Ștefan Augustin Doinaș îl turnase la Securitate pe Adrian Păunescu, care Adrian Păunescu, împreună cu frățânele său CV Tudor, se conforta prin Parlamentul României, am rupt în direct, în fața lui Mircea Dinescu, membru în Colegiul CNSAS, actul prin care nobila instituțiune certifica faptul că nu colaborasem cu Securitatea. Dinescu s-a bosumflat, că îi desconsideram cinovnicia: „Ai rupt un document oficial, te patetizezi”. Am precizat că, dacă așa înțelege să funcționeze CNSAS, refuz să fiu coleg întru neturnătorie cu A. Păunescu și CV Tudor, prefer să fiu suspect de turnătorie alături de Doinaş.

Soţia lui, Irinel Liciu, marea balerină, s-a sinucis curat, cu somnifere, la o zi după moartea lui. Fosta tânără pe atunci jurnalistă Cristina Modreanu a făcut o știre scurtă, relatativă. M-am dus peste ea în biroul departamentului Cultură și am mârâit: „Ce-i asta, Cristinico? Cotele apelor Dunării, Calafat, gheață la mal, s-a garat și va pleca de la linia trei? Așa vrei tu să ții cititorii?”.

Mă privea nedumerită, ba chiar ușor ofensată: „E o chestiune intimă. Nu cred că trebuie să dăm amănunte”.

„Păi, să nu dăm! Să nu dăm amănunte, mama lor de amănunte, să dăm o poveste, Cristina! Ia-o de când s-au cunoscut, el și Irinel, descrie povestea lor de amor de peste 4 decenii, cum a trăit pe spinarea ei după ce a ieșit din pușcărie, vreau tipul de somnifer, vreau ultimele cuvinte lăsate de ea pe hârtie, la un moment dat au fost gata să divorțeze, bagă și asta!... Să lase lumea lacrima pe hârtie!”.

Încet, nedumerirea se transforma pe fața ei într-un amestec de groază și scârbă.

 

                                          Existența plană

                                     de Ștefan Augustin Doinaș

Raportul Inspectorului General cu Problemele Spațiului – un domn foarte distins care, în orele libere, scria versuri și picta – se încheia cu următoarele paragrafe: «Cheia acestei probleme se află, indiscutabil, în ceea ce noi numim orizontul celei de a treia dimensiuni. O mulțime de neajunsuri grave, unele dăinuind încă din Antichitate, ar putea fi definitiv stârpite dacă oamenii ar accepta să ducă o existență plană.

Personal, propunem următoarea soluție.

Toți indivizii, fără deosebire de rubedenii și adâncime, să fie recondiționați cu ajutorul Tăvălugului. După ce uriașe cilindre de metal sau beton – din lână, pentru femei – vor fi trecut solemn, inclusiv peste cei ce le conduc, echipe speciale de girafe dresate vor trebui să ridice de pe trotuare siluetele umane și să le învețe din nou să umble.

Cei ce se vor dovedi că suferă de peripatetism întârziat, sau de orice altă carență a simțului deambulatoriu, să fie purtați în buzunare de către canguri naționali. Vor exista, firește, și deșeuri: utilizarea lor, ca panouri menite să înlocuiască în piețe statuile grosolane și conservatoare, n-ar fi decât o problemă pendinte a organelor locale.

Imaginați-vă ce puțin spațiu de locuit ne-ar trebui! Cât de mulți am putea să trecem, simultan, cot la cot, prin Cheile Turzii!

O nouă tehnică plastică, bazată exclusiv pe expresivitatea profilului, ar revoluționa estetica învechită a portretului. Expresia «a strânge cu ușa» ar dispărea din limbajul moraliștilor. Datorită unei noi repartizări a câmpurilor vizuale, dreapta n-ar mai ști, în fine, ce face stânga.

Scriitorii cu vocație curtenească ar putea să fie cumpărați, de către regii în exil cu dare de mână, o dată cu propria lor Capodoperă. Între pagina 2 și pagina 3, aceasta și-ar conține Autorul, în toată strălucirea genialității lui, sub forma unei foi de sugativă roz (pentru poeți) sau verde (pentru prozatori). Etc., etc.

La marile sărbători naționale, cetățenilor merituoși li s-ar permite dublarea – ba chiar triplarea – cartonului anatomic, în funcție de titlurile obținute, pentru a li se crea o morală a volumului, precum acelor păsări de hârtie colorată, aduse din China, care-și pot rotunji trupul desfăcându-se ca o armonică.»

Raportul se încheia, triumfal, cu aceste două versuri memorabile:

«Iubitele ne-ar aștepta în gară

Subțiri ca o foiță de țigară.»

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Și, pentru ca tabloul să fie complet, Ilie Cățoiu folosește șamponul de spălat pe creier numit Moise Guran.

    Și când vrea să ia o pauză de spălare pe creier se distrează uitându-se la emisiunea lui Dragoș Pătraru.

    Păi să mă iertați. Dar există în momentul de față foarte multe paturi libere în spitalele de boli mintale.

    Iar Ilie Cățoiu umblă liber pe stradă. Propovăduind educația.
    • Like 0
    • @ Dan Popescu
      Nedragă domnule, tot dobitoc rămâi ! Noapte bună !
      • Like 1
  • Ilie Cățoiu, care mă face dobitoc și se oprește aici cu argumentația, pentru că am colportat un articol care îl critică pe Cristian Tudor Popescu, locuiește în Voluntari (după spusele lui), are doar liceul și este că CEO la Enjoy Educația.

    Așa spune el pe Facebook.

    Deci Ilie Cățoiu este îndrăgostit de educație dar probabil că vitregiile vieții l-au împiedicat să meargă mai departe cu studiile.

    Cum eu mă număr printre cei care consideră că educația poate în foarte multe cazuri să-l întunece pe om în loc să lumineze, stufându-l cu inutilități și chiar cu neadevăruri, îi sunt alături în suferință lui Ilie Cățoiu.

    La o simplă radiografiere a paginii de Facebook pe care și-a alcătuit-o de bunăvoie Ilie Cățoiu, se observă că el este un om care se hrănește eminamente cu informații publice, informații oficiale, informații mainstream.

    Încă un specimen care și-a agățat gândirea proprie în cui, care a delegat altora să gândească pentru el.

    Pentru Ilie Cățoiu nu este nimic înfricoșător în existența lui Hitler și în existența lui Stalin și în existența lui Marx, a lui Engels și a tuturor ideologiilor cărora omenirea la un moment dat le-a predat gândirea.

    Se gândească ei pentru omenire.

    Și iată ce-am pățit din cauza unora ca ăștia.

    Așadar, să gândească pentru el Cristian Tudor Popescu.

    Pentru că el se ocupă cu lătratul la cei care l-ar putea critica pe Cristian Tudor Popescu.

    Acesta este Ilie Cățoiu. Care mă face pe mine dobitoc. Considerând că acesta este un argument de dezbatere.

    https://m.facebook.com/profile.php?id=100008075134596
    • Like 0
    • @ Dan Popescu
      Nedragă domnule, tot dobitoc rămâi ! Noapte bună !
      • Like 1
  • Nu degeaba există pe lume domnul Cristian Tudor Popescu . . .
    Cu nemărginit respect, Ilie K. Ilie
    • Like 2
    • @ Ilie Catoiu
      La fel.
      • Like 1
  • Am citit acest text dimineata foarte devreme Stiu parca de cind ma stiu "Mistretul cu colti de argint " M-a insotit intr-un fel prin viata N-am stiut nimic de acest om care a scris poezia asta. Am citit pe urma am cautat alte poezii sa vad ce a mai scris Din tot interesul meu si din toata cautarea am ramas cu un aer o impresie afectiva Omul viata moartea si faptul ca am trait dis de dimineata aceasta poveste despre un om

    Astăzi ne despărţim

    Astăzi nu mai cântăm, nu mai zâmbim.
    Stând la început de anotimp fermecat,
    astăzi ne despărţim
    cum s-au despărţit apele de uscat.

    Totul e atât de firesc în tăcerea noastră.
    Fiecare ne spunem: - Aşa trebuie să fie...
    Alături, umbra albastră
    pentru adevăruri gândite stă mărturie.

    Nu peste mult tu vei fi azurul din mări,
    eu voi fi pământul cu toate păcatele.
    Păsări mari te vor căuta prin zări
    ducând în guşă mireasmă, bucatele.

    Oamenii vor crede că suntem duşmani.
    Între noi, lumea va sta nemişcată
    https://Versuri.ro/w/fw17
    ca o pădure de sute de ani
    plină de fiare cu blană vărgată.

    Nimeni nu va şti că suntem tot atât de aproape
    şi că, seara, sufletul meu,
    ca ţărmul care se modelează din ape,
    ia forma uitată a trupului tău...

    Astăzi nu ne sărutam, nu ne dorim.
    Stând la început de anotimp fermecat,
    astăzi ne despărţim
    cum s-au despărţit apele de uscat.

    Nu peste mult tu vei fi cerul răsfrânt,
    eu voi fi soarele negru, pământul.
    Nu peste mult are să bată vânt.
    Nu peste mult are să bată vântul...
    • Like 3
  • Pe bune.
    Ajunsesem să îmi pun întrebări serioase în ceea ce mă privește bănuindu-mă că am o obsesie față de personajul Cristian Tudor Popescu.

    Dar textul celui care semnează contele de Saint Germain care acum circulă în draci pe WhatsApp îmi confirmă că există un bazin semnificativă în România de oameni care nu au avut curajul să ridice problema acestui tulburat psihic. Cristian Tudor Popescu.

    Că omul acesta a scris acest text despre CTP este una.

    Ceea ce este important ca oamenii își trimit cu satisfacție pe WhatsApp acest text.

    Nu pot să vă spun câte haioșenii am citit în lista mea de WhatsApp referitoare la superbul text scris de cel care semnează Contele de Saint Germain.

    Dacă acum este momentul de ieșire de sub o anumită dictatură, este vorba despre ieșirea de sub dictatura diabolicului Cristian Tudor Popescu care de 30 de ani își varsă veninul în public necenzurat de nimeni.

    Ba nu! Nu mă interesează cenzura!

    Mă interesează opoziția la acest om.
    • Like 1
    • @ Dan Popescu
      Eşti un dobitoc.
      • Like 2
  • Daca sunteti prosti si va puneti la dispozitia oricui de pe net felii mari din vietile voastre fara sa va ceara nimeni, asumati-va consecintele bolovanilor.

    Sotie, fiica, cuscra, prietenii, toti la vedere pentru toata lumea.

    Si apoi se mira de unde stie un necunoscut atatea lucruri intime despre el.

    Deci: CINE E TAMPITUL?
    • Like 0
  • Mircea!

    Vrei sa iti fac si tie un set de analize?
    • Like 0
  • Nelu Ionescu, trecut binisor de 60, isi pune la pozele de profil de pe facebook o poza cu fata lui cu masca antibacteriana.

    Iar eu sunt cel tampit, zice el.

    Nelule, nu se ia bre microbii prin poza.

    https://www.facebook.com/nelu.ionescu.1


    Daca intrati pe pagina lui Nelu va luati cu mainile de cap.

    Veti vedea profilul unui om care gandeste doar printr-o unitate externa conectata la cap: televizorul, media online mainstream.

    Gandirea lui proprie si-a agatat-o intr-un cui.
    A predat-o la REMAT.

    Dar i-a mai ramas butonul rosu pe care scrie TAMPIT.
    Si cand da peste unul ca mine apasa pe buton ca Andi Moisescu.
    • Like 0
  • catre Nelu Ionescu si Mircea Zugravu

    Voi doi de sifilis duhovnicesc (sufletesc) ati auzit?

    Textul scos de mine in evidenta apartine celui care semneaza Contele de Saint Germain. Am precizat asta la prima postare.

    Asa ca daca aveti de facut o analiza sintactica, morfologica, semiotica si semantica pe acel text. il gasiti pe semnatar pe site-ul lui.

    dar sa fim intelesi:

    Voi doi sunteti doar ca doi caini, doi latrai care il apara pe latraul sef CTP neconditionat.

    Argumentele pentru voi conteaza cat un cacat.

    Voi spuneti: "tragi in CTP, tragi in noi",

    Nu sunteti interesati de sintetizarea adevarului dintr-o lupta de argumente.

    analizati-va singuri postarile.

    Declarati pe cineva tampit dar daca vi se cer argumente va puneti fata de masa in cap.

    voi suneti compatriotii mei?!
    ne leaga doar limba (care nu e obligatorie) si georgafia (pe care nu o putem schimba).

    In rest, ne putem casapi reciproc fara remuscari.
    Ba chiar cu sentimentul ca am facut un bine.

    Zic bine, nu-i asa?
    • Like 0
    • @ Dan Popescu
      Eram curios ce fel de "analize" poti fave!? Esti duuuuus departe. Drum bun!
      • Like 2
  • Corina check icon
    Excelentă ideea. Mulțumiri pentru portret și fragment. N-aș alunga impresia avertismentului. Poetul o fi avut revelația hoardelor de inamici pe care aveați să-i atrageți fiind așa cum sunteți, toată expresia resentimentului lor patologic sau numai stupid încercând să ne întunece judecata și viața, ani la rândul.
    • Like 3

Îți recomandăm

iziBAC

„Am primit mesaje după ultima sesiune de Bac, pe unul dintre ele chiar l-am postat. Era o fată care nu a putut să se pregătească pentru biologie și a învățat la această materie doar cu iziBAC și în contextul acesta a luat 9.20”, povestește Adrian Stratulat.

Citește mai mult

RacketPal

„Două luni am făcut research, am vorbit cu peste 500 de oameni. I-am găsit pe grupuri de Facebook, m-am dus la terenuri. Am făcut un sondaj și peste 70% aveau aceeași problemă ca și noi”, spune unul dintre fondatori.

Citește mai mult