Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

INTERVIU. De ce crezi că tinerii aleg să nu meargă la vot? Răspunsul unei eleve în clasa a XII-a la un liceu tehnic. „Simion este doar un produs de marketing de pe TikTok”

stampilă - vot

Duminică sunt alegeri prezidențiale, dar mulți tineri nu merg la vot. Am stat de vorbă cu Miriam Capota, elevă în clasa a XII-a la un liceu tehnic, despre motivele neimplicării tinerilor. 

Ciprian Dîrjan: Duminică vor fi alegeri pentru președintele României, iar peste o lună e examenul de bacalaureat. Mulți tineri nu merg la vot, din statistici. Nu pentru au examenul de bacalaureat, ci pentru că nu sunt interesați de participare. Ce părere ai tu despre subiect, de ce crezi că tinerii aleg să nu meargă la vot?

Miriam Capota: Și eu m-am lovit de această întrebare la care am căutat răspunsul pentru ceva timp, am ajuns la concluzia că tinerii nu arată un interes major în politică, pentru că politica este prezentată ca un subiect vorbit doar de elite, discurs la care cetățeanul de rând fie tânăr sau înaintat în vârstă nu are acces sau nu trebuie să-și investească interesul. Asemenea statistici mai arată că lipsa implicării tinerilor în politică pleacă și de la sentimentul acestora că nu sunt reprezentați de clasa politică actuală, lucru care îi lasă indiferenți față de acest subiect.

Mai totul este trăit acum și pe grabă. Nimeni nu se gândește prea mult la un subiect. La asta contribuie și rețelele sociale care-ți vând/prezintă adevărul în câteva secunde. Cei mai mulți așa gândesc E adevărat, am văzut pe TikToK, pe FB, pe X etc... Nu există filtru fie din partea rețelelor, influencerilor, societății, ori a altor mecanisme de reglementare media. Un alt lucru negativ este că rețelele sociale nu permit o dezbatere cu argumente. Dacă nu-ți place un comentariu, o postare, poți să le blochezi fără argumente, dar nici nu poți filtra prea bine ceea ce-ți apare în flux. Un alt motiv ar fi acela - prost după mine - că un vot nu poate schimba nimic, că oamenii care sunt aleși sunt puși de alții, fie americani, fie ruși, europeni, ceea ce e fals întru totul. Modul ăsta de gândire îți conferă și o mulțumire de sine uneori, alteori revoltă, pentru că nu sunt ai noștri, ci sunt ai lor. Care? Din aceste considerente cred că tinerii nu vor să participe la politică. Cu siguranță sociologii ar mai găsi motive dacă ar fi atenți la generațiile actuale.

CD: Crezi că sistemul de educație are vreo responsabilitate în problema neparticipării tinerilor la vot, de orice natură ar fi el?

M.C: Consider că lipsa educației civice reale este un factor important care conduce la neimplicarea tinerilor în politică. Tinerii nu sunt încurajați să caute răspunsuri pentru problemele reale din societate, și nici încurajați să își formeze singuri o părere politică în societate, în cadrul sistemului de educație, politica este subiect tabu în școlile din România, iar atunci când nimeni nu ne informează despre politică în scop educațional, subiectul rămâne ignorat și ne luăm repere de pe rețele sociale. O bună campanie de marketing on-line este apreciată de noi, iar politicienii cu experiență știu asta. Tocmai de aceea campaniile clasice nu mai sunt relevante. Aici școala ar trebui să ne învețe despre dezinformare, despre falsitate, despre felul în care funcționează țara. Am observat că siturile instituțiilor publice sunt goale de conținut. Nu comunică nimic. Ar fi necesar să se debaraseze de stilul ăsta administrativ sec și să poarte un real dialog cu societatea.

C D: În weekend Ministerul Educației a transmis că profesorii nu pot face politică la catedră, dar pot naște o dezbatere în interiorul societății, inclusiv cu elevii lor. Au existat discuții private despre alegeri, despre politică, cu vreunul dintre profesori, despre importanța de a-ți exercita dreptul la vot? Dacă da, fără a nominaliza, discuțiile ți-au folosit?

M.C: Aceste discuții au mai existat în privat, nu la ore. Există profesori care trec de simpla responsabilitate a predării și evaluării și ne mai dau sfaturi, chiar sfaturi de viață. Ne mai explică despre politică, despre mizele - așa cum le văd ei - ale alegerilor, ale politicilor publice, ale Ministerului Educației etc. În mod cert aceste discuții au avut un efect pozitiv asupra mea, consider că doar prin dezbateri politice în interiorul societății ne putem consolida opinia sau putem afla perspective noi care ne ajută să vedem imaginea actuală dintr-o perspectivă nouă care nu apare pe rețelele de socializare. Asta m-a făcut să merg la vot la toate alegerile de când am împlinit 18 ani. Voi merge și duminică și îi îndemn și pe ceilalți tineri voteze. Din moment ce ne bucurăm de acest drept, să-l și folosim. Ulterior nu putem avea pretenții de niciun fel. Ești cetățean cu adevărat doar atunci când te implici în viața comunității.

CD: Cine să fie, George Simion sau Nicușor Dan? Cu argumente pertinente, nu cu emoție.

M.C: Eu îl voi alege pe Nicușor Dan, datorită experienței sale la Primăria Generală a Bucureștiului, unde a dat dovadă de implicare și seriozitate, reușind să o conducă cu profesionalism în timpul celor două mandate și datorită poziției sale proeuropene bine stabilite de la începutul depunerii candidaturii sale. Simion este doar un produs de marketing de pe TikTok. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Eu am mers cu fata mea la vot de când era mic copil. Întotdeauna am mers împreună să votăm, toată familia. Iar în prealabil am avut mini-dezbateri argumentate despre candidați, ceva de genul: ce-a spus și ce-a făcut fiecare, ce declară că are de gând să facă în continuare, cât de pregătit este pentru jobul de președinte, cum ar arăta viața noastră, a familiei, în cazul în care ar ajunge X sau Y președinte și cum ar arăta țara, în ansamblu, în fiecare caz. De ce aceste discuții? În primul rând pentru că părinții trebuie să fie persoanele cărora copiii le acordă încrederea cea mai mare și, în al doilea rând, pentru că părinții au trecut prin mult mai multe experiențe. Un adolescent al zilelor noastre nu are cum să realizeze semnificația votului, începând cu anii ’80, când singurele opțiuni la vot erau listele cu politrucii obedienți regimului comunist, nu are timp să se documenteze pentru a realiza efectele primelor alegeri libere (anii ‘90) urmate de perioada mineriadelor, a inflației galopante și poate nu are timpul necesar să se informeze în chestiuni de politică socială și economică, fie ele cu impact pozitiv sau negativ asupra societății. De aceea un părinte responsabil care a trecut prin toate acestea, trebuie să găsească timpul necesar – pe lângă o audiție Pink Floyd sau Vivaldi împreună cu copilul său – pentru formarea viitorului cetățean responsabil.
    Cu siguranță se așteaptă prea mult de la școală și prea puțin de la familie.
    • Like 1
  • Educatia incepe in primul rand de acasa. A, ca multi parinti n-au timp de copiii lor sau sunt ei insisi semi-analfabeti, asta e a alta discutie. Consider ca prea mult se arunca in carca profesorilor.
    • Like 1


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult