INTERVIU. Șeful Corpului de control: Cioloș, „frapat” de prețurile percepute de RA-APPS pentru parcul auto al Guvernului

Premierul Dacian Cioloș a cerut Corpului de control demararea unor verificări la RA-APPS după ce „a fost frapat” de diferența dintre suma pe care o plătea el, când venea în România, pentru închirierea unui autoturism, pe vremea când era comisar european, și suma pe care RA-APPS o încasează pentru întreținerea parcului auto al Executivului.

Într-un interviu acordat Republica.ro, Valentin Mircea, șeful Corpului de control al premierului Cioloș, vorbește despre verificările tuturor companiilor de stat, despre risipa de bani publici din Romsilva, care cheltuie „cam fără grijă” pe principiul „avem bani”. Valentin Mircea admite că cel mai greu control a fost cel în cazul Clubului Colectiv, al cărui dosar se află acum pe masa premierului.

Interviul acordat Republica.ro de Valetin Mircea, șeful Corpului de control al premierului Cioloș:

- De ce ați plecat din mediul privat și ați acceptat actuala poziție?

- Am fost rugat să ajut noua construcție guvernamentală. După ce am părăsit precedenta funcție publică, în 2013, de la Consiliul Concurenței, am zis că cinci ani voi sta în privat. Dar nu e întotdeauna cum îți planifici. Actualul premier m-a rugat, a insistat să vin pe această poziție. Un an ar trebui să fie suficient să așezăm pe alte baze activitatea Corpului de control al premierului.

- Ați anunțat verificarea tuturor companiilor de stat pentru a vedea dacă au dreptul la acest statut sau profită de autonomia prevăzută de lege pentru a-și gestiona independent bugete și venituri salariale. Ați început controalele? Ce ați aflat până acum?

- Companiile de stat sunt într-un număr destul de mare, iar acestea erau și până acum supuse verificărilor, dar punctual, pe anumite probleme sesizate, nu de fond, despre cum cheltuie sumele alocate sau resursele de stat de care dispun. Aici e o zonă unde o să fim ceva mai prezenți. Vrem să facem un audit al modului în care aceste companii funcționează. Să vedem dacă sunt companii, în regim de piață sau sunt doar o formă de exploatare a unor monopoluri naturale mai departe de rigorile din administrație. Verificările tuturor companiilor vor dura câțiva ani deoarece sunt foarte multe companii de stat.

- Cu ce ați început? Cu RA-APPS?

- RA-APPS se circumscrie acestui demers. Aceasta îmbină activități de protocol cu activități economice. Vom încerca să vedem în ce măsura se justifică existența acestor activități în aceeași entitate sau activitatile pot să fie în entități diferite. RA-APPS este un colos care necesită împrospătare și nu s-a mai uitat cineva pe zona aceasta de mulți ani. Au existat anterior verificări punctuale legate de RA-APPS. Acum facem un control de fond, de funcționare, de unde vin veniturile acestei regii, cum efectuează ea chetuielile și cum își concepe planul de afaceri.

- Corpul de control al premierului va verifica și criteriile după care RA-APPS stabilește costurile serviciilor lor pentru instituțiile publice?

- Menționez mai întâi că acest control la RA-APPS a fost solicitat de premier. Controalele pe care le face Corpul de control fie le cere premierul, fie primul-ministru le aprobă, la propunerea noastră. Chiar și noi, Corpul de control, stăm în spațiul RA-APPS, iar autoturismele de serviciu sunt ale RA-APPS. Guvernul plătește pentru aceste servicii prestate de RA-APPS, entitate din subordinea sa. Așa sunt regulile și asa este firesc. Numai că RA-APPS nu a avut de-a face cu o competiție și este o chestiune istorică faptul că prestează aceste servicii, prin încredințare directă. Modul în care sunt fundamentate tarifele RA-APPS nu este clar - acesta a fost punctul de vedere al premierului. Noi trebuie să vedem dacă tarifele sunt justificate. În lipsa unei justificări foarte clare a costurilor regiei protocolului de stat, ne putem gândi că prețurile acesteia sunt exagerat de mari. Chiar premierul dădea un exemplu: cât costă pentru Guvern un autoturism pe zi. Spunea că atunci când venea - în perioada în care era comisar european - închiria un autoturism și acesta îl costa mult mai puțin. Este, deci, un semn de întrebare. Este posibil ca prețurile de la RA-APPS să fie justificate, așa cum este posibil să nu fie justificate. Poate că de fapt costurile regiei sunt mari, iar cine este ineficient are costuri mari. Nu înseamnă neapărat că RA-APPS ar adăuga o marjă prea mare, nu presupunem asta, dar este o diferență și pe premier l-a frapat această diferență, dintre cât costă să închiriezi pe termen lung un autoturism de la o firmă private și cât percepe RA-APPS Guvernului.

„Pe partea de corupție trebuie lucrat și la zona de prevenție”

- Care era diferența sesizată de premier?

- Era vorba de o diferență destul de mare. Premierul a zis că dacă sunt costurile mari, să vedem și de ce sunt așa. De exemplu, este vorba de autoturisme vechi, de 10-15 ani, cu cel puțin 100.000 km la bord. Desigur că la aceste autoturisme întreținerea este scumpă, piesele sunt scumpe, consumă mult combustibil etc

- Se ia în calcul cumpărarea unor autoturisme noi?

- Pentru achiziția de autoturisme noi cheltuiala ar fi mare, dar există autoturisme făcute în România. Eu am primit în folosință un VW Pasat, cu motor pe benzină. Le-am spus celor de la RA-APPS că ar fi bună și Dacia Logan. E o mașină bună, îți faci treaba cu ea, nu trebuie să mergi cu „giganți” pe drumurile din București. Mașinile mari înseamnă și costuri mari. De altfel, din când în când eu mai vin și cu metroul la serviciu.

- Au fost scoși din locuințele RA-APPS toți cei care nu au dreptul la locuințe de protocol?

- O să aflăm curând care este situația celor care ocupă imobile de la RA-APPS. Vom avea primele concluzii în mai-iunie. RA-APPS este un colos și ar trebui să ne concentrăm pe anumite zone, că altfel o să stăm să adunăm date un an de aici înainte. Potrivit legii, ar avea dreptul la locuințe de protocol din fondul RA-APPS, din câte știu, doar președintele, premierul și președintii celor două camere și președintele Curții Constituționale. Sunt cinci persoane cu totul.

- Câte persoane au în prezent locuințe de protocol?

- Nu avem încă această informație, dar sper să o avem cât mai curând. Există persoane care stau în locuințe de protocol din diferite momente și din diferite guvernări, ca niște straturi geologice. Nu știu câte țări din Uniunea Europeană asigură locuințe de protocol persoanelor cu funcții de conducere în stat, cu excepția șefilor de state și premieri. Este un sistem care, probabil, poate fi modificat. Măcar în cazul locuințelor administrate de către RA-APPS, cel puțin chiria nu mai este insignifiantă.

- Pe partea de instituții publice, care ar fi aria de răspândire a corupției? Unde sunt cele mai multe probleme?

- Corpul de control al prim-ministrului a sesizat în mai multe rânduri aspecte care țin de posibile fapte de corupție. Pot spune că trimitem la Parchet destul de multe rapoarte de control. În ceea ce privește corupția, trebuie să acționăm și asupra cauzelor. Trebuie lucrat și la zona de prevenție. Abordarea mea este de a pune mai mult accent pe așa ceva. Mergem în control la administrații publice și la companii de stat și găsim fapte de corupție, pe care le vedem, de exemplu, sub forma unor cheltuieli nesăbuite, a unor plăți făcute fără bază. Chiar dacă nu constatăm noi faptele penale și nu instrumentăm acte de cercetare penală, sesizăm Parchetul. În ceea ce privește Corpul de control al primului-ministru, dacă vedem bani risipiți în toate părțile, trebuie să încercăm să acoperim breșele pe unde se scurg banii. Dacă astfel de lucruri s-au întâmplat, asta înseamnă că exista un context care a favorizat producerea lor. Înseamnă că undeva exista un control insuficient sau, dimpotrivă, hățișul birocratic era prea mare. Corupția apare adesea unde există birocrație mare și există și persoane, din mediul privat, în general, interesate să urmeze o cale mai rapidă pentru a-și atinge obiectivul. Există companii de stat care gestionează fonduri mari și pe care nu le întreabă în mod concret nici un șef din ministerul tutelar ce au făcut cu banii. Noi zicem că trebuie să vedem rezultatele, dacă au fost efectuate efectiv lucrări sau banii au fost cheltuiți doar pentru studii de fezabilitate, iar în teren nu există, la final mai nimic. 

- Se mai practică „intervenții” la șefi pentru favoruri?

- Dacă drumul prin labirintul birocratic ar fi scurt, solicitantul nu ar avea de ce să se grăbească, în condițiile în care termenul de soluționare și rezultatul demersului administrativ ar fi previzibile. A doua chestiune importantă este legată de transparență, concept pe care Guvernul actual îl promovează susținut. De exemplu, Corpul de control a efectuat un control la ANRP. Am constatat acolo că nu orice procedură administrativă poate fi scurtată. Dar ca cetățean, ca om de afaceri, ai dreptul să știi ce se întâmplă cu dosarul tău, să ai un oarecare control asupra parcursului său. Dacă dosarul cuiva zace sub un teanc de acte, acesta merge și întreabă ce se întâmplă și atunci poate fi tentat să intervină pentru soluționarea mai rapidă a dosarului său. Așa apare corupția, paradoxal, aproape, aceasta pleacă dintr-o necesitate a cuiva de a rezolva ceva ce îl interesează. Trebuie să rezolve o situație și nu știe cum. Așa că orice autoritate publică trebuie să aibă proceduri și oricine să știe în orice moment în ce stadiu e solicitarea lui, cam cât va mai dura și de ce mai este nevoie. Dacă într-o instituție sunt foarte multe întârzieri în rezolvarea cererilor, cum se întâmplă în ANRP, unde este încă un munte de dosare, evident că acesta este un semnal prost. Ori cei de acolo sunt ineficienți, ori te poți gândi că așteaptă să vină cineva „să deschidă ușa cu capul”, cum se spunea pe vremuri. Transparența ajută având în vedere că fenomenul corupției este subteran. Ca autoritate de control, atunci când găsești o problemă tentația este să spui doar că „X e vinovat” și dosarul său merge la Parchet. În urma anchetei și a judecății X poate că va fi condamnat. Atunci domnul X va servi un exemplu pentru alții. Pe de altă parte, undeva în urmă rămâne încă problema care a favorizat fapta respectivă. Nu poți doar să constați că hoțul a pătruns printr-o breșă și a luat ceva care nu îi aparține. Dacă hoțul este prins și este expus în piața publică, este posibil ca alți hoți să se gândească de două ori până să meargă pe același drum. Dar breșa în gard a rămas acolo și alți hoți vor fi totuși tentați să facă ce au făcut și alții. Concret, dacă cineva pierde o funcție în cadrul căreia a profitat și a comis o faptă de corupție, nu este suficientă sancționarea sa, dar și luarea tuturor măsurilor posibile pentru ca ceea ce a făcut el să nu poată fi repetat. Există întotdeauna cauze favorizante care trebuie eliminate, fie prin adăugarea unei verigi în plus, un control în plus, o semnătură, sau dimpotrivă, prin eliminarea unui act, care poate nu e necesar și blochează o inițiativă private.

- Este necesară o mai mare transparență?

- Totul trebuie pus sub un reflector al transparenței, acestea sunt liniile pe care Guvernul poate lucra și toate acestea sunt acțiuni anticorupție. De altfel astfel de acțiuni preventive sunt cuprinse în strategia națională anticorupție și vor fi întărite în perioada următoare, în ideea de a lucra mai mult la cauze. Evident, oamenii sunt inventivi și vor găsi alte căi de a ocoli legea, dar asta nu înseamnă că trebuie să lăsăm breșele neacoperite, pe ideea că va apărea alta, oricum. Demersul unei societăți sănătoase este să elimine breșa, în speranța că nu va apărea alta așa curând. La Corpul de control vom avea oameni care vor monitoriza aplicarea măsurilor concrete propuse la final de control. De luna aceasta măsurile vor fi supuse aprobării premierului. Până cum le aproba secretarul de stat, șeful corpului de control. Am schimbat practica. Premierul va asigura o mai mare forță măsurilor propuse de Corpul de control, astfel că acestea devin obligatorii. 

Romsilva, „cam fără grijă” pentru banii publici

- Există un control în derulare la Romsilva?

- Sunt două zone de control la Romsilva: una e administrația centrală a regiei și modul cum este gestionată aceasta la nivel central, unde vom avea niște concluzii ceva mai rapide, și o a doua zonă este legată de tăierea de păduri. Aici Corpul de control al premierului colaborează cu gărzile forestiere, entități nou create. Sub egida primului ministru gărzile forestiere vor intra în teren în încercarea de a opri nebunia aceasta cu tăierea pădurilor peste tot. Se vede deja modul „clasic” de administrare a unei companii de stat din România. Este un mod cam fără grijă pentru ce se dau banii, pe motivul că oricum „avem bani”. Or, asta deja nu e în regulă. Nu trebuie să fie neapărat vorba de fapte penale. Este suficient că există risipă de bani, cheltuieli nejustificate și fonduri care nu ajung până la urmă la protejarea pădurii. Dacă o regie sau companie de stat nu are ce face cu banii, poate să îi dea la bugetul de stat. Romsilva și alte entități preferă să îi cheltuie după cum consideră oportun în anumite situații. Veți vedea rezultatul controlului. Vom veni cu fapte concrete.

- Ce vă propuneți mai exact să controlați în acest an?

- Am propus premierului un plan de control pe anul acesta. Planul cuprinde un număr egal de administrații publice și un număr de companii. Nu vom anunța dinainte care autorități publice și care companii vor fi verificate. Vor putea fi controlate și alte administrații publice și companii, dacă se ivesc semnale sau sesizări. Mesajul pentru orice administrație publică din subordinea Guvernului sau companie națională este să se aștepte la controale. Am vrea să fie cât mai multe companii care să își desfășoare activitatea așa cum trebuie. Nu vom verifica toate autoritățile publice și toate companiile, ar fi imposibil. Cei care vor face obiect al controlului sunt selectați pe baza unei analize de risc. Vrem să scoatem controlul administrativ din zona de formal, de superficial. La nivelul administrației publice controlul ar trebui să servească funcției preventive de a verifica în avans vulnerabilități ale unor autorități sau companii și asta va ajuta la combaterea fenomenelor de corupție. Sperăm cel mai mult ca bazele care se pun să fie menținute și de guvernele următoare. Vom încerca să explicăm că sunt utile și că aceste baze trebuie menținute.

- În ce stadiu este controlul în cazul incendiului de la clubul Colectiv?

- Controlul privind intervenția autorităților publice în dezastrul de la Colectiv este la premier pentru aprobare. S-a lucrat intens 2 luni și jumătate, cred că a fost cel mai greu control. Controlul acesta acoperă intervenția de după producerea incendiului, plus primele zile de după 30 octombrie 2015, inclusiv ce s-a întâmplat cu răniții și modul în care autoritățile statului și-au făcut treaba în acea perioadă. E greu să reconstituim ceea ce s-a întâmplat și nu e ușor să facem aprecieri cu privire la acele fapte. Am încercat demersul aproape imposibil de a fi cât mai echilibrați. Noi am încercat să mergem pe fapte, care sunt însă greu de identificat, privind restrospectiv spre acea perioadă. Raportul Corpului de control are concluzii utile, dar trebuie să spun că acest control nu a vizat pe cineva anume, persoane sau instituții. Concluziile nu se vor referi la vinovăția cuiva sau la nevinovăție. Câștigul, în urma acestui raport, va fi ca acesta să puncteze ce ar fi de făcut în viitor la alte dezastre, care, din păcate, vor mai fi, poate chiar mai mari decât ce s-a întâmplat la Colectiv. Raportul de control cuprinde la final propuneri de schimbări, de îmbunătățiri ale sistemului de intervenții în situații de urgență. Nota de fond a raportului privind intervenția la dezastrul de la Colectiv este să asigurăm ca pe viitor cei implicați în astfel de intervenții să acționeze și mai bine.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp