Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Iohannis: Situaţia epidemiologică nu este bună. Starea de alertă va fi prelungită cu 30 de zile. Nu poate fi vorba de introducerea de noi relaxări

Klaus Iohannis - iulie - presidency.ro

Foto: presidency.ro

Președintele Klaus Iohannis a anuntat azi că starea de alertă va fi prelungită cu încă 30 de zile și a făcut din nou apel la respectarea măsurilor de protejare în contextul epidemiei de coronavirus. 

„Am analizat situaţia epidemiologică, măsurile care se impun. Situaţia epidemiologică nu este bună. Aţi văzut că am avut şi azi peste 600 de persoane detectate cu Covid-19. E mult, e foarte mult şi în acest context vreau să vă spun trei lucruri: Protejaţi-vă, protejaţi-vă şi protejaţi şi pe alţii! Purtarea măştii, păstrarea distanţei sunt metode sigure pentru a opri răspândirea acestei epidemii”, a declarat președintele Iohannis. 

Șeful statului a punctat că starea de alertă va fi prelungită cu 30 de zile, cu păstrarea doar a restricțiilor care sunt acum în vigoare, adăugând că „nu poate fi vorba de a introduce noi relaxări”. 

„Nu vor fi luate măsuri care inhibă economia”, a completat Klaus Iohannis. 

Președintele Klaus Iohannis a avut azi o ședință la Cotroceni pe tema măsurilor de gestionare a epidemiei Covid-19. La întâlnire au participat premierul Ludovic Orban, Raluca Turcan, Marcel Vela, Nelu Tătaru și Raed Arafat. 

În urmă cu o zi, Klaus Iohannis a criticat PSD pentru amânarea votului pe proiectul de lege care reglementează carantina, izolarea și internarea pacienților confirmați cu Covid-19.

Actuala stare de alertă expiră vineri, 17 iulie.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Nico si Rafael

Nico și Rafael sunt niște oameni de toată isprava. I-am remarcat imediat într-un restaurant ticsit de turiști din stațiunea austriacă Ischgl. Erau cei mai săritori și binedispuși ospătari, mereu cu zâmbetul pe buze. Cu turiștii vorbesc în limbile lor, dar între ei Rafael (32 de ani) și Nico (23) vorbesc în română: “Du o ciorbă cu găluște la domnii de la masa 2”.

Citește mai mult

AI act conținut inteligență artificială / sursa foto: Profimedia

Într-o încercare de a accelera colaborarea dintre companiile de AI și societatea civilă, UE a recrutat anul trecut un grup de cercetători în domeniul media și AI care au fost rugați sa redacteze un Cod de bune practici, un document cu niște măsuri concrete ce pot fi adoptate de platformele digitale.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon sursa foto: romania.europalibera.org

Adulții s-au închis iar în camera mică, locul privilegiat care reunește două obiecte foarte prețioase: un radio mare și magnetofonul. Ies din când în când misterioși, șoptindu-și diverse vorbe, ne zâmbesc și se închid din nou în cameră. Mai sosesc și prietene de-ale mamei din vecini, care sunt primite rapid în spatele ușilor închise. Acest „ritual“ nu este deloc nou pentru noi, îi cunoaștem deja etapele și emoția: din când în când, radioul devine punctul central al casei, adulții se îngrămădesc lângă el, închid ușile și ne îndeamnă să ne vedem liniștiți de joacă.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Risipa alimentara / sursa foto: Profimedia

În fiecare zi vorbim despre costuri, marje, stocuri, pierderi. Mai rar vorbim despre pâinea, laptele, fructele, mesele gătite și produsele bune pentru consum care ies din circuit și ajung, pur și simplu, gunoi. Iar asta se întâmplă într-o țară în care există copii care se culcă fără o masă sigură, vârstnici care își numără pensia la sfârșitul lunii și asociații care încearcă să țină în viață, la propriu, atât oameni, cât și animale abandonate.

Citește mai mult

Cristian Tudor Popescu

Există în istoria cinematografului două pietre de hotar: „Nașterea unei Națiuni”, de David Wark Griffith (1915), și „Triumful Voinței”, de Leni Riefenstahl (1935). Din punct de vedere al inovării în limbajul cinematografic, aflat în perioada de început a filmului mut la Griffith, și a primilor ani ai sonorului la Riefenstahl, e vorba de capodopere. Însă ideologia și etica lor sunt cât se poate de malefice: rasism feroce antinegri la Griffith, glorificarea lui Hitler la Riefenstahl.

Citește mai mult