Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Jaf ca în filme la Muzeul Drents din Assen, Olanda: Au fost furate artefacte dacice de o valoare inestimabilă

Muzeul Drents din Assen, Olanda.

foto: Marcel Jurian de Jong / AFP / Profimedia

Incident grav la Muzeul Drents din Assen, Olanda. Cu o zi înainte de închiderea expoziției „Dacia! Kingdom of Gold and Silver”, un atac cu exploziv a dus la distrugerea singurului zid exterior al muzeului, iar mai multe persoane au pătruns în muzeu și au furat patru dintre cele mai importante artefacte din patrimoniul național al României: coiful de aur de la Coțofenești (datat în secolele V-IV î.Hr.) și trei brățări dacice din aur de la Sarmizegetusa Regia (din a doua parte a secolului I î.Hr.), a anunțat Ministerul Culturii.

coiful de aur de la Coțofenești//foto: ruelleruelle / Alamy / Profimedia

„Potrivit informațiilor furnizate de conducerea Muzeului Drents și autoritățile olandeze, spargerea a fost realizată prin utilizarea unui exploziv pe singurul zid exterior al clădirii. Toate piesele furate fuseseră asigurate în conformitate cu legislația românească și standardele internaționale privind organizarea expozițiilor”, transmite Ministerul Culturii.

„Marea teamă este că va fi topit”

Vorbind despre furtul Coifului de la Coțofenești, Arthur Brandun, specialist în recuperarea obiectelor de arta furată, a declarat pentru cotidianul olandez AD că „marea teamă este că va fi topit”, scrie Libertatea.

Muzeul Național de Istorie a României este în contact permanent cu Muzeul Drents, autoritățile olandeze și române, depunând toate eforturile necesare pentru a sprijini ancheta în curs și pentru recuperarea urgentă a artefactelor furate. De asemenea, Ministerul Culturii din România a fost notificat imediat după incident și colaborează îndeaproape cu instituțiile competente din Olanda și România pentru a asigura recuperarea acestor piese de o valoare inestimabilă pentru patrimoniul național.

Directorul Muzeului Drents, Harry Tupan, a vorbit în cadrul unei conferințe de presă care a avut loc după explozia de la muzeul din Assen, pe 25 ianuarie 2025 / foto: Marcel Jurian de Jong / AFP / Profimedia

Expoziția „Dacia! Kingdom of Gold and Silver”, deschisă publicului din 7 iulie 2024 și care urma să se închidă pe 26 ianuarie 2025, a adunat peste 77.000 de vizitatori. Expoziția a inclus 673 de bunuri arheologice din metale prețioase, provenind din patrimoniul național al României. Proiectul expozițional a fost realizat în parteneriat cu mai multe muzee din România, inclusiv Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Muzeul Județean Buzău, Muzeul Național Secuiesc și multe altele.

Ministerul Culturii este în contact permanent cu MNIR, MAE și partenerii olandezi și asigură publicul român că va întreprinde toate demersurile pentru recuperarea bunurilor arheologice furate.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • RazvanP check icon
    Ar trebui să-i bateți nițel obrazul colegului de platformă, marele guru obsedat de mârga, pentru rușinosul articol pe aceeași temă...
    I-aș bate eu direct dar în buna tradiție a schimbului de opinii și dezbaterii libere nu acceptă comentarii, această zeitate a jurnalismului liber.
    • Like 1
    • @ RazvanP
      Bwahahahaha! #Dilimache & Co. se simt ofensaţi… :)
      • Like 0
  • IOAN check icon
    In mod cu totul normal articolele cu nivel de simbolism de nivel strategic (ex: dovedirea continuitatii unei civilizatii) care au caracteristica de unicat nu ar trebui sa se expuna in original. Nu ar trebui sa existe nici un motiv valid pentru a permite expunerea de unicate de acest nivel al simbolismului indiferent ce garantie se ofera si indiferent de cine este oferita garantia. O evaluare simpla facuta inclusiv de cel mai prost din curtea scolii concluzioneaza simplu. Odata furat ramane furat. Chiar si daca ar fi gasit intact valoarea de simbol este deja stirbita. Un asemenea simbol se expune prin intermediul unei copii. Doar daca nu cumva comisioanele ofera mai multa simbolistica decat unicatul. Sau daca cel care a luat decizia sa trimita originalul unicatului este pus politic. Asta poate explica contextul.
    • Like 5


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult