Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Jamal Khashoggi, ucis brutal în consulatul saudit din Istanbul, mai mult decât un simplu jurnalist. Sau despre modul ȋn care se tranşează divergenţele politice ȋn Orientul mijlociu

Jamal Khashoggi

Uciderea lui Jamal Khashoggi, cel puţin modul ȋn care aceasta a fost relatată de mass-media turce, înfierbântată ṣi de declaraţiile preşedintelui Erdogan pe aceasta temă, a stȃrnit nemulţumirea cancelariilor occidentale, dar şi interesul internauţilor, şocaţi de aspectele macabre ale relatărilor venite dinspre Ankara. Rămȃne de văzut dacă se va reuşi clarificarea aspectelor legate de (probabila) moarte a jurnalistului; cȃt priveşte tragerea la răspundere a vinovaţilor, ne ȋndoim că vreo instanţă, fie naţională, fie internaţională, va putea da vreodată un verdict definitiv de condamnare a cuiva. Să amintim doar că, ȋn urma afirmaţiei preşedintelui Trump că Arabia Saudită va fi pedepsită exemplar dacă i se va dovedi vinovăţia, aceasta a reacţionat neaşteptat de dur, ameninţȃnd cu stoparea exportului de hidrocarburi. Iar cȃnd vorbim de ţara ce asigură circa 10% din producţia totală de ţiţei a lumii şi aliatul principal ȋn această parte de lume a Statelor Unite (ȋn cursul verii, la solicitarea Departamentului de Stat, saudiţii au reuşit să determine OPEC să decidă majorarea producţiei de ţiţei, ȋn ciuda opoziţiei unor ţări precum Iranul sau Irakul), expresia romană Fiat justitia et pereat mundus pare la fel de desuetă precum limba vorbită odinioară de bravii romani.

Dl. Jamal Khashoggi face parte dintr-o familie bogată a Regatului saudit, originară din Medina, apropiată de conducătorii Riadului. Însuşi jurnalistul, după ce a studiat la Universitatea Indiana din SUA, s-a remarcat ca ziarist şi, ulterior, director, pentru mai multe publicaţii regionale, panarabe, majoritatea susţinute financiar de guvernul saudit. Astfel, ajunge să relateze conflictele din Algeria, Kuweit sau Afganistan, unde ajunge să ȋl cunoască ȋndeaproape pe Osama bin Laden, căruia ȋi va da ocazia mai tȃrziu să ȋşi facă cunoscute opiniile ȋn cadrul unor interviuri realizate ȋn cursul ultimului deceniu al veacului trecut. Cunoaşterea din interiorul cercurilor de putere a evenimentelor locale l-a transformat ȋntr-una din vocile autorizate şi ascultate ȋn lumea occidentală. Iar cȃnd prestigiul său ṣi un singur editorial publicat de el în Washington Post au făcut ca banii cheltuiţi de prinţul Mohhamad bin Salman, adevăratul deţinător al puterii la Riad, pentru imaginea sa de modernizator şi vizionar să fie aruncaṭi pe apa sâmbetei, şi-a atras ura noilor cercuri de putere din jurul prinṭului. Dacă dl. Khashoggi aprecia unele dintre măsurile „modernizatoare” ale noului prinţ, cum ar fi acordarea dreptului de a conduce femeilor din Regat, modul ȋn care s-a produs acuzarea şi arestarea multora dintre membrii Casei regale şi a liderilor saudiţi ȋn urma unor acuzaţii de corupţie l-au făcut să exclame ȋn prestigiosul cotidian american: „Arabia Saudită nu a fost niciodată atȃt de represivă. Acum a devenit insuportabil!”

Pe de altă parte, pentru a avea un tablou complet al activităṭii sale, trebuie amintit că adversarii săi l-au acuzat a fi fost, dacă nu membru, cel puţin simpatizant al Frăţiei musulmane. Chiar ȋntr-un editorial recent din Washington Post titra că Statele Unite greşesc cȃnd repudiază Frăţia musulmană, aceasta constituind o opţiune politică pentru ȋntreaga lume arabă. 

Înainte de a vorbi despre jocul de interese din jurul uciderii jurnalistului şi a ȋncerca să ȋnţelegem această organizaţie, trebuie să reamintim ceea ce Raymond Charles, cunoscutul orientalist, scria: „Islamul (de la rădăcina selam – „supunere faţă de Dumnezeu”) este în cele dintâi o religie, apoi un stat şi, în sfârşit, o cultură.” Astfel, această organizaţie egipteană fondată ȋn 1928 de către al-Banna şi-a propus să introducă legea lui Allah ȋn Egipt şi, ulterior, ȋn celelalte state musulmane. Cum spunea ṣi Raymond Charles, pentru fraţii musulmani, statul nu poate fi disociat de credinţă. Este adevărat că, ȋn prezent, membrii ei participă activ la viaţa politică a unor state din regiune, însă niciunul nu s-au dezis de principiul enunţat ȋncă de la fondarea sa. Iar, de-a lungul vremii, a fost acuzată de atentate de prim rang, cum ar fi cel ratat ȋmpotriva lui Gamal Abdel Nasser. Folosindu-se de acest pretext, preşedintele egiptean interzicea atunci Frăţia, iar teoreticianul său de la acel moment, Sayyid Qutb va muri spȃnzurat ȋntr-o ȋnchisoare egipteană pentru cărţile şi articolele sale.

Interesant este ca Sayyid Qutb beneficiase anterior de o bursă ȋn Statele Unite. Însă călatoria sa ȋn măreaţa Americă nu ȋi va stȃrni admiraţia pentru organizarea politică şi prosperitatea de aici. Din contră, el a criticat aspru pasiunea americană pentru muncă şi profit pe care o vedea drept principala cauză a ȋndepărtării omului de menirea sa divină. Mergȃnd mai departe cu raţionamentul, Statele Unite erau adevăratul pericol şi duşman al islamului, spoiala sa, contrară naturii umane, putȃnd să ȋi ducă la pierzanie pe credincioşii musulmani. Iar de la Qutb îṣi trag seva doctrinală majoritatea organizaṭiilor teroriste care bântuie regiunea, dar ṣi organizaṭii musulmane respectate din Occident.

Frăţia va ajunge să conducă Egiptul după Primăvara arabă, însă va accepta să împartă puterea cu militarii pe a căror forṭă se fundamenta ṣi dictatura anterioară a lui Mubarak. Când evenimentele din regiune au scăpat de sub control, ameninṭând ṣi Regatul faraonilor cu haosul ṣi fundamentalismul (evident, cu un nou exod asupra Europei care, în cazul numărului de populaṭie al Egiptului, ar fi fost probabil funest pentru viitorul politic al UE), Washingtonul ṣi capitalele europene au permis revenirea generalilor la putere. Asta după ce, în 2011, dictaturile seculariste din nordul Africii ṣi Orientul mijlociu erau considerate de către administraṭia Obama drept răul absolut. Da, între timp, experienṭa nefastă în care a degenerat Primăvara arabă, au constituit o lecṭie dură pentru întreaga lume. În consecinṭă, cancelariile occidentale au dezavuat formal răsturnarea preṣedintelui ales, Mohamed Morsi.

Astăzi, pe geamurile dughenelor egiptene, zâmbetul paternalist al lui Hosni Mubarak a fost înlocuit de seriozitatea generalului el-Sisi.

Totuṣi, acum, când prinṭul Mohhamad bin Salman încearcă să îṣi determine aliatul, Statele Unite, cărora le-a oferit cu generozitate contracte de furnizare de tehnică militară, să declare Frăṭia musulmană organizaṭie teroristă, dl. Khashoggi, unul dintre preferaṭii cercului de putere din jurul fostului rege saudit, consilier al miniṣtrilor saudiṭi din Occident, prieten al unora din ṣefii serviciilor secrete, propunea Americii o Frăṭie musulmană care să emancipeze lumea arabă.

Este greu de înṭeles viziunea politică a jurnalistului apropiat de bin Laden, devenit după 11 septembrie 2001, consilier politic. Să fie doar o poziṭie care să îi fi slujit noului său „prieten ṣi binefăcător” preṣedinte al Turciei, dl. Erdogan, care a devenit unul dintre principalii „comunicatori” ai aspectelor uciderii jurnalistului? Sau o mână de ajutor dată contestatorilor (nu puṭini, foarte bogaṭi, prieteni ṣi finanṭatori ai publicaṭiilor în care a activat de-a lungul vremii, printre care ṣi unul din cei mai bogaṭi oameni din lume, prinṭul bin Talal) pe care bin Salman i-a aruncat toamna trecută într-o poleită ṣi luxoasă puṣcărie, hotelul Ritz-Carlton? Oricum, a sprijini o asemenea organizaṭie sau a o propune ca variantă fezabilă pentru conducerea politică a statelor din regiune nu te poate eticheta în niciun fel drept „reformator” sau având viziuni occidentale, chiar dacă subiectul asupra căruia îṭi îndrepṭi atenṭia este Arabia Saudită.

Să amintim doar că preṣedintele Erdogan este un susṭinător al Frăṭiei musulmane, el însuṣi adept al Islamului politic ṣi conservator declarat. Susṭinerea Turciei pentru filialele naṭionale ale sale a fost constant. Pe de altă parte, Turcia visează la reînvierea puterii sale de altădată, putere care se extindea mai cu seamă asupra lumii arabe. Însă, faṭă de situaṭia politică a Imperiului otoman, acum are un redutabil oponent, Arabia Saudită, care râvneṣte, la rândul său, la preeminenṭa asupra Magrebului ṣi Orientului Apropiat. Si care, la fel, promovează Islamul politic, însă sub forma wahabismului. Tot pentru susṭinerea acordată Frăṭiei musulmane de către Qatar (dar ṣi a altor organizaṭii, inclusiv ṣiite) Qatarul a fost deja izolat politic încă din cursul anului trecut. Turcia este un adversar de calibru, iar o confruntare deschisă a Arabiei Saudite cu Ankara ar avea consecinṭe impredictibile, cel puṭin pentru moment.

Turcia de azi a devenit refugiu al multor dizidenṭi ai regimurilor actuale din Orientul apropiat. Uciderea unuia dintre cei mai de seamă dintre ei, într-un mod brutal, este nu doar un avertisment dat Turciei ṣi o pată de ruṣine pe orgoliul său, ci un semnal dur dat tuturor adversarilor noului „rege” din Riad.

Uciderea brutală a unui jurnalist cutremură acum lumea. Însă ne întrebăm cum vor suna titlurile care vor urma peste un an… Fiecare dintre dictatorii sângeroṣi ai regiunii ṣi-a început cariera promiṭând reforme, făcând gesturi de bunăvoinṭă, arătându-se deschis înspre valorile occidentale. Mubarak, al-Assad, Saddam Hussein, pentru a-i aminti doar pe cei mai cunoscuṭi. Însă niciunul dintre ei nu a trecut atât de repede de la promisiunea acordării femeilor a dreptului de a conduce maṣini la atrocităṭi. Și, mai ales, niciunul dintre ei nu stăpânea peste 10% din producṭia mondială de ṭiṭei.

Este al doilea an când saudiṭii „încălzesc” toamnele.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Gabriei check icon
    Era o chestie de timp pana când o Arabie Saudita pe steroizi, după ce a fost pompata cu arme la greu (fie ca avea sau nu nevoie) sa înceapă sa-și arate muschii! Alături de alte astfel de semnale, precum invadarea yemenului, “reținerea” lui Hariri și “campania anticorupție”, și asasinarea lui Kashogi aproape la vedere, s-a dorit sa fie un mesaj gen “iată am ajuns si noi în liga Rusiei, Chinei, Turciei și Israelului și ne putem permite sa ne urmărim si ne pedepsim adversarii oriunde in lume...” Acum Indiferent cât se agita Erdogan și opinia publica occidentala, fapta rămâne fapta: un comando saudit a executat un agent de influența ostil chiar pe teritoriul statului care ii oferea azil și s-a întors bine merci acasă raportând “misiune îndeplinită”. Asta este realitatea, restul sunt discuții....
    • Like 0
  • Fel de fel de jurnaliști utilizează formula ,,asasinat brutal" tipii care l-au omor]t pe jurnalistul JK, dacă ne luăm după ce au spus turcii, tipului bătut, i s-a făcut o injecție, anestezie, tranchilizant, sau dimpotrivă să îl țină în viață și cu toate simțurile active, să simtă totul, pînă în ultima clipă...
    ,,Asasinat brutal", oare sculele cu care l-au secșionat erau proaspăt ascuțite sau foarte uzate, ca să fie cît mai solicitant pentru călău sau pentru pedepsit.
    • Like 0
  • Asta, cu Turcia, refugiu pentru disidenti - tare, dom'le, tare!
    • Like 0
  • Dacă nu ar exista petrol în zona aia toate aceste informații ar fii egale cu zero.


    • Like 2
  • Al Lui Al Lui check icon
    Nu doar in Orientul mijlociu, se transeaza astfel o situatie (oameni) incomo(zi)da! In aproape tot Orientul, se practica o astfel de rezolvare (prin crima) a situatiei locative a unor persoane(incomode), pentru a se obtine mai multa liniste(teama) in societate.
    • Like 4
  • Alien check icon
    Fundamentalism economic occidental vs fundamentalism religios oriental, ambele utilizate pentru câștigarea sau menținerea puterii politice.
    Deci noi cu cine ținem?
    • Like 3
    • @ Alien
      Părerea romăniilor în această chestiune este egală cu zero. Nu îi pasă nimănui "" cu cine ținem". Cu cine ținem ce? Ce să facă ăia cu petrolul pe care îl au?
      • Like 4
    • @ Alien
      Te bate gandul sa te convertesti? De unde dilema asta?
      • Like 1
    • @ Alien
      Ce dileme au unii...
      • Like 1


Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult