Curtea Constituțională a României nu a reușit nici luni să se pronunțe asupra legii privind pensiile de serviciu ale magistraților, după ce aceiași patru judecători care au blocat ședința anterioară nu s-au prezentat la plen. Absența lor a făcut imposibilă întrunirea cvorumului necesar pentru adoptarea unei decizii.
La ședința programată la ora 10:00 au fost prezenți doar cinci dintre cei nouă judecători ai Curții, insuficient pentru continuarea procedurii de deliberare.
Situația de luni vine imediat după ședința precedentă, când aceiași patru membri ai Curții au părăsit sala de dezbateri, provocând suspendarea deliberărilor.
La ședința de luni au participat judecătorii Dacian Dragoș, Simina Tănăsescu, Iuliana Scântei, Csaba Asztalos și Mihaela Ciochină. În schimb, Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu și Mihai Busuioc nu s-au prezentat nici la această reuniune a plenului.
Explicațiile conducerii Curții Constituționale
Președinta Curții Constituționale, Simina Tănăsescu, a confirmat oficial blocajul și a precizat că situația nu este diferită față de ziua precedentă. Aceasta a respins totodată ideea că lipsa unor studii de impact ar împiedica analiza de constituționalitate. Președinta CCR a anunțat că sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) în legătură cu noul proiect al Guvernului Bolojan privind reforma pensiilor magistraților a fost amânată pentru data de 16 ianuarie, ora 10.00.
„Am constatat și astăzi, ca și ieri, că nu a putut fi întrunit cvorumul. În ședința de ieri, plenul a început în formație completă, el s-a diminuat pe parcursul ședinței. Astăzi n-a putut fi întrunit deloc.
Pentru că am constatat, am citit, mai citesc și eu presa, am constatat în presă că unii dintre dvs au lansat și unele speculații legate de o posibilă amânare a pronunțării sau întreruperea deliberărilor, pot să fac precizări și în acest sens. Prevederea legală stabilește că întreruperea deliberărilor poate fi realizată dacă, din punct de vedere procedural, ea este cerută de un judecător, iar pe fond, cererea este justificată pentru o mai bună studiere a problemelor care formează obiectul dezbaterii.
Nu pot nici să confirm, nici să infirm nimic legat de vreo astfel de solicitare, pentru că ședința de deliberări nu s-a terminat de ieri până astăzi și nu o să se termine până la următorul termen. Dar pentru că am văzut în presă speculații legate de un eventual studiu de impact sau astfel de lucruri, chiar în presă le-am găsit cu ghilimele, trebuie să precizez, studiul de impact e un document premergător în adoptarea actelor normative, e reglementat de legea 24 din 2000, nu e o noutate. Și nu fac altceva decât să precizez informații care sunt cunoscute în spațiul public, pentru că sunt publicate deciziile noastre în Monitorul Oficial.
Curtea Constituțională are o constantă jurisprudență în sensul că studiile de impact nu sunt criteriu pentru analiza constituționalității legilor. E o opinie majoritară, mă număr în opinia minoritară care crede că studiile de impact ar putea fi utile în analiza controlului. Dar asta e jurisprudența în momentul de față, deci studiile de impact nu sunt relevante în analiza noastră.
Merg cu speculația mai departe, dacă vreți. Ne-am putea gândi că ar fi posibil și un reviriment de jurisprudență. Probabil că aș fi cea mai fericită dacă s-ar întâmpla asta.
Numai că în cauza de față, atât obiectul controlului nostru, cât și sesizarea care ne-a fost adresată sunt publice. Și se poate constata că aspectele legate de studiul de impact nu fac obiectul acestui dosar.
Următorul termen, deci în continuarea deliberărilor noastre, următorul termen a fost stabilit pentru data vineri, 16 ianuarie, la orele 10”, a declarat luni președinta CCR.
Miza financiară și presiunea europeană
Legea aflată în centrul disputei este una dintre reformele asumate de Guvernul condus de Ilie Bolojan, care vizează atât creșterea treptată a vârstei de pensionare pentru judecători și procurori, cât și schimbarea modului în care este calculată pensia de serviciu. Executivul susține că modificările sunt esențiale pentru îndeplinirea jaloanelor asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență, de care depinde accesarea unor fonduri europene în valoare de peste 230 de milioane de euro.
Concret, proiectul prevede introducerea unei perioade extinse de tranziție, de 15 ani, în care vârsta standard de pensionare va crește gradual, până la atingerea pragului de 65 de ani. În paralel, formula de calcul a pensiei ar urma să fie ajustată, astfel încât cuantumul acesteia să fie raportat la media veniturilor din ultimii ani de activitate, cu anumite plafonări.
Fostul judecător constituțional Tudorel Toader a explicat pentru Hotnews că legislația nu impune un termen-limită pentru pronunțarea Curții și că amânările pot continua atât timp cât nu există o majoritate clară. Totuși, el a subliniat că o decizie este posibilă chiar și în condițiile unei prezențe minime, dacă sunt întrunite condițiile de vot prevăzute de lege.
În data de 5 decembrie, Secțiile Unite ale Înalta Curte de Casație și Justiție au decis sesizarea Curții Constituționale, considerând că legea, în forma adoptată de Parlament, ar introduce discriminări între diferite categorii de beneficiari de pensii de serviciu și ar încălca principiile constituționale privind securitatea juridică și protecția statutului magistratului.
Sesizarea a venit pe fondul unor tensiuni mai vechi între puterea judecătorească și cea executivă, dar și într-un context public extrem de sensibil, marcat de presiuni pentru eliminarea pensiilor speciale și de proteste ale societății civile în Piața Victoriei.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.