Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

Klaus XIV

Cristian Tudor Popescu

După ce ne-a trimis să ne energizăm jucând golf cu banii de facturi la energie electrică și gaz, președintele Iohannis arată iar că e preocupat de soarta cetățenilor. D-sa transmite de la New York încurajări și netemere. Adică, să nu ne temem de pandemia care duce la cer, de prețurile care urcă s-o ajungă, căci El, părintele națiunii, e cu noi și ne apără?

Nu, domle, n-ați înțeles. „Îl încurajez pe Florin să continue și să nu se teamă.”?!?!

De fapt, dacă vă gândiți puțin, nu mult, o să pricepeți, chiar și dumneavoastră, prostimea. 

 Ce boală, ce prețuri, vă pierdeți cu firea din atâta lucru și așteptați grijania, rectific, grija președintelui? Păi, purtați voi numele de alint Florin? Pe lângă nenorocirile voastre, cea care îl paște pe Florin e mai rea decât moartea pe un pat ATI, dacă-l mai apuci – să nu se aleagă boss la PNL! Vă dați seama? Să iasă Ludovic și Flooooorin Cîțu să rămână doar prim-ministru, că din funcția asta nu pleacă nici descarcerat de SMURD, câtă vreme îl ține prezidentul nostru în brațe. E limpede, sau trebuie să repet?

Totuși, o întrebare ar mai fi de pus: ce anume îl face pe Klaus Iohannis să scoată pe gură așa ceva, odată cu un scuipat pe Constituție? Să-l împingă în față pe acest barbugiu politic, la fel de păsător de oameni ca și El?

Nu văd decât un singur răspuns: până acum, dl președinte a mai jucat teatrul, prost, că l-ar interesa și alte ființe umane în afara nevestei d-sale; acum, când nu-l mai așteaptă încă un mandat, nu consideră că mai e cazul.

De fapt, întrebarea ar trebui formulată altfel: ce asemănare există între Ludovic, nu Întâiul, cum îi zicea președintele lui Orban, ci Ludovic al Paisprezecelea și Klaus Iohannis? Răspuns: dlui președinte i se rupe-n paișpe. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.



Îți recomandăm

Nico si Rafael

Nico și Rafael sunt niște oameni de toată isprava. I-am remarcat imediat într-un restaurant ticsit de turiști din stațiunea austriacă Ischgl. Erau cei mai săritori și binedispuși ospătari, mereu cu zâmbetul pe buze. Cu turiștii vorbesc în limbile lor, dar între ei Rafael (32 de ani) și Nico (23) vorbesc în română: “Du o ciorbă cu găluște la domnii de la masa 2”.

Citește mai mult

AI act conținut inteligență artificială / sursa foto: Profimedia

Într-o încercare de a accelera colaborarea dintre companiile de AI și societatea civilă, UE a recrutat anul trecut un grup de cercetători în domeniul media și AI care au fost rugați sa redacteze un Cod de bune practici, un document cu niște măsuri concrete ce pot fi adoptate de platformele digitale.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon sursa foto: romania.europalibera.org

Adulții s-au închis iar în camera mică, locul privilegiat care reunește două obiecte foarte prețioase: un radio mare și magnetofonul. Ies din când în când misterioși, șoptindu-și diverse vorbe, ne zâmbesc și se închid din nou în cameră. Mai sosesc și prietene de-ale mamei din vecini, care sunt primite rapid în spatele ușilor închise. Acest „ritual“ nu este deloc nou pentru noi, îi cunoaștem deja etapele și emoția: din când în când, radioul devine punctul central al casei, adulții se îngrămădesc lângă el, închid ușile și ne îndeamnă să ne vedem liniștiți de joacă.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Risipa alimentara / sursa foto: Profimedia

În fiecare zi vorbim despre costuri, marje, stocuri, pierderi. Mai rar vorbim despre pâinea, laptele, fructele, mesele gătite și produsele bune pentru consum care ies din circuit și ajung, pur și simplu, gunoi. Iar asta se întâmplă într-o țară în care există copii care se culcă fără o masă sigură, vârstnici care își numără pensia la sfârșitul lunii și asociații care încearcă să țină în viață, la propriu, atât oameni, cât și animale abandonate.

Citește mai mult

Cristian Tudor Popescu

Există în istoria cinematografului două pietre de hotar: „Nașterea unei Națiuni”, de David Wark Griffith (1915), și „Triumful Voinței”, de Leni Riefenstahl (1935). Din punct de vedere al inovării în limbajul cinematografic, aflat în perioada de început a filmului mut la Griffith, și a primilor ani ai sonorului la Riefenstahl, e vorba de capodopere. Însă ideologia și etica lor sunt cât se poate de malefice: rasism feroce antinegri la Griffith, glorificarea lui Hitler la Riefenstahl.

Citește mai mult