Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Kvitová i-a știut de frică Mihaelei

Mihaela Buzărnescu

În toată istoria tenisului pe care am trăit-o vreme de o jumătate de secol, nu știu un jucător care să fie clasat până la 29 de ani dincolo de locul 300, iar la 30 de ani să arate un nivel de joc și niște rezultate de Top 20, așa cum face Mihaela Buzărnescu.

Finala ei de la Praga, cu marea jucătoare cehă Petra Kvitová, nr. 10 mondial, fost nr. 2 mondial, învingătoare în 23 de turnee WTA, între care 2 titluri la Wimbledon, a fost strânsă până la ultima minge. Mihaela a rezistat în raliuri cu Petra, a alergat excepțional, a scos ghioagele gladiatoarei cu lovituri defensiv-agresive, a punctat decisiv când a avut ocazia cu forehandul lung de linie (lovitura ei pe care începe s-o știe lumea în circuit) dar și cu reverul zvâcnit, aproape din demivolé. A produs un slais pe rever cu două mâini, gen Florian Mayer sau Fabrice Santoro, foarte incomod pentru adversară și a servit mai bine decât în semifinala cu Camila Giorgi. Kvitovei i-a fost mereu teamă de Mihaela, s-a văzut asta din cele câteva răcnete pe care le-a scos în momentele de reușită importante.

Cu eforturi deosebite, Kvitová a ajuns să conducă cu 4-1 în setul decisiv. Însă oboseala cehoaicei, depășită la rezistență fizică de româncă, era vizibilă. Dacă meciul ar fi continuat cu schimburi tari de pe fundul terenului, mai mult ca sigur Mihaela întorcea scorul, cum o făcuse și în primul set.

Aici însă, s-a văzut maturitatea tactică a campioanei Petra Kvitová. În cele două ghemuri în care a mai servit Mihaela, Petra a avut un singur obiectiv: să nu ajungă să dea în minge de două ori. Prin urmare, a returnat fiecare serviciu, ca să zic așa, excesiv de decisiv: dacă intră, bine, dacă nu, măcar nu mă consum în schimb de lovituri. Și-a păstrat astfel forțele pentru ghemurile de serviciu pe care le-a câștigat destul de clar, menținând break-ul avans: 6-3. Dacă meciul, de două ore și jumătate, se mai prelungea 15 minute, Petra ar fi cedat fizic...

Un singur lucru am să-i reproșez Mihaelei Buzărnescu: nesfârșitele vorbiri, grimase și gesticulații pe care le face către ea însăși, către antrenoare, către arbitru, către spectatori. Aproape ca Ostapenko în zilele bune. Pe lângă aspectul dizgrațios al acestui fel de a fi pe teren, „folclorul” ăsta nici nu ajută, dimpotrivă, îi îngreunează concentrarea.

Sper ca meciul de înalt nivel pe care l-a terminat cu fruntea sus în fața Petrei Kvitová să o întărească pentru înfruntarea de la Madrid cu Maria Sharapova...

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.



Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult